GUVERNUL ROMANIEI MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTARII DURABILE

1. GUVERNUL ROMANIEI MINISTERULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTARII DURABILE „REDIMENSIONAREA ECOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ ÎN SECTORUL ROMÂNESC AL LUNCII DUNĂRII INFERIOARE”(REELD) Evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vederea redimensionării acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apă)

2. Evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vederea redimensionării acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apă) Obiectivele urmărite: • - reconsiderarea activităţilor economice din incintele îndiguite funcţie de raportul cost/beneficiu pentru investiţii la întreţinerea digurilor de apărare şi a celorlalte construcţii hidrotehnice existente; • - stabilirea regimului de inundare dirijată în vederea stocării de apă la nivele maxime ale Dunării, care pun în pericol sistemele de apărare. • - stabilirea regimului de inundare şi remanenţă a apei în incintele îndiguite prin desecarea fostelor lacuri Bistreţ, Potelu, Suhaia, Greaca, Călăraşi etc., în vederea renaturării acestora.

3. Obiectiv Prioritar 3Evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vederea redimensionării acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apă) ACŢIUNI • Reconsiderarea activităţilor economice din incintele îndiguite funcţie de raportul cost/beneficiu pentru investiţii la întreţinerea digurilor de apărare şi a celorlalte construcţii hidrotehnice existente • Stabilirea regimului de inundare dirijată în vederea stocării de apă la nivele maxime ale Dunării, care pun în pericol sistemele de apărare

4. Obiectiv Prioritar 3Evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vederea redimensionării acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apă) REZULTATE SCONTATE • Limitarea efectelor inundaţiilor catastrofale • Management integrat ecosistemic/adaptativ

5. Modelul multicriterial de analiză socio-economică • Cadrul general al analizei socio-economice • Nivelul actual al bunăstării economico-sociale • Presiunile exercitate asupra capitalului natural • Nivelul prognozat al bunăstării economico-sociale • Direcţii de acţiune pentru atingerea nivelului prognozat al bunăstării economico-sociale • Cadrul specific al analizei socio-economice • Resursele furnizate de Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc • Elasticitatea bunăstării economico-sociale în funcţie de resursele furnizate de Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc • Proiecte necesare pentru atingerea unui anumit nivel al bunăstării economico-scoale • Analiza cost – avantaj. • Scara spaţială de realizare a analizei economico-scoale • Zone omogene din punct de vedere economic şi al presiunii asupra capitalului natural • Motivaţii : - posibilitatea de informare - stabilirea criteriului în raport cu orizontul de elaborare a scenariilor • Obiectivele analizei socio-economice • Obiectivul general: integrarea politicii privind Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc în strategia zonală de dezvoltare • Obiective specifice • Evaluarea performanţei activităţilor economico-sociale • evaluarea cererii de resurse furnizate de Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc • Măsurarea bunăstării economico-scoale • Conţinutul analizei socio-economice • Analiza structurilor socio-economice • Analiza metabolismului sistemului socio-economic zonal • Analiza eforturilor pentru conservarea luncii Dunării inferioare, sectorul românesc.

6. LOCAL GLOBAL ECOSISTEME REGIONAL Structură Integritate Ecologică Functionalitate Structură biotică Structura abiotică Conectivitate ecosisteme Producţia primară Ciclul hidrologic Ciclul biogeochimic Rezistenţă timp timp dinamism Productivitate Reglare control Habitat Informaţie Servicii de productivitate aprovizionare Servicii de reglare Servicii culturale disponibilitatea de apă -vânătoare -agricultură - recolte -şeptel animale -plante medicinale - peşti Formarea solului calitatea aerului calitatea apei controlul bolilor polenizarea rezistenţa aprovizionarea habitatului turism şi recreere elemente estetice patrimoniul cultural valori spirituale educaţie cercetare elemente tradiţionale Capitalul natural Capitalul socio-cultural Capitalul uman Capitalul antropic Capitalul finaciar Instituţii Reţele sociale Încredere Etnicitate Populaţia activă Sănătate Aptitudini Educaţie Cunsoştinţe Clădiri Infrastructura Utilaje Situaţia finaciară dinamism Funcţiile ecosistemului Serviciile ecosistemului Capital antropic Modelul funcţional de analiză de tip LEAC (Land and Ecosystem Accounting – Contabilizarea terenurilor şi ecosistemelor)

7. Modul de utilizare a terenurilor prin metoda LUCAS (EuroSTAT) – Anchetă statistică privind utilizarea terenurilor din Lunca Dunării Inferioare, Sectorul Românesc

8. Definirea indicilor de evaluare a stării peisajelor ripariene din Lunca Dunării Inferioare, Sectorul RomânescINDICELE DE SEGREGARE FUNCIARĂ • I sf = Ag/P –A/P, I sf = indice de segregare funciară, Ag = suprafaţa terenului agricol (ha) cu care intră judeţul în Lunca Dunării A = suprafaţa acvatică (ha) cu care intră judeţul în Lunca Dunării P = populaţia totală estimată pentru suprafaţa cu care intră judeţul în LuncaDunării

9. Definirea indicilor de evaluare a stării peisajelor ripariene din Lunca Dunării Inferioare, Sectorul RomânescINDICELE DE PRODUCTIVITATE • productivitatea agricolă = Y/K Y = producţia totală (exprimată în RON) K (capitalul) = suprafaţa agricolă ca dimensiune a spaţiului (exprimată în ha)

10. Definirea indicilor de evaluare a stării peisajelor ripariene din Lunca Dunării Inferioare, Sectorul RomânescINDICELE DE NATURALITATE • I tr.e. = S pădure/S (agricolă+construită) • >0.60: peisaj cu echilibru ecologic apropiat de cel iniţial • 0,45-0,60: peisaj cu echilibru ecologic relativ stabil • 0,30-0,45: peisaj cu echilibru ecologic slab afectat • 0,20-0,30: peisaj la limita echilibrului ecologic • 0,20-0,10: peisaj cu echilibru ecologic puternic afectat • <0,10: peisaj foarte puternic afectat

11. Raportul dintre arealele de rhexistazie cu parastazie, pe de-o parte şi de biostazie este 3.05 si reprezintă dezechilibrul dintre zonele naturale si cele antropice. Ierarhizarea distribuţiei spaţiale a categoriilor de areale echipotenţiale ecologic 1-Teritoriile artificiale sunt teritorii aflate în rhexistazie; 2 – Teritoriile cu folosinţă agricolă sunt în parastazie iar 3 – Terenuri cu păduri şi zone semi-naturale - arii în biostazie, 4 – Zone Umede - arii în biostazie, 5 – Suprafeţe de Apă - arii în biostazie

12. Bilanţul şi eficienţa economică-ecologică (energetică) a Sistemelor Socio-Economice din Lunca Dunării Inferioare – Sectorul Românesc Rezultatul net comparativ al situaţiei proiectate – Insula Mare a Brăilei Criteriile economice şi ecologice trebuie să fie completate cu criterii social-politice

13. Harta pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice din Lunca Dunării Inferioare – Sectorul Românesc

14. Concluzii şi recomandări • 1.reconsiderarea liniilor de apărare • S-au analizat un număr de 172 de localităţi din care 87 sunt inundabile total sau parţial fiind situate în 26 incinte ( câte 7 incinte au 1%, 2% şi 5%, 4 incinte 10% şi 1 incintă 10% asigurare) • Variante de lucru: • Varianta I – reabilitarea digurilor existente la noile asigurări • Varianta II – apărarea individuală a localităţilor prin diguri potcoavă încastrate la capete în terasa înaltă sau diguri perimetrale.

15. r

16. 2. Evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vederea redimensionării acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apă) • Inainte de a încheia acest studiu asupra unei întinse regiuni din ţara noastră, rezultat din analiza complexă a datelor de teren şi din interpretarea lor în stadiul actual de cunoştinţe, trebuie să accentuăm asupra problemelor de bază pentru a uşura astfel viitoarele studii mai de amănunt: • Lunca Dunării constituie o unitate hidrogeomorfologică bine individualizată, ce funcţionează ca sistem unitar • Caracterul ei de culoar sau de largă depresiune este imprimat de activitatea Dunării, a cărei acţiune se desfăşoară combinat cu întreaga reţea hidrografică • Sub raport morfografic şi morfometric, Lunca Dunării este adânc fragmentată, polietajată cu depresiuni lacustre, lunci actuale şi până la terase, ceea ce impune multifuncţionalitatea în utilizarea acestor terenuri

17. Întregul complex al reliefului Luncii Dunării analizat în raport strâns cu modelul hidraulic constituie baza hărţilor de risc din această regiune • Prin paralelizarea şi sincronizarea depozitelor loessoide şi aluvionare polietajate vizualizate pe modelul 3D, precum şi ritmicitatea impusă apelor şi vânturilor de către climă, reiese clar caracterul peisajului geografic al Luncii Dunării de culoar cu procese de modelare prin eroziuni şi acumulări în lungul albiei, cu influenţe şi asupra microreliefului – de microrelief fiind legate în primul rând măsurile de ordin practic • Lunca Dunării cu tot complexul de elemente morfohidrografice a fost analizată în raport de activităţile economice desfăşurate şi mai ales cu analiza cost/beneficiu, fiind întocmită harta pretabilităţii incintelor amenajate • Lunca Dunării constituie regiunea-cheie pentru rezolvarea problemei riscului la inundaţii a localităţilor riverane Dunării

18. Studiu privind renaturarea unor incinte îndiguite în vederea creerii de zone umede - Studiu de caz Sectorul Calafat Corabia -

20. Vă mulţumim pentru atenţie ! Foto: Erika Schneider WWF Germany