Capitolul 2 Cunoasterea automobilului

1. Capitolul 2Cunoasterea automobilului

3. La virajele cu raza scurta, volanul se foloseste prin rotire dupa metoda „mâna peste mâna”, adica, pentru virajul la dreapta de exemplu, volanul se roteste printr-o miscare continua a mâinii stângi pâna în dreptul orei doua dupa care mâna dreapta apuca volanul în dreptul orei zece si continua miscarea. Pentru virajul la stânga miscarea este similara doar ca se face cu mâna dreapta si în sens invers. Legislatia în vigoare interzice sa lasam volanul liber (netinut). De aceea, chiar si dupa terminarea virajului, când volanul revine singur la pozitia initiala, este indicat sa facem aceleasi manevre, dar în sens opus, folosind metoda „mâna peste mâna". Volanul trebuie tinut, pe tot timpul mersului, cu ambele mâini, cu exceptia momentelor în care folosim una dintre ele pentru alte manevre necesare conducerii. În manevrarea volanului nu trebuie sa fie facute urmatoarele greseli: nu se tine, în mod curent, o mâna pe volan si una pe schimbatorul de viteze; nu se introduce mâna prin volan (pentru a efectua diverse alte manevre); nu se manevreaza volanul cu podul palmei. 2.2. Pedalele

4. 2.2.1. Pedala de ambreiaj Aceasta pedala este actionata cu piciorul stâng, folosind toata talpa si nu doar vârful ei. Când nu este actionata aceasta pedala, piciorul stâng sta asezat alaturi, pe podea. Nu se circula cu piciorul asezat pe pedala. De asemenea trebuie evitata actionarea inutila a pedalei, întrucât forta de apasare este relativ mare, ceea ce conduce la solicitarea gleznei, genunchiului si coapsei piciorului stâng. Fenomenul mecanic produs prin actionarea acestei pedale (fenomen numit ambreiere) este controlat pe timpul ridicarii piciorului de pe pedala, ridicare ce trebuie facuta relativ lent si continuu. Fenomenul de ambreiere (vezi sectiunea 2.12.2) este extrem de important în conducerea corecta a masinii, drept pentru care se spune, pe buna dreptate, ca „masina se conduce cu piciorul stâng". Pedala de ambreiaj se foloseste în urmatoarele situatii: ori de câte ori actionam schimbatorul de viteze (vezi sectiunea 2.3); când masina este oprita si maneta schimbatorului de viteze se afla într-una din treptele de viteza, pentru ca altfel se opreste motorul. Daca schimbatorul de viteze se afla la punctul mort este inutil sa mentinem pedala de ambreiaj apasata. când frânam cu intentia de a opri masina; când dorim sa conducem în semiambreiere (vezi sectiunea 2.12.2). 2.2.2. Pedala de frâna Aceasta pedala actioneaza frâna de serviciu (numita si frâna de picior). Pedala este manevrata cu piciorul drept, cu toata talpa, si nu doar cu vârful piciorului. Actionarea frânei se realizeaza pe timpul apasarii pedalei, apasare ce trebuie facuta continuu si lent. Trebuie evitata pe cât posibil bruscarea frânei, deoarece putem derapa în conditiile unei aderente scazute sau putem fi tamponati din spate de un alt participant la trafic care nu pastreaza o distanta suficienta fata de noi. De altfel, frânarea brusca fara un motiv întemeiat este interzisa de legislatia rutiera.

5. Pedala de frâna se foloseste în urmatoarele situatii: când micsoram viteza; când dorim sa oprim masina, caz în care se actioneaza simultan si pedala de ambreiaj; când dorim sa mentinem masina oprita într-o panta cu înclinatie mica sau pe o denivelare. Atentie! întotdeauna pedala de frâna va fi eliberata ultima, când oprim masina, dupa scoaterea din viteza si eliberarea pedalei de ambreiaj. 2.2.3. Pedala de acceleratie Aceasta pedala determina accelerarea masinii prin marirea cantitatii de amestec carburant pe care o consuma motorul, ceea ce conduce la marirea vitezei de rotatie a arborelui cotit. Pedala de acceleratie se actioneaza, ca si pedala de frâna, cu piciorul drept, iar apasarea ei se face în mod progresiv si lent. Modul în care sunt asezate aceste doua pedale si faptul ca ambele sunt actionate cu acelasi picior fac imposibila actionarea lor simultana. Piciorul drept sta permanent asezat numai cu calcâiul pe podea. Când apasam pedala de acceleratie viteza masinii creste, când mentinem apasata pedala la un anumit nivel viteza este si ea mentinuta constanta, iar când ridicam piciorul de pe pedala viteza masinii scade. Folosirea pedalei de acceleratie se face în doua situatii: când controlam viteza de deplasare a masinii; când controlam fenomenul de ambreiere (la schimbarea treptelor de viteza), caz în care se actioneaza simultan si pedala de ambreiaj.

6. 2.3. Maneta schimbatorului de viteze

7. Pentru a nu face cutia de viteze sa „cârâie”, în momentul trecerii din treapta l în treapta 2 trebuie sa oprim pentru o clipa maneta schimbatorului de viteze pe linia mediana, sau sa „deviem” traseul prin punctul mort. 2.4. Avertizoare sonore Avertizoarele reprezinta mijloacele prin care comunicam cu ceilalti participanti la trafic. Acestea pot crea semnale auditive (avertizoare sonore) sau vizuale (avertizoare luminoase). Avertizoarele sonore obisnuite sunt: 2.4.1. Claxonul - se actioneaza prin apasare pe butucul volanului sau în lungul manetei blocului de iluminare (vezi sectiunea 2.7.2). Semnalul sonor este emis doar pe durata apasarii. Claxonul trebuie folosit ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol, de la o distanta de cel putin 25 m, chiar si în locurile marcate cu semnul „Claxonatul interzis”. 2.4.2. Alarma - actioneaza în absenta proprietarului masinii si emite semnale sonore (destinate acestuia) pentru a anunta o agresiune asupra masinii. Nivelul fonic (intensitatea sunetelor) nu trebuie sa depaseasca limita admisa de lege si durata avertizarii sonore nu trebuie sa depaseasca un minut. Alarma nu trebuie sa se declanseze la trecerea altor vehicule pe lânga masina. 2.4.3. Avertizorul sonor pentru mersul înapoi - se declanseaza odata cu introducerea schimbatorului de viteza în treapta de mers înapoi. Sunetele emise au intensitate mai scazuta decât la celelalte doua avertizoare. Acest tip de avertizor se monteaza la cerere, lucru recomandat si de legislatia rutiera.

8. 2.5. Avertizoare luminoase Semnalele luminoase pot indica schimbarea directiei, starea de „avarie" a masinii, frânarea, mersul înapoi sau pot avea semnificatie generala, în functie de situatia din trafic. 2.5.1. Avertizorul de schimbare a directiei - se afla în stânga volanului sub forma unei manete. Pozitia initiala a manetei este notata în desen cu cifra 0. Aceasta maneta poate sa coincida sau nu cu maneta blocului de iluminare (vezi sectiunea 2.6). Pentru a semnaliza schimbarea directiei, se actioneaza maneta în planul volanului si în sensul rotirii volanului. Altfel spus, daca se doreste schimbarea directiei spre dreapta, se va împinge maneta spre dreapta pozitiei initiale (sau în susul volanului), iar daca se doreste schimbarea directiei spre stânga se va împinge maneta spre stânga pozitiei initiale (sau în josul volanului). Efectul actionarii acestei manete este aprinderea în fata si în spatele masinii, pe partea dorita (dreapta sau stânga) a câte unui bec de culoare portocalie cu semnalizare intermitenta. De regula, revenirea volanului în pozitia initiala determina si revenirea automata a acestei manete în pozitia neutra. Totusi, în unele situatii (de pilda în cazul virajelor largi) acest lucru nu se întâmpla. De aceea, pentru a putea verifica prezenta sau încetarea semnalizarii respective, pe bordul masinii exista câte un martor luminos (indicator) care pe timpul semnalizarii clipeste intermitent, iar odata cu el se aude un tacanit slab, intermitent si el.

9. Schimbarea directiei de mers se semnalizeaza cu cel putin 50 m în localitati si 100 m în afara lor, înainte de efectuarea manevrei. 2.5.2. Avertizorul de „avarie" („pericol”) - se actioneaza cu ajutorul unui buton aflat pe bordul masinii si marcat cu semnul alaturat. Efectul acestui avertizor este aprinderea simultana a celor patru lumini portocalii intermitente (fata-spate, dreapta-stânga). Acest semnal nu trebuie folosit decât în cazuri exceptionale, pentru a-i avertiza pe ceilalti automobilisti ca: suntem nevoiti, din motive independente de vointa noastra, sa oprim într-un loc nepermis; ne aflam în conditii de conducere sau de circulatie deosebite. 2.5.3. Avertizorul de frânare - se actioneaza odata cu apasarea pedalei de frâna si are ca efect aprinderea luminilor rosii de stop din spatele autovehiculului. 2.5.4. Avertizorul pentru mersul înapoi - se actioneaza odata cu introducerea manetei schimbatorului de viteze în treapta R (marsarier) si are ca efect aprinderea a doua lumini albe în spatele masinii. 2.5.5. Avertizorul general - se actioneaza tragând spre volan maneta din stânga acestuia, destinata blocului de iluminare (vezi sectiunea 2.7.2). Are ca efect aprinderea farurilor cu faza lunga pe timpul cât se tine maneta trasa, chiar daca iluminarea masinii nu este utilizata. Acest tip de avertizare se foloseste în cele mai diverse situatii de trafic.

10. 2.6. Sistemul de frânare Pentru a frâna un automobil se foloseste unul dintre cele 3 elemente ale sistemului de frânare: 1. Frâna de serviciu (sau de picior) 2. Frâna de ajutor (sau de mâna) 3. Frâna de motor 2.6.1. Frâna de serviciu (sau de picior) Frâna de serviciu este un sistem hidraulic ce actioneaza, în conditiile unei functionari corecte, simultan asupra celor patru roti ale autovehiculului. Daca sistemul nu actioneaza simultan si cu aceeasi forta pe toate rotile se poate produce fenomenul de derapare. De asemenea, daca frânarea se face brusc, se poate produce blocarea rotilor, ceea ce duce iarasi la derapare. Noile autoturisme sunt dotate cu sisteme ABS (Anti-Blocking System) care elimina posibilitatea frânarii prin blocarea rotilor. Actionarea frânei de serviciu, care se face în mod curent în timpul conducerii autovehiculului pentru reducerea vitezei sau pentru oprire, se realizeaza prin pedala de frâna (vezi sectiunea 2.2.2). Pentru a evita deraparea, asadar, pedala se apasa progresiv si lent. Fireste, pentru a avea timpul necesar unei apasari lente, trebuie sa fim atenti la trafic ca sa nu fim surprinsi de diversele evenimente rutiere (schimbarea culorii semaforului, oprirea masinii din fata etc.). De pilda, stiind ca prin actionarea pedalei de frâna se aprind luminile rosii de stop, daca vedem aceste lumini la masina din fata trebuie sa ne asteptam ca va trebui sa oprim si noi, iar lucrul acesta sa-1 facem din timp si în siguranta. 2.6.2. Frâna de ajutor (sau de mâna) Frâna de ajutor este un sistem mecanic, ce actioneaza numai asupra rotilor din spate. Aceasta este actionata numai când autovehiculul este oprit, ca sa nu se mai poata deplasa atât în palier în mod accidental, cât si în panta/rampa.

11. Frâna de ajutor este în mod curent folosita la plecarea din panta/ rampa în cadrul unui procedeu special învatat în timpul orelor de instructie practica. Actionarea ei se face printr-o maneta, amplasata de regula între scaunele din fata ale autoturismului, care trebuie trasa cu putere în sus. Pentru eliberarea frânei de mâna, se apasa butonul de siguranta de la capatul manetei si se conduce maneta în jos, pâna la podea. Daca motorul este pornit si frâna de mâna actionata, pe bordul masinii este aprins un martor luminos (dam alaturat doua exemple) pentru a ne avertiza sa nu plecam cu frâna trasa. Când eliberam frâna, indicatorul respectiv se stinge. 2.6.3. Frâna de motor Acest tip de frâna este de fapt un procedeu. El consta în introducerea schimbatorului de viteze dintr-o treapta superioara într-una inferioara (dar niciodata în treapta 1), ridicând apoi piciorul de pe pedala de ambreiaj (actionata în prealabil pentru a putea schimba treptele de viteza) fara a accelera. Cunoasterea acestui procedeu este importanta si el trebuie exersat la orele de instructie practica. Frâna de motor se foloseste pentru a reduce si a limita viteza masinii (fara sa recurgem la pedala de frâna). Utilizarea frânei de motor este recomandata sau chiar obligatorie în urmatoarele situatii: Pe carosabil cu aderenta scazuta (zapada, polei, reziduuri uleioase etc.), pentru a nu derapa. La coborârea în pante accentuate, viteza fiind limitata de treapta de viteza în care ne aflam, în aceasta situatie daca am actiona permanent frâna de serviciu, s-ar produce supraîncalzirea discurilor rotii, topirea vaselinei din rulmentii rotii si distrugerea lor sau chiar deformarea discurilor. Vara, pe temperaturi foarte ridicate, pentru a evita supraîncalzirea discurilor de frâna, deformarea lor si uzura prematura a placutelor de frâna.

12. Daca frâna de motor nu este suficient de eficienta putem recurge si la frâna de serviciu. 2.7. Sistemul de lumini Sistemul de lumini al oricarui autovehicul este alcatuit, în mod concret, dintr-un numar de lumini, adica becuri, de diferite culori, potrivit functiei pe care o au, si care sunt asezate pe perechi (dreapta-stânga) în fata sau în spatele masinii. Aceste lumini se pot grupa, dupa rolul pe care îl îndeplinesc, într-un sistem de avertizare si unul de iluminare. 2.7.1. Luminile sistemului de avertizare

13. Luminile care alcatuiesc asadar sistemul de iluminare sunt urmatoarele.

14. Pe lânga aceste lumini exterioare, autovehiculul este prevazut si cu iluminare interioara si a portbagajului actionata prin butoane separate. Conducatorii de vehicule sunt obligati ca: a) de la lasarea serii si pâna în zori, b) în conditii de vizibilitate redusa cauzata de ploaie, ninsoare sau ceata, c) în tuneluri sau în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumurile publice (de exemplu la traversarea unor pasaje subterane prost luminate când trecerea se face rapid de la lumina la întuneric), sa foloseasca instalatia de iluminare astfel: - luminile de întâlnire sau cele de drum, atât în localitati, cât si în afara acestora în functie de gradul de iluminare a drumului, viteza de deplasare si intensitatea traficului, în localitati, unde drumurile sunt luminate, viteza de deplasare este limitata la 50 km/h, iar intensitatea traficului e ridicata (de regula cei care vin din fata sunt întotdeauna la mai putin de 200 m) este de evitat folosirea luminii de drum (faza lunga). - luminile de ceata simultan cu cele de întâlnire sau cele de drum în conditii meteo nefavorabile (ploaie, ninsoare, ceata). - luminile de pozitie (sau de stationare) în timpul opririi pe partea carosabila în afara localitatilor. Sunt obligati sa foloseasca luminile de întâlnire, permanent, ziua, indiferent de conditiile de vizibilitate, conducatorii urmatoarelor categorii de vehicule: - motociclete si ciclomotoare; - vehicule care însotesc coloane militare; - vehicule care însotesc cortegii; - vehicule care transporta produse periculoase; - vehicule care tracteaza alte vehicule; - vehicule care transporta grupuri organizate de persoane. - vehicule care formeaza o coloana însotita de un autovehicul cu regim prioritar.

15. 2.8. Instalatia de climatizare Instalatia de climatizare realizeaza ventilarea aerului în habitaclul masinii, racirea sau încalzirea lui, precum si dezaburirea parbrizului, a geamurilor laterale si a lunetei. Fluxul de aer poate fi îndreptat prin duzele de dezaburire a parbrizului si a geamurilor laterale, prin aeratoare (elemente cu aspect de „gratare” aflate pe bord) sau prin orificiile de ventilare din podeaua masinii. Un exemplu de bloc de comanda a instalatiei de climatizare si semnificatia simbolurilor sunt date în tabelul de mai jos.

16. 2.9. Stergatoarele de parbriz Stergatoarele de parbriz sunt actionate de o maneta asezata în spatele volanului în dreapta, ca în poza alaturata. Actionarea ei se face prin rotire într-un plan paralel cu volanul. Semnificatia literelor din poza este urmatoarea: - oprirea stergatoarelor. - stergere intermitenta, cu pauza de câteva secunde. - stergere continua lenta. - stergere continua rapida, pentru ploaie si ninsoare abundenta. Pentru spalarea parbrizului manevra depinde de la un tip de masina la altul. O varianta este aceea de a se trage maneta spre volan. 2.10. Indicatoarele de bord Pe bordul masinii exista o serie de aparate, indicatoare si martori luminosi a caror reprezentare difera de la un tip de autoturism la altul. Multe simboluri însa sunt comune si parte dintre ele au fost prezentate pe parcursul acestui capitol. În continuare sunt descrise si alte elemente de pe bord, important de urmarit fiind nu atât modul de simbolizare (dat doar spre exemplificare), cât fenomenul pe care îl indica si care într-un fel sau altul este reprezentat pe bordul oricarui automobil.

17. Vitezometrul indica în km/h viteza de deplasare a autovehiculului. Unele autovehicule au o tasta de resetare a kilometrajului partial. Turometrul indica în rot/min (rotatii/minut) x 1000 turatia arborelui cotit al motorului. În centrul vitezometrului si al turometrului (sau în alte locuri de pe bord) pot exista diversi martori luminosi care ne arata, nivelul combustibilului din rezervor, temperatura lichidului de racire a motorului, presiunea uleiului din motor, nivelul de încarcare al acumulatorului etc.: Martor luminos al presiunii uleiului. Dupa pornirea motorului acesta trebuie sa se stinga. Daca nu se stinge sau se aprinde în timpul mersului trebuie sa oprim imediat motorul pentru a evita griparea arborelui cotit al acestuia. Martor luminos pentru nivelul de Încarcare al acumulatorului (bateriei). Dupa pornirea motorului acesta trebuie sa se stinga. Daca nu se stinge sau se aprinde în timpul mersului aceasta indica o supraîncarcare sau o descarcare în circuitul electric. Martor luminos care ne atentioneaza ca masina are socul tras.

18. 2.11. Pregatirea pentru condus: reglarea „S.O.C” O data cunoscute elementele esentiale despre masina, care trebuie sa-i fie familiare oricarui sofer, candidatul la permisul de conducere se poate pregati pentru conducerea propriu-zisa. De la bun început trebuie stiut ca pentru a ne urca în automobil trebuie sa venim prin fata acestuia spre usa soferului astfel încât în momentul deschiderii usii sa privim spre spatele automobilului pentru a decide deschiderea usii atunci când pe lânga noi nu trece un alt vehicul. Dupa urcarea în automobil trebuie facuta reglarea S.O.C. (Scaun - Oglinzi - Centura), în functie de particularitatile fizice ale fiecarui sofer, astfel încât sa se asigure conditiile optime de manevrare a elementelor masinii. Reglarea S.O.C. se va face strict în ordinea enuntata. 2.11.1. Scaunul Sezutul scaunului se apropie sau se departeaza de bord astfel încât piciorul stâng sa poata împinge energic pâna la podea pedala de ambreiaj. Spatarul scaunului este astfel reglat încât, atunci când asezam mâinile pe volan, bratele sa fie usor flexate. Tetiera trebuie sa se afle în dreptul capului soferului. 2.11.2. Oglinzile retrovizoare Oglinda din habitaclu (interiorul masinii) se asaza în asa fel încât sa prindem marginea din stânga a lunetei si sa vedem cât mai mult din luneta. Oglinzile laterale (exterioare) se regleaza astfel încât sa vedem în lungul autoturismului. Se va lua ca punct de reper mânerul usii din spate care trebuie sa se reflecte în oglinda la 2 cm de marginea laterala apropiata a oglinzii si la l cm de marginea de jos a ei, ca în desenul alaturat (pentru oglinda din stânga).

19. 2.11.3. Centura de siguranta La unele automobile centura se poate regla pe înaltime, astfel încât sa porneasca din dreptul umarului soferului. Centura nu trebuie tinuta foarte strâns pentru a nu crea disconfort, însa nu trebuie sa fie nici prea larga pentru a deveni inutila. Purtarea centurii de siguranta este obligatorie prin legislatia rutiera, exceptie fac doar soferii care executa manevra de mers înapoi si femeile în stare avansata de graviditate (precum si unele categorii de soferi profesionisti). Atentie! Desi nu tine de reglarea propriu-zisa, tot în aceasta etapa pregatitoare trebuie verificata închiderea ferma a tuturor usilor. Este interzis prin lege deplasarea cu usile deschise sau deschiderea lor în timpul mersului. 2.12. „Arta” de a ambreia Notiunile prezentate în continuare nu constituie materie obligatorie pentru examenul de obtinere a permisului de conducere, însa informatiile oferite îl ajuta pe candidat sa înteleaga mai bine fenomenul care e posibil sa-i faca viata grea la orele de pregatire practica, anume fenomenul de ambreiere. Pentru a întelege acest fenomen este necesara cunoasterea preliminara a componentelor interne esentiale ale unui autovehicul. 2.12.1. Componentele esentiale ale masinii Nici un autoturism nu poate functiona fara existenta urmatoarelor componente:

20. M - motorul - reprezinta un ansamblu mecanic care transforma energia termica rezultata din arderea amestecului carburant (motorina-aer, benzina-aer sau GPL-aer) în energie mecanica necesara deplasarii, materializata prin rotirea arborelui cotit. A - ambreiajul - reprezinta un cuplaj de frictiune (de frecare) uscat, care serveste la cuplarea (preferabil lina, daca îl folosim corect) si decuplarea temporara a motorului de elementul numit în limbajul uzual cutie de viteze. D1 - discul l sau volanta - este solidar cu arborele cotit al motorului si deci are evident întotdeauna turatia acestuia, mai mare sau mai mica, în functie de cât de mult apasam pe pedala de acceleratie. D2 - discul 2 sau de frictiune - este solidar cu arborele care intra în cutia de viteze si se poate deplasa axial pe canelurile acestuia, apropiindu-se (când ridicam piciorul de pe pedala de ambreiaj) sau departându-se (când apasam pe pedala de ambreiaj) de discul 1. În figura alaturata este reprezentata deplasarea discului D2: n1 = turatia arborelui cotit n2 = turatia arborelui ce intra în cutia de viteze sageata verde indica decuplarea ambreiajului: D2 se departeaza de D1; când pedala ambreiajului este apasata la podea; sageata rosie indica cuplarea ambreiajului: D2 se apropie de D1 pâna fac corp comun, pe timpul cât pedala ambreiajului revine în pozitia de repaus. Materialul de frictiune dintre cele doua discuri se numeste ferodou. CV - cutia de viteze - reprezinta un reductor de turatie si un multiplicator de cuplu transmis dinspre motor spre rotile motrice.

21. Cuplul este maxim în treapta l de viteza si scade pe masura schimbarii în trepte superioare de viteza. Turatia transmisa catre rotile motrice este minima în treapta l de viteza si creste pe masura schimbarii în trepte superioare de viteza datorita rapoartelor de transmitere din CV:

22. D - diferentialul - este un mecanism fara de care nu se poate deplasa niciun automobil. El preia miscarea din cutia de viteze si o transmite prin intermediul planetarelor la rotile motrice (cele din fata în cazul tractiunii pe fata sau cele din spate în varianta tractiunii pe spate - în acest ultim caz legatura dintre cutia de viteze si diferential se realizeaza printr-un cardan). Diferentialul permite rotilor motrice sa se învârta cu viteze diferite. În cazul unei curbe la dreapta (Fig. 1), roata din stânga se va roti de mai multe ori (deci mai repede în acelasi interval de timp) decât roata din dreapta, deoarece parcurge un spatiu mai mare (adica parcurge un arc de cerc având raza R mai mare decât raza r a arcului de cerc parcurs de roata din dreapta).

23. 2.12.2. Fenomenul de ambreiere

24. În concluzie, fenomenul de ambreiere cunoaste trei faze: Faza 1: între punctele I si P.C.A., când cele doua discuri nu se ating, si practic nu se întâmpla nimic; Faza 2: între punctele P.C.A. si A, când se produce un contact progresiv crescator între cele doua discuri, având ca efect apropierea lui n2 de n1. Mentinând pedala apasata în aceasta zona se cheama ca mergem în semiambreiere (când ambreiajul este cuplat partial). Mersul în semiambreiere se practica atunci când dorim sa ne deplasam cu o viteza redusa, pe drumurile denivelate, pe drumurile acoperite de zapada sau când circulam în coloana cu opriri dese pe distante scurte. Trebuie stiut totusi ca mersul în semiambreiere produce încalzirea materialului de frictiune (a ferodoului) dintre cele doua discuri si, prin aceasta, uzura prematura a lui. Faza 3: între A si S, când ambreiajul este cuplat 100%, nu exista alunecare între cele doua discuri si n1 = n2. Timpul necesar cuplarii ambreiajului la schimbarea treptelor de viteza, dupa cum s-a constatat experimental, descreste înjumatatindu-se de la o treapta la alta. Astfel, în treapta l pentru cuplarea ambreiajului e nevoie de 4 - 5 sec., în treapta 2: 2 - 2,5 sec., în treapta 3: l - 1,25 sec., în treapta 4: 0,5 - 0,25 sec., iar în treapta 5: 0,25 sec.