1 / 14

Rabia

Rabia. Dr Cristiana CRISTEA. Definiţie:. boală inf.ac.det de virusul rabic, transmisă de la animal la om prin muşcătură, caracterizată printr-o encefalită cu evol rapidă spre deces. • Etiologie virusul rabic este un Rhabdovirus (ARN) 75-180nm

coen
Télécharger la présentation

Rabia

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Rabia • Dr Cristiana CRISTEA

  2. Definiţie: • boală inf.ac.det de virusul rabic, transmisă de la animal la om prin muşcătură,caracterizată printr-o encefalită cu evol rapidă spre deces.

  3. • Etiologie virusul rabic este un Rhabdovirus (ARN) 75-180nm • EpidemiologieRezervorul de virus1.domestic:câini,pisici, bovine, cabaline 2. sălbatic: vulpi, lupi, bursuci, liliacul argintiu Modul de transmitere la om:prin muşcătura animalelor turbate, care conţin în salivă v.rabic. Saliva poate infecta şi prin contact cu soluţii de continuitate ale teg.(excoriaţii, plăgi). Muşcăturile de lup turbat sunt f grave, riscul de transmitere al R fiind de 50% V. rabic se elimină prin salivă, urina şi laptele animalului turbat. Populaţii cu risc : medicii veterinari, personalul med de la necropsie. Rabia la animale poate lua 2 forme : • 1forma furioasă animalul este agitat, rătăceşte peste tot, muşcă, se repede după obiecte imaginare • 2 forma paralitică

  4. Patogenie • Vrabic pătrunde→poartă de intrare cutanată (muşcătură, înţepătură, plagă)Se propagă centripet spre SNC prin nervii periferici. • Îmbolnăvirea depinde de doza infectantă, nr de muşcături, de profunzimea şi sediul lor • Cele mai rabigene sunt muşcăturile de la cap şi gât. • Decesul se datorează encefalitei rabice şi prinderii trunchiului cerebral cu insuficienţă respirat, tulburări circulatorii (aritmii, miocardită). • AP-microscopie : leziunile patognomonice sunt incluziile intracitoplasmatice acidofile, sferice=corpusculii Babeş Negri. Localizare : porţiunea bazală a SNC, bulb şi măduvă.

  5. Tabloul clinic • Incubaţie :20-60 zile (8zile-2 ani).Incubaţia este < în cazul plăgilor multiple, profunde şi cu sediul la cap. • Faza prodromalăcefalee, indispoziţie, excitaţie/depresie,-hipersalivaţie, răguşeală, fotofobie. La nivelul rănii : iritaţie locală, arsuri, durere, hipersensibilitate Perioada de excitaţie în formafurioasă :hidrofobie, fotofobie,agitaţie, furie,aerofobie, hiperacuzie, miros exagerat, halucinaţii,febră, dispnee, saliva curge din gură, tahicardie Moartea survine după 2-3 zile de la debut. Evoluţia este invariabil spre deces.

  6. Tabloul clinic • Forma paralitică:parestezii, paralizii de tip ascendent, hidrofobie. Moartea survine prininsuf respirat, colaps. • LCR citologie crescută. Sânge : leucocitoză. • Diagnosticul pozitiv –date clinice şi anamneză(muşcătură de animal cu manifestări deturbare, sau contact cu animal bolnav şi dispărut). • Ex de lab intravitam: izolarea v. R din saliva bolnavului prin inoculare intracerebrală la şoarecele adult. Acesta dezvoltă o paralizie flască a membrelor şi exitus. În creier se evidenţiază incluziile Babeş-Negri. • Ex de lab postmortem : inocularea unei suspensii de creier la animalul de lab (şoarece). V.R este pus în evid în 24h prin tehnica Ac fluorescenţi.

  7. Tratament • Izolare în cameră individuală, imobilizarea celor agitaţi, sedare cu fenotiazine, barbiturice. • Susţinerea funcţiilor vitale, trat cu interferon, antivirale, s-au dovedit ineficiente, evoluţia fiind inexorabil spre deces. • Personalul va purta mănuşi, măşti. Obiectele bolnavului, atinse de salivă, trebuie sterilizate, dezinfectate, sau distruse.

  8. Profilaxie • Măsurile în cazul unei plăgi rabigene (postexpunere) sunt f importante • Tratamentul local al plăgii are importanţă capitală : 1. spălarea minuţioasă a plăgii cu apă şi săpun 2. alcool sau bromocet1% sau t-ră de iod 3. În caz de muşcătură de animal sigur turbat se face profilaxia specifică cu Ig umane specifice antirabie şi vaccin rabic care se adm imediat după muşcătură. • Ig umane antirabie adm în doză unică de 20UI/kg din care ½ din doză i.m. în reg deltoidă, ½ se fac infiltraţii în jurul plăgii. IGR se adm cât mai precoce<48-72 ore. IGR f = 150 u/ml (2 ml, 10ml). Pt copii se evită im reg ant-lat a coapsei. • În absenţa IGR se admSerul antirabic, purificat şi concentrat doza : 40 UI/kg din care 1/2 din doză se fac infiltraţii în jurul plăgii, 1/2 im (după desensibilizare).

  9. Profilaxie • Concomitent cu IGR se adm vaccinul rabic= Imovax (HDCV) (vaccin preparat pe celule diploide umane) • Vaccinul rabic se adm pe cale im 5 doze a 1ml în zilele 0, 3,7, 14,28. • cu virus inactivat care stim imunit prin inducerea unui răsp imun activ. Ac specifici se dezv în 7-10 zile. IGR sau serul antirabc ecvin, se adm în asoc cu VR pt a oferi protecţia imună până la producerea răspunsului de Ac specifici. 4. plaga nu se suturează câteva zile. 5. se face profilaxia specifică a tetanosului (rapel la cei vaccinaţi) • Profilaxia preexpunere pt persoane cu risc : medicii veterinari, personalul din prosecturi, manipulatorii de animale.Se face cu vaccin rabic 1ml im sau 0,1 ml id în zilele 0,7, 21, 28.

More Related