Soareci

1. Soareci

2. SOARECE BERC • Este unul dintre cei mai raspinditi soareci de la noi, de la ses pina in zona montana. Corpul are lungimea de 8—12 cm, iar coada numai 2,5—3,5 cm, de unde si denumirea sa. Picioarele sint scurte, iar greutatea corpului oscileaza intre 16 si 60 g. Blana este de culoare cafeniu inchis. in anii secetosi patrunde deopotriva in paduri, in poiene si in locuri mlastinoase. in zona de munte cauta terenurile deschise, cu sol lipsit de pietris, cu vegetatie ierboasa abundenta. Este foarte prolific, reproducindu-se tot timpul anului, cu cite 9—13 fatari de cite 4—8 pui fiecare. Durata de viata este scurta, de circa un an. in unii ani, prin invaziile pe care le face, produce mari daune in culturi. Traieste in colonii mari, ajungind la 12 000 indivizi la hectar, mai ales in lucerniere. Coloniile au adevarate retele de galerii, cu numeroase iesiri. in perioadele de recesiune, dintre invazii, traieste izolat.

3. SOARECE DE CASA • Corpul are lungimea de 7 —10 cm, iar coada, egala cu aceea a corpului, este formata din 150—200 inele. Botul este scurt, ochii mici, vibrizele lungi, iar membrele posterioare mai scurte decit cele anterioare, ceea ce constituie un element caracteristic. Incisivii de pe maxilarul superior au marginea dantelata. Degetele au unghii subtiri si fragile. Greutatea corpului este cuprinsa intre 10 si 20 g. Culoarea blanii este gri-bruna, pe intreg corpul, dar pe partea ventrala are reflexe galbui. Este foarte raspindit in toata tara, de la cimpie pina in golul de munte, dar mai ales • pe linga locuinte, in timpul iernii. Vara cauta terenurile necultivate, fiind deopotriva gasit in parcuri si gradini. isi sapa singur galerii simple, aproape de suprafata solului. De obicei, este mai activ in timpul noptii, dar adesea poate fi vazut si ziua. Perioada de reproducere dureaza tot anul, inclusiv iarna, la indivizii care s-au strecurat in locuinte si asezari omenesti. Dupa o gestatie scurta, de numai 19—20 zile, femela fata 4—8 pui, care la doua saptamini devin independenti si la 6 saptamini maturi din punct de vedere sexual. in general, in decursul unui an se produc 6—10 fatari, astfel ca, adaugind si puii rezultati din reproducerea primelor generatii, avem imaginea deosebitei sale prolificitati. Cuibul de fatare este bine captusit si adapostit. Traieste in perechi, aparlndu-si cu indirjire teritoriul. in acest s-op secreta printr-o glanda perianala, un lichid cu miros caracteristic. Durata medie a vietii este scurta, de un an pina la un an si jumatate

4. Soarecele de Camp • Are corpul mai robust decit cel al soarecelui de casa, cu lungimea de 9—13 cm, coada este relativ scurta, avind doar 2,5 —4,5 cm. De asemenea, picioarele sint scurte, de numai 1.5 —2 cm lungime. Greutatea corpului este cuprinsa intre 16 si 62 g. Urechile sint parcase, mici si largi, cu o dunga de peri care coboara de pe crestet spre pavilion. Culoarea blanii este cafenie bruna pe partea dorsala si alba cenusie cu nuante galbui pe partea ventrala. intre cele doua zone de culoare nu exista o delimitare clara. Blana pare permanent zbirlita, fiind ccnvti-tuita din peri aspri. Coada este colorata la Cel cu restul corpului. in dreptul ochilor, botul pre/.inta un bombament caracteristic. La noi are o raspindire limitata, in nord-vestul Transilvaniei, traind in locuri umede1 si umbrite. isi construieste un cuib ca un ghem, ascuns intr-un desis de ierburi. Galeria de acces la cuib, si cuibul, sint situate intotdeauna in locuri uscate. Se hraneste cu ierburi si diverse seminte

5. SOARECE DE CIMP • Are corpul cu lungimea de 9 — 13 cm, coada de 3 — 4 cm si greutatea de 14—51 g. Culoarea blanii este cafenie-bruna pe partea dorsala si cenusie pe partea ventrala. Urechile sint putin paroase, iar fata lor interna este fara par. Este o subspecie endemica, semnalat numai in Transilvania, in zona Hategului. Nu este un animal sociabil, fiecare individ avind teritoriul sau. Are o mare prolificitate cu G—8 fatari pe an, cite 5 — 7 pui, gestatia fiind scurta, iar maturitatea sexuala reali-zindu-se repede. Se hraneste cu ierburi si seminte. isi sapa galerii superficiale lungi de citiva metri, care au un cuib de iernare si o camera de provizii. Se deplaseaza rapid cu burta aproape lipita de pamint, oprin-du-se des si ridieindu-se pe picioarele dinapoi. Avind o activitate preponderent crepusculara este vinat mai ales de pasarile rapitoare de noapte. in evolutia efectivelor acestei subspecii, a fost observat fenomenul ciclic de invazie, la 3—4 ani, urmata de recesiune.

6. SOARECE GULERAT • Se numeste astfel, deoarece la git are o pata de culoare galbena, asemanatoare unui guler. Corpul are lungimea de 8 — 13 cm. Coada depaseste lungimea corpului, avind 9—14 cm si este formata din 170 — 240 inele solzoase. Labele sint lungi, urechile sint paroase si mari. Greutatea corpului este cuprinsa intre 22 si 48 g. Blana este de culoare bruna pe partea dorsala, in contrast net cu culoarea alba de pe partea ventrala. Este raspindit in toata tara, mai ales din zona padurilor de stejar pina in cea a padurilor de rasinoase. isi desfasoara activitatea exclusiv in timpul noptii si duce o viata singuratica. Nu isi sapa galerii, ci isi cauta adapostul sub radacini, in mici vizuini parasite, in diverse crapaturi si scorburi unde isi stringe provizii. De pilda, intr-o astfel de „camara" au fost gasite 5 kg de ghinda depozitate pentru iarna. Se hraneste cu seminte si fructe de orice fel, astfel ineit poate fi intilnit si in depozitele de fructe, mai ales in timpul iernii. Scoate mai multe rinduri de pui, cite 3 —5 la fiecare fatare. Intra intr-o proportie mare in lista de hrana a multor specii de rapitoare. Este considerat daunator si cel mai frecvent rozator din padurile noastre.

7. SOARECE DE PADURE In tara noastra, in care aceasta specie si-a extins aria de raspindire, devenind frecventa in stepa si silvostepa, denumirea de „soarece de padure" este discutabila, cel putin in cele doua zone. Corpul si coada au aceeasi lungime, de 7 —11 cm, greutatea corpului atingind 22 g. Coada este alcatuita din 120—170 inele solzoase. Urechile sint largi, cu virfurile rotunjite, egale cu jumatate din lungimea capului. Are vibrize lungi si aspre si ochii mari. Blana este de culoare roscata pe partea dorsala si alba-cenusie pe partea ventrala, intre cele doua coloratii existind o demarcatie neta, materializata printr-o banda de culoare galbuie. Pe piept, la nivelul labelor anterioare, are o banda galbena, care nu formeaza un colier ca la soarecele gulerat.

8. SOARECE MIC DE PADURE • A fost identificat la noi in Transilvania, mai intii in zona de cimpie si ulterior in zona de munte, de catre cercetatorul M. Hamar, in anul 1959. Aceasta specie era cunoscuta numai dintr-o identificare pe teritoriul R.S. Cehoslovace. Are modul de viata asemanator cu al speciei precedente. • Denumirea stiintifica este Apodemus microps, Kratochvil si Rosicky.

9. SOARECE SALTATOR DE STEPA • Atunci cind un soarece are coada mai lunga decit trupul este fara indoiala rezultatul unei adaptari in scopul obtinerii unei utilitati a acestui component al corpului. • Asa este cazul si acestui soarece care are corpul cu lungime de 5,5 — 6.8 cm, iar coada de 6,7 — 8,2 cm. Greutatea medie este de 10—12 g. B\ana are o culoare bruna-roscata cu dungi mai inchise, in lungul spi­narii, iar lateral, de o parte si de alta a acestei benzi negricioase, se afla cite o banda galbuie, caracteristica. Pe partea ventrala blana este alburie. La noi este raspindit in Dobrogea, in Transilvania (in jurul Clujului) si in sudul Moldovei

10. Soarecele Monstru !!! • Soarecii nu sunt niste animale prea populare (exceptandu-l pe Mickey Mouse) dar nimeni nu ar merge atat de departe incat sa ii numeasca monstrii. • Totusi, pe o insula britanica din Oceanul Atlantic, micile rozatoare de doar 35 de grame au reusit sa ameninte cu extinctia cateva specii de pasari. • Conform oamenilor de stiinta, soarecii provin de pe o nava in trecere si au reusit sa puna in pericol viata pasarilor deoarece pe insula nu au existat pradatori pana la aparitia lor. Rozatoarele s-au inmultit (700.000 in prezent) si au devenit carnivore, atacand in special puii de pasari. • Nu stiu ce probleme psihice au soriceii aia, dar par mai degraba scapati dintr-un experiment al armatei decat de pe o nava care a acostat pe insula.

11. Sper Ca Va Placut !!!  Munteanu Andreea Ioana 