Teama de inconstient

1. Teama de inconstient Psih., psihoter. Ioana Maria Coja

2. Inconstient ceea ce nu e constient ceea ce nu stim, vedem, simtim, traim despre noi si despre lumeTeama emotie primordiala de supravietuire apare in raport cu necunoscutul (experiente pentru care nu avem un raspuns adaptativ format)

3. Termeni folositi • Sine – unitatea si deplinatatea intregului psihic; nucleul, totalitatea din care se dezvolta Eul • Eu – partea din personalitate cu care ne identificam, proprium-ul • Axa Eu – Sine - legatura necesara dezvoltarii, prin care se acceseaza resursele • Alienare - blocarea axei Eu-Sine traita de individ prin devitalizare, lipsa de sens a existentei, depresie, anxietate, adaptare precara • Inflatie – identificarea Eului cu Sinele, traita prin sentimente de grandoare, putere, superioritate, perfectiune • Inconstient personal sau complexual– experienta acumulata de individ si neintegrata de constiinta si deci in afara controlului ei: impulsuri si dorinte, perceptii subliminale, trairi uitate, traume, prejudecati, modele de comportament stereotipe • Inconstient colectiv sau arhetipal – psihicul innascut, matricea; este virtual infinit

4. Originea fricii • La inceputul vietii cand se formeaza sau nu un raport pozitiv, de incredere in viata; sentimentul de securitate sau insecuritate in fata necunoscutului • Primele experiente ale copilului sunt cruciale • O relatie pozitiva cu mama este esentiala pentru constituirea unei axe Eu – Sine viabile

5. Se poate forma astfel un Eu (o personalitate) anxios, rigid, intr-o permanenta aparare fata de fortele teribile care ameninta sa-i distruga echilibrul precar • Sau intr-o forma si mai inchistata tipul de persoana care isi reprima trairile emotionale (frica de frica) si arboreaza o atitudine de nepaticipare la situatiile de viata in care se afla

6. Personalitea narcisica • “Eul, privat de experienta securitatii este redus la propriile sale resurse” si, cum resursele Eului sunt limitate, apare o reactie compensativa de “umflare” si, totodata, o dependenta de exterior • Iubirea de sine a narcisicului este o incercare de recuperare a legaturii cu Sinele, numai ca intr-un sens eronat

7. Teama ca mecanism de aparare • Putini sunt cei care realizeaza ca originea fricii lor este in propriul interior; de obicei teama de inconstient se proiecteza simbolic pe aspecte nonpsihice • Dar buna functionare a psihicului tine de flexibilitate, de deschidere catre ceea ce vine din exterior sau interior pentru ca numai asa se poate ajunge la o adaptare mai rafinata, la creativitate si originalitate in comportament si atitudini, in esenta la dezvoltare

8. Poate fi o imprudenta sa incerci sa inlaturi echilibrul aparent defectuos al unui client • Jung spunea ca poate fi mult mai periculoasa izbucnirea unui pacient care sufera de teama, decat a unuia care sufera de manie, de furie • Apararile tin de pastrarea unitatii constiintei, de prevenirea disolutiei psihicului asa cum se intampla in bolile psihice (psihoze)

9. Manifestari ale temerii de inconstient Teama de viata, de moarte Teama de singuratate Teama de boala Prejudecatile fata de psihologie, psihoterapie, inconstient “vocea launtrica vine sa ne reprezinte raul intr-un mod profund ispititor pentru a ne determina sa-i sucombam”

10. Teama de Dumnezeu “… este un fenomen, nu un om” “teama de Dumnezeu este inceputul oricarei intelepciuni” “Eu sunt, nu va temeti” (Ioan 6, 19-20)

11. Teama si psihologia omului arhaic • Psihologia primitivilor ofera o fotografie fidela a psihicului natural • Omul modern incearca sa elimine necunoscutul si arbitrarul, omul arhaic il accepta si I se supune • La omul arhaic apar 2 tipuri de suferinte: pierderea sufletului si posedarea de spirite

12. Teama de inconstient in vise Tanara de 25 de ani • de un an jumate in analiza, • fobie de soareci • experiente traumatizante familiale in special legate de relatia cu tatal, • in prezent dificultati in relatiile cu sexul opus

13. “eram acasa la gazda de la ski; arata altfel; mai veche, mai murdara; eram cu R si un alt cuplu (generic). Eram foarte terorizata; ma asteptam sa vad soareci; sunt nelinistita si agitata; ceilalti se relaxau si se simteau bine. Usa unui dulap incepe sa se zgaltaie, ca si cum urma sa iasa ceva de acolo. Ei se uitau curiosi, eu infricosata; stiam ce o sa iasa. A iesit un soarece mic, negru. Am inceput sa urlu, sa ma urc pe masa. R, vazand reactia mea, ca sa ma enerveze l-a luat si a inceput sa il plimbe pe brate. Sunt isterizata; lovesc cu picioarele in usa si dulap.

14. “ Mi-am montat sistem de alarma (si in realitate). La usa este un individ care vrea sa intre in casa. Incepe sa forteze usa si vrea sa intre cu orice pret, chiar daca eu strig, amenint ca o sa chem politia. Nu-i pasa, se comporta ca si cum ar sti ca eu o sa fiu depasita de situatie. Exact asa se si intampla. Eu nu nimeresc tastele telefonului, comandantul sectiei are mobilul inchis. Intre timp a trecut de incuietoarea de sus. O forteaza pe cea de jos. De partea cealalta imping usa care abia se mai tine. El forteaza si incuietoarea de jos si intr-o secunda va fi in holul meu. Imi dau seama ca nu stiu ce am sa fac….”

15. “Sunt la mine in fata blocului. De departe in vad pe A (copil al strazii, din cauza caruia mi s-a umblat la usa) si ii fac semn sa plece pentru ca nu are voie la mine pe strada, ii fac semn amenintator si ma pregatesc sa sun la politie, apoi ii fac semn cumva complice: vreau sa plece ca sa ii fie lui bine, sa nu aiba probleme. Pe masura ce ne apropiem unul de celalalt il vad cum zambeste larg si se transforma: e din ce in ce mai curat, arata mai bine la fata, pare fericit, devine matur, iar in final se transforma in femeie si seamna cu …mine. Discutam cu calm ceva important. Simt ca nu mai suntem dusmani. Dar nu stiu daca si el simte la fel.

16. “noaptea tarziu ajung acasa (seamana cu blocul meu, dar nu e). Din greseala descui o alta usa; cheia se potriveste! Dar inainte de a intra imi dau seama ca nu e apartamentul meu, ca am cauzat panica in interior si, cu toata ca as vrea sa imi cer scuze, din lasitatate fug pe scari. Dupa aceea iau liftul de mai multe ori, urc, cobor cu scopul de a ajunge in final la apartamentul meu si de a nauci eventualii urmaritori. Ma astept ca apartamentul ca fie al unui cuplu de pensionari. Insa este al unui tanar brunet care dupa ce ma urmareste prin bloc, ma gaseste, ma prinde de mana si imi spune ca nu este suparat, ca stie ca a fost o greseala. Are o atitudine prietenoasa, este cald. Dar, eu, tot agitata. ne plimbam prin oras tinandu-ne de mana; intre timp s-a facut ziua.”

17. ioanamariacoja@yahoo.com www.psihoterapieanalitica.ro