1 / 32

Grafic ă Asistată de C alculator curs I

Grafic ă Asistată de C alculator curs I. S.l. dr. ing. Alexandra Ligia Balan. BIBLIOGRAFIE: [1] L. Segal, G. Ciobănaşu, Grafică Inginerească cu Autocad, Editura Tehnopress, Iaşi – 2003 [2] Rodica Păunescu, Desen Tehnic Şi Infografică, Braşov, 2006;

clyde
Télécharger la présentation

Grafic ă Asistată de C alculator curs I

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Grafică Asistată de Calculatorcurs I S.l. dr. ing. Alexandra Ligia Balan

  2. BIBLIOGRAFIE: [1]L. Segal, G. Ciobănaşu, Grafică Inginerească cu Autocad, Editura Tehnopress, Iaşi – 2003 [2]Rodica Păunescu, Desen Tehnic Şi Infografică, Braşov, 2006; [3]Lia Dolga, Marian Dănăiaţă, Mihai Revencu, Desen Tehnic pentru Electrotehnică, editura Politehnică, Timişoara, 2002; [4]Ionel Simion, Autocad 2008 pentru ingineri, editura Teora, 2008 [5] George Omura, Introducing AutoCAD 2009 and AutoCAD LT 2009, editura Wiley Publishing, Inc. [6] Jon McFarland, AutoCAD 2009 and AutoCAD LT 2009, editura Wiley Publishing, Inc. http://stud.usv.ro/GAC/CURS/

  3. Cuprins: • Clasificarea desenelor tehnice • Standarde de bază utilizate în grafica inginerească • Elemente generale în desenele tehnice • Noţiuni generale despre reprezentări grafice

  4. Clasificareadesenelortehnice • După domeniul de utilizare, desenele tehnice se clasifică în: • Desen desenul tehnic industrial • Desenul de construcţii • Desenul de arhitectură • Desenul de instalaţii • Desenul cartografic • Desenul urbanistic (de sistematizare) • După modul de reprezentare, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul în proiecţie ortogonală • Desenul în perspectivă

  5. Clasificareadesenelortehnice • Dupămodul de întocmire, desenele tehnice se clasifică în: • Schiţa • Desenul la scară • După gradul de detaliere a reprezentării, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul de ansamblu • Desenul de piesă • Desenul de detaliu

  6. Clasificareadesenelortehnice • După destinaţie, desenele tehnice se clasifică în: • desenul de studiu • desenul de execuţie • desenul de montaj • desenul de prospect sau de catalog • După modul de întocmire, desenele tehnice se clasifică în: • Schiţa realizată • Desenul la scară

  7. Clasificareadesenelortehnice • După gradul de detaliere a reprezentării, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul de ansamblu • Desenul de piesă • Desenul de detaliu • După destinaţie, desenele tehnice se clasifică în: • desenul de studiu • desenul de execuţie • desenul de montaj • desenul de prospect sau de catalog

  8. Clasificareadesenelortehnice • După conţinut, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul de operaţie • Desenul de gabarit • Schema • Desenul de releveu • Epura • Graficul

  9. Dorinţa de uniformizare a limbajului grafic, a regulilor şi convenţiilor folosite, se materializează prin alinierea la normele recunoscute în domeniu, norme internaţionale care au corespondent naţional. • Totalitatea regulilor şi convenţiilor care trebuie respectate în toate domeniile unui stat sunt reunite în formatul STANDARDULUI DE STAT. Standarde de bază utilizate în grafica inginerească

  10. Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) elaborează standarde internaţionale. • Comitetul European de Normalizare, elaborează norme europene. • Institutul Român de Standardizare coordonează standardizarea română. Standarde de bază utilizate în grafica inginerească

  11. Există normele ISO (International Standards Organisation), la care s-au aliniat si normele românesti SR ISO (Standarde Române aliniate la ISO). • Procesul de revizuire a vechilor norme STAS (Standarde de Stat), este în curs de desfăşurare, astfel încât în prezent coexistă norme SR ISO şi STAS. Standarde de bază utilizate în grafica inginerească

  12. Indicativul standardului Indicativul standardului SR ISO 10209-1 : 1996 Termeni referitori la desenul tehnic STAS 103 - 84 Desene tehnice. Linii siglă siglă număr standard număr standard an ediţie an ediţie titlu standard titlu standard Standarde de bază utilizate în grafica inginerească

  13. FormateSR ISO 5457-94(STAS 1-84) • Formatulreprezintăspaţiuldelimitatpecoala de desenprinconturuldreptunghiularavânddimensiunileaxb. Formatelestabilescdimensiunilecolilor de hârtiepe care se realizeazădesenul. • Modul de dispunere a formatelor de desenarepeorizontalăşipeverticalăesteilustratînFigura I.1. Elemente generale în desenele tehnice

  14. Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457-94(STAS 1-84) Formatelesuntstandardizateşi se clasificăîn: • formate de bază (preferenţiale), seria A (ISO) (FiguraI.2). FormatulA0 reprezintă 841 x 1189 (suprafaţa 1 m2) şi formatele A1, A2, A3, A4 se obţin prin înjumătăţirea laturii mari a formatului anterior; • formatealungitespeciale - se obţin prin modificareadimensiunii mici a unui format din seria A, şi au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de bază ales. Acestea o reprezintă a doua opţiune la alegerea formatului de desen. • formatealungiteexcepţionale - sunt a treia opţiune de alegereşi au dimensiunea mică a formatului seriei A, multiplicată ca în tabelul I.1.

  15. Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457-94(STAS 1-84)

  16. Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457-94(STAS 1-84)

  17. Formate SR ISO 5457-94(STAS 1-84) Elementele grafice ale formatului: a. chenarul – se trasează cu linie continuă groasă de tip A de jur împrejurul formatului: - la 10 mm de marginea hârtiei pentru A2, A3 şi A4 - la 20 mm de marginea hârtiei pentru A0 şi A1. b. indicatorul – este reprezentat colţul din dreapta jos al unui format de desen, lipit de chenar c. fâşia de îndosariere – plasată doar pe latura stângă a formatului, lată de 20 mm, trasată cu linie continuă subţire, tip B d. reperele de centrare e. reperele de orientare f. gradaţie metrică de referinţă g. sistemul de coordonate h. unghiul de decupare Elemente generale în desenele tehnice

  18. Formate SR ISO 5457-94(STAS 1-84) Elementele grafice ale formatului: Elemente generale în desenele tehnice

  19. Linii STAS 103-84 • Un desen tehnic este realizat dintr-un ansamblu de linii, de diferite tipuri şi dimensiuni, cu o anumită semnificaţie convenţională. • Sunt 2 tipuri de lăţime de linie: groasă şi subţire. Standardul stabileşte cu notaţia b, grosimea de bază a liniei continue groase, reglementând-o pe cea subţire. • Linia subţire are lăţimea de 1/3...1/2 din cea a liniei groase. • Grosimea de bază şi grosimea liniei subţiri trebuie să fie respectiv aceeaşi pentru toată reprezentarea dintr-un format de desen. • Valorile standardizate ale lăţimii liniei, în milimetri, sunt: 0.18, 0.25, 0.35, 0.5, 0.7, 1.0, 1.4, 2.0. Elemente generale în desenele tehnice

  20. Linii STAS 103-84 Elemente generale în desenele tehnice

  21. Scriere SR ISO 3098/1-93 • înălţimea h a majusculelor este considerată ca dimensiune nominală; • şirul înălţimilor standard este 2.5; 3.5; 5; 7; 10; 14; 20mm • raportul dintre grosimea liniei de scriere b şi înălţimea scrierii h este una din valorile 1/10 sau 1/14; • grosimea liniei de scriere este aceeaşi atât pentru literele mici cât şi pentru majuscule; • scrierea poate fi: • - înclinată la 75º spre dreapta faţă de linia de bază a rândului; • - dreaptă, perpendiculară pe linia de bază a scrierii. Elemente generale în desenele tehnice

  22. Scriere SR ISO 3098/1-93 Elemente generale în desenele tehnice

  23. Scriere SR ISO 3098/1-93 Elemente generale în desenele tehnice

  24. Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200-94 (STAS 282-87) • Alinierea la sistemul internaţional ISO, permite fiecărui utilizator să-şi creeze un indicator propriu, fiind recomandate rubricile componente şi limitată dimensiunea orizontală la max. 190 mm. Indicatorul trebuie să conţină : • zona de identificare: • - numărul de înregistrare sau de identificare al desenului; • - denumirea desenului; • - numele proprietarului legal al desenului. • zona de informaţii suplimentare: • - indicative; • - tehnice; • - administrative. Elemente generale în desenele tehnice

  25. Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200-94 (STAS 282-87) Elemente generale în desenele tehnice

  26. Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200-94 (STAS 282-87) (1), (2) numele, semnătura persoanei care a proiectat, desenat, verificat, aprobat desenul; (3) scara sau scările la care a fost executat desenul (ISO 5455); (4) simbolul/simbolurile rugozităţii (ISO 1302); (5) simbolul de dispunere al proiecţiilor(ISO 128); (6) simbolul sau denumirea materialului precum şi standardul referitor la acesta; (7) simbolul şi dimensiunile formatului (ISO 5457); (8) unitatea/unităţile de măsură ale dimensiunilor liniare (altele decât mm); (9) numărul planşei/numărul total de planşe; (10) numele instituţiei; (11) denumirea desenului; (12) numărul de înregistrare sau identificare al desenului. Elemente generale în desenele tehnice

  27. Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200-94 (STAS 282-87) • Tabelul de componenţă (SR ISO 7573: 1994) furnizează cu precizie lista elementelor componente ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu. • Se plasează deasupra indicatorului şi are dimensiunile indicate. Elemente generale în desenele tehnice

  28. Scările numerice • Scara reprezintă raportul între dimensiunea liniară a reprezentării unui segment al unui obiect pe un desen şi dimensiunea liniară reală a segmentului corespunzător obiectului însuşi. • Se exprimă sub forma: • 1 : 1 în cazul reprezentării în mărime naturală; • X : 1 în cazul reprezentării mărite, scara de mărire; • 1 : X în cazul reprezentării micşorate, scara de micşorare. Elemente generale în desenele tehnice

  29. Scările numerice • În cazul desenului tehnic industrial X poate fi una din valorile şirului: 2; 5; 10; 20; 50; 100, etc. • Scări cu destinaţie specială mai pot fi: 1 : 2,5; 1 : 15; 1 : 25 • Scara reprezentării în desen tehnic trebuie aleasă suficient de mare pentru o înţelegere corectă şi completă a obiectului desenat. • În funcţie de scara reprezentării se alege dimensiunea formatului de desen. • Scara reprezentării pe planşa de desen se înscrie în indicator în locul precizat, fără a mai menţiona cuvântul „SCARĂ”. • Pentru menţionarea scării detaliilor dintr-un desen, se alege locul de deasupra reprezentării detaliului, cu înscrierea explicită a cuvântului „SCARĂ”. Elemente generale în desenele tehnice

  30. Metode de reprezentare • Proiecţia este procedeul de obţinere a unei imagini cu ajutorul razelor de observaţie sau de privire, trimise după o anumită direcţie, de la obiectul de proiectat, la un plan de proiecţie. Noţiuni generale despre reprezentările grafice • proiecţii paralele • (direcţia razelor este paralelă ) • proiecţii centrale • (direcţia razelor este conică)

  31. Sisteme de proiecţie Noţiuni generale despre reprezentările grafice • Un sistem de proiecţie este compus din patru elemente: • 1. observatorul (ochiul observatorului); • 2. razele de lumină sau direcţia de privire; • 3. obiectul de proiectat; • 4. planul de proiecţie.

  32. Sisteme de proiecţie Noţiuni generale despre reprezentările grafice • sistemul european de proiecţie Este sistemul care aşează obiectul întreobservator şi planul de proiecţie • sistemul american de proiecţie • Este sistemul care aşează planul de proiecţie între observator si obiect.

More Related