1 / 42

ALIMEN TAŢIA COPILULUI SĂNĂTOS

ALIMEN TAŢIA COPILULUI SĂNĂTOS. ALI MENTAŢIA NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI. Alimentaţia naturală Necesar: energetic(100-120kcal/kg/zi ), lichidian Hidraţi de carbon = 10-12g/kg/zi(50-55%) Lipide = 3,5-5g/kg/zi(30-35%) Proteine = 2-2,2g/kg/zi(10-15%). Avantaje pentru copil:

drago
Télécharger la présentation

ALIMEN TAŢIA COPILULUI SĂNĂTOS

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ALIMENTAŢIA COPILULUI SĂNĂTOS

  2. ALIMENTAŢIA NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI Alimentaţia naturală Necesar: energetic(100-120kcal/kg/zi), lichidian Hidraţi de carbon = 10-12g/kg/zi(50-55%) Lipide = 3,5-5g/kg/zi(30-35%) Proteine = 2-2,2g/kg/zi(10-15%)

  3. Avantaje pentru copil: - compoziţia laptelui de mamă este specifică nevoilor nutriţonale ale sugarului,asigurând dezvoltarea optimă a acestuia, inclusiv pentru sistemul nervos - aportul de vitamine(A,E,B,C),minerale necesare(rap.Ca/P=2,optim pentru absorbţie) - factori de apărare antiinfecţioasă - previne instalarea alergiilor - aport de enzime ce participă la digestie şi de modulatori ai creşterii sistemului nervos,retinei,aparatului digestiv - previne obezitatea, DZ,boala Crohn - LM este steril,la temperatura optimă,uşor de administrat,nu costă - alăptatul asigură legătura afectivă mamă-copil

  4. Avantaje pentru mamă: - revenirea mai rapidă a uterului la dimensiunile normale - pierderea mai uşoară a plusului ponderal din timpul sarcinii - scade incidenţa cancerului de sân,ovarian,osteoporozei - depresia postpartum are incidenţă mai redusă - efect contraceptiv

  5. Contraindicaţii: a. care ţin de copil: - galactozemia,intoleranţa la lactoză, fenilcetonuria,unele malformaţii ale cavităţii bucale b. care ţin de mamă: - tranzitorii:infecţii ale sânilor,ragade,unele infecţii acute - permanente:epilepsia,tuberculoza activă,boli psihice,cancerul de sân,diabet dezechilibrat,tireotoxicoza,insuficienţa renală,insuficienţa cardiacă,infecţia HIV,sarcina peste 20săptămâni

  6. Principii - cunoaşterea de către mamă a avantajelor alăptatului încă dinainte de naştere şi pregătirea sânilor în această perioadă - punerea la sân a nou-născutului în primele ore după naştere şi alăptatul la cerere în primele săptămâni,suptul fiind principalul stimul al secreţiei lactate - evitarea greşelilor care duc la ablactare: administrarea de ceai între mese deoarece copilul alimentat la sân nu necesită supliment de lichide decât în anumite condiţii(febră,temperatură crescută a mediului ambiant,diaree)când se va administra cu linguriţa, utililizarea biberonului, neîngrijirea sânilor, orar rigid de alimentaţie, tehnică greşită, ”tertipuri”ale mamei

  7. - criterii de apreciere dacă laptele este suficient cantitativ:curba ponderală, diureza, doarme 2-3 ore după mese, este vioi, tonic - asigurarea condiţiilor pentru o lactaţie bună(regimul de viaţă al mamei):alimentaţie echilibrată pentru mamă,evitarea stresului,atmosferă relaxată şi pozitivă,evitarea efortului fizic excesiv,evitarea fumatului, consumului de alcool,cafea,ciocolată în cantităţi mici,evitarea consumului de medicamente,tehnică de alăptare corectă,îngrijirea zilnică a sânilor

  8. Tehnica alăptatului - orarul alăptatului:la cerere în primele săptămâni,ulterior la 2-3 ore ziua şi la 3-5 ore noaptea - nr. de mese:7/zi la nou-nascut,6/zi în lunile 2 si 3, apoi 5/zi - treptat se renunţă la masa de noapte(la 6-8săpt.) - cantitatea pe masă:60-90ml la nou-născut,ulterior creşte la 110-120ml ş.a.m.d. în funcţie de necesarul pentru vârstă - durata unui supt: iniţial 5minute,apoi se creşte zilnic cu câte 5minute până se ajunge la 20minute,fără a se depăşi - copilul se pune alternativ la fiecare sân în cursul unui supt dacă mama are suficient lapte,apoi restul de lapte se mulge şi se aruncă

  9. - după fiecare supt copilul este aşezat să eructeze - cântărirea se face săptămânal în primele 3 luni,apoi lunar - durata alimentaţiei naturale:minim 6luni(2ani) - poziţia de alăptat:poziţie şezândă sau în decubit lateral de partea sânului oferit - înainte de alăptare sugarul va fi schimbat in scutece curate - mama se va spăla pe mâini,apoi pe sâni cu apă caldă şi săpun - copilul va prinde în gură areola şi mamelonul,mama trebuie să audă zgomotul făcut de înghiţituri combinat cu respiraţia copilului

  10. Incidente şi accidente in alimentaţia naturală - Angorjarea sânilor - Mameloane iritate - Copilul refuză alimentaţia la sân şi preferă tetina - Icterul sugarului alimentat la sân - Diareea postprandială - Regurgitaţiile - Prejudecăţi legate de alimentaţia naturală

  11. Excreţia substanţelor exogene prin LM 1) Medicamente:multe trec prin LM,iar efectele secundare sunt cu atât mai importante cu cât copilul este mai mic.Mamele trebuie să consulte medicul în caz de boală şi înainte de administrarea oricărui medicament. Contraindicate: Anxiolitice sedative,antiepileptice,antitiroidiene,anticoagulante,tetracicline,chinolone,sulfamide, acid nalidixic, nitrofurantoin. Alte antibiotice : 2 opţiuni

  12. 2) Insecticide,fungicide,ierbicide ajunse accidental în organismul matern 3) Toxice:alcoolul,nicotina,cafeaua,drogurile 4) Unele alimente ingerate de mamă(ceapă,usturoi)produc modificarea gustului laptelui şi sugarul va refuza sânul. Alte alimente(fasole,mazăre,murături,pere,băuturi carbogazoase)se elimină prin lapte şi produc la sugar colici,diaree. 5) Agenţi infecţioşi(rar):CMV,Virusul rubeolic,herpetic, hepatitic B, HIV

  13. Alimentaţia artificială Principii - se recurge la aceasta când este dovedită imposibilitatea alăptatului - mama va fi informată asupra implicaţiilor sociale şi financiare - se vor folosi preparate de lapte praf adaptate pentru vârsta sugarului - evitarea laptelui de vacă cel puţin până după vârsta de 6 luni(preferabil după 1an),se adaptează(diluţie şi zaharare) - laptele praf să fie accesibil,economic,steril şi să fie acceptat cu plăcere de sugar - formula de lapte trebuie să asigure un aport adecvat de principii alimentare,într-o cantitate de apă corespunzătoare, care să permită funcţiile metabolice şi secretorii,menţinerea homeostaziei şi a stării de eutrofie

  14. Tehnică - nr. de mese:la interval de 3-4ore pentru a permite digestia - cantitatea:se începe cu 20ml/masă,apoi se creşte progresiv cu 10ml/masă,până la necesarul pentru vârstă - poziţia de alimentat este cu mama sezând - atentie la preparare:instant,înainte de fiecare masă,biberoane sterilizate,se foloseşte apă fiartă şi răcită,calcularea exactă a concentraţiei conform indicaţiilor de pe cutie.Nerespectarea acestor reguli poate duce la îmbolnăvirea sugarului - laptele se administreaza călduţ(se verifică prin picurare pe faţa anterioară a antebraţului mamei)

  15. Incidente - supraalimentaţia - subalimentaţia - diareea,constipaţia Exemple de formule de lapte praf: - pt.sugarul sănătos,la termen:Nan,Milumil,Humana,Similac - pt.sugarul cu probleme(alergii,intoleranţe alim.,reflux): Nan HA,Nan fără lactoză, Alfare, Aptamil pepti, Aptamil HA1, HA2 etc.

  16. Alimentaţia mixtă Indicaţii - hipogalactia tranzitorie - hipogalactia permanentă - afecţiuni inflamatorii ale sânului - mame care au început activitatea profesională dar doresc să menţină în alimentaţia copilului laptele matern Tehnică - metoda complementară:administrarea unei formule de lapte corespunzătoare vârstei sugarului în completarea alimentaţiei la sân - metoda alternativă:alimentaţie la sân la o masă,iar la următoarea masă formula de lapte cu linguriţa sau căniţa

  17. Diversificarea alimentaţiei Principii: - vârsta la care se începe:4luni pentru sugarul alimentat artificial,6luni pentru cel alimentat natural - se face numai la sugarul sănătos - alimentele nou introduse se administreză cu linguriţa - alimentele se introduc în cantităţi progresiv crescânde,înaintea mesei de lapte(nu se amestecă cu laptele),noul aliment fiind introdus complet în 7-10zile

  18. - se introduce un singur aliment odată - dacă copilul refuză alimentul nu se forţează,se renunţă la el pentru 1-2zile şi se revine cu blândeţe - alimentele sunt mixate până la 7-8luni,apoi se administrează bucăţi mai mari pentru dezvoltarea masticaţiei - nr. de mese este de 4-5/zi - preparatele folosite pot fi făcute în casă sau cumpărate(de preferat prima variantă) - lichidele se adm.cu cana, la 9-10luni se renunţă la biberon

  19. - ordinea în care sunt introduse alimentele:există diferenţe între ţări,regiuni,în funcţie de resurse,obiceiuri alimentare,religie. Una dintre cele mai acceptate scheme este următoarea: - făina de orez este primul aliment care se preferă la sugarii uşor hipotrofici(glutenul se dă după 6-8luni);se începe cu 3-6g,apoi 10-12g la 100ml lapte+5%zahar,preparată instant - la sugarii paratrofici primul aliment va fi supa de zarzavat clară, ulterior piure de legume(100g):cartofi,pătrunjel,morcov,ardei, dovlecel,fasole verde.De evitat:roşiile,ţelina,varza,conopida,fasolea uscată.Spanac de 2ori/săpt.Piureul de cartofi simplu se dă după vârsta de 6luni.

  20. - sucul de fructe(măr,piersică,morcov) se introduce după iniţierea diversificării,în cantitate progresiv crescătoare până la 30-40ml/zi,diluat cu apă,ceai,compot,apoi se dă pireu de fructe(cu brânză de vaci,biscuiţi) după 6 luni: bananele,caisele,strugurii se dau după 6 luni, fragii, căpşunele, zmeura după 1 an - între 6-9luni:brânza de vaci(în pireul de fructe) 20-30-50g/zi, carne de pui sau vită proaspătă,fiartă,20-30g-50g/zi(nu porc,oaie sub 3ani,nu animal tânăr), iaurt - gălbenuş de ou de 2-3ori pe săptămână,oul întreg după 1an - după 6luni gris,biscuiţi(alimente ce conţin gluten)

  21. - 7luni:ficat de pui,vită,peşte oceanic slab, toate fierte - 8luni:mămăligă,cocă,macaroane,pâine - 9luni:şuncă slabă,brânzeturi fermentate - la 9-10luni diversificarea este completă - după iniţierea diversificării se dă apă - se evită adaosul de sare până la 10-12luni - ulei vegetal presat la rece,unt după 6luni,smântâna după 1an - mierea se dă după 1an

  22. - se evită citricele,roşiile până la 7-8luni(potenţial alergenic),ciocolată după 1an - se pot da cereale fără gluten şi fără lapte sub 6luni şi cu lapte peste 6luni Pentru dezvoltarea comportamentului alimentar sunt utile: - încurajarea copilului să mănânce singur la 9-10luni - aranjarea atractivă a mesei,folosirea aceleiaşi vesele - evitarea jocului sau a altor activităţi în timpul mesei - evitarea hrănirii forţate,a”mituirii”pentru a accepta hrana - limitarea duratei de masă

  23. ALIMENTAŢIA COPILULUI MIC (1-3ani) - părinţii vor fi informaţi că ritmul de creştere în această perioadă scade,ceea ce face ca necesarul energetic să se reducă Necesar:Energetic = 85-90kcal/kg/zi Lichide = 100ml/kg/zi Hidraţi de carbon = 10-12g/kg/zi Lipide = 2-2,5g/kg/zi Proteine = 2g/kg7zi

  24. - apetitul scade încă de la 10luni,cu maxim de diminuare la 3-4ani - alimentele trebuie alese cu grijă pentru a asigura aportul de nutrienţi şi se recurge la o varietate tot mai mare de alimente cu care copilul trebuie să se obişnuiască - aportul de lapte este de 500ml/zi(incluzând şi iaurtul) - proteine: carne de pui(3x50g/săpt.),vită,ou,lapte - lipide: smântână,unt,uleiuri vegetale - hidraţi de carbon:pâine,cereale,orez,fructe,legume.Se reduce cât mai mult consumul de zaharuri rafinate

  25. - nr.de mese:3 principale şi 2 gustări,limitarea duratei mesei, respectarea orarului de masă - evitarea consumului de alimente între mese - cantitate corespunzătoare:1/4,1/3,1/2 din porţia adultului - se evită excesul de sare,gustul dulce al preparatelor şi alimentele cu potenţial alergenic, în special la copiii atopici şi la cei cu antecedente alergice în familie - nu se dau sucuri carbogazoase,iar sucurile naturale se diluează cu ceai,apă, compot - copilul trebuie încurajat să mănânce singur

  26. - luarea mesei împreună cu familia - mâncare simplă, prezentată atrăgător - încurajat să participe la prepararea şi aranjarea mesei - evitarea mituirii,nu se condiţionează alimentaţia(nu se admit la masă jucării,TV) - părinţii trebuie să înţeleagă că această perioadă este foarte importantă pentru dezvoltarea unui comportament alimentar corect, greşelile putând avea consecinţe asupra obiceiurilor alimentare din anii următori şi pentru mai târziu în viaţă.

  27. Este importantă cunoaşterea unor particularităţi ale modului în care se comportă copilul la această vârstă faţă de actul alimentar: - scade interesul pentru mâncare,copilul fiind mai interesat de el însuşi şi de mediu - este mai capricios,cu preferinţă pentru anumite gusturi,cu apetit variabil de la o masă la alta - sunt încă acceptate cu greu gusturile noi,modificările de consistenţă şi de aspect ale alimentelor - copilul îşi reglează cantitatea de alimente consumată în funcţie de senzaţia de saţietate influenţată nu numai de cantitatea dar şi de calitatea alimentelor(dacă consumă alimente consistente la o masăla următoarea va mânca mai puţin)

  28. ALIMENTAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR (3-6ani) - lapte 500ml/zi şi derivaţi(brânza de vaci,caşcaval,brânză topită) - proteine de origine animală în proporţie de 2/3:carne de pui,vită, oaie, carne de porc slabă, peşte(3 x 50g/săpt.) - fructe şi legume zilnic - pâine intermediară - dulciuri în cantitate mică - aport redus de sare, necesarul energetic scade în continuarefără diferenţe între sexe

  29. - se evită alimentele alergizante,cele fără valoare nutriţională(pufuleţi, sticksuri,pufarin), produsele fast-food,sucurile soft-drinks - sucurile naturale se diluează şi se dau dupa mâncare - nr.de mese:3principale şi 1-2gustări,se interzice consumul de alimente între mese,se respectă orele de masă

  30. ALIMENTAŢIA ŞCOLARULUI MIC (7-11ani) - nevoile nutritive nu cresc mult faţă de perioada anterioară şi sunt la fel pentru ambele sexe - necesarul pentru unele vitamine creşte spre sfârşitul perioadei - apetitul este mai mare decât la preşcolar şi este influenţat de activitatea fizică zilnică şi de problemele emoţionale - nr. de mese:3principale şi 1-2gustări - micul dejun este obligatoriu - odată cu intrarea în şcoală supravegherea alimentaţiei de către părinţi se face mai greu,copiii recurg de multe ori la alimente care le plac(chipsuri, snacksuri,dulciuri,sucuri carbogazoase)cu efecte nefavorabile prin aportul de sare,coloranţi,aromatizanţi

  31. - o problemă importantă este alimentaţia copilului care este singur acasă la orele de masă pe care de multe ori nu le respectă,îşi prepară selectiv ce-i place - se discută cu părinţii şi copilul necesarul caloric şi nutritiv, utilitatea consumului unei varietăţi mari de alimente,evitarea celor fără valoare nutritivă şi a celor alergenice(atenţie la reclamele TV) - se insistă pe respectarea orelor de masă şi evitarea consumului de alimente între mese

  32. ALIMENTAŢIA COPILULUI LA PUBERTATE ŞI ADOLESCENŢĂ - necesităţile nutriţionale sunt mai mari datorită creşterii rapide în greutate şi înălţime,dezvoltării masei musculare şi maturizării sexuale - necesarul se calculează pentru 2 perioade(11-14ani si 15-18ani)şi separat pentru cele două sexe - se iau în calcul şi rata de creştere,greutatea copilului şi nivelul activităţii fizice - 15-20% din raţie sunt proteine(25% de origine animală: carne(75, 100, 150g/zi), lapte(500-800ml),brânzeturi,ouă - 30% din raţie sunt lipide,se evită excesul de grăsimi animale - 50-55% din raţie sunt hidraţi de carbon:pâine,paste făinoase, fructe, legume,cu consum redus de zaharuri rafinate

  33. - aport crescut de fibre - aport adecvat de lichide - evitarea excesului de sare - aport crescut de Ca,Fe,Zn,vitamineA, D, B6 şi folaţi ce trebuie asigurat în principal prin alimentaţie corespunzătoare - Atenţie:la adolescenţi comportamentul alimentar se poate modifica faţă de vârstele anterioare datorită mai multor factori:dorinţa de autonomie a adolescentului cu refuzul de a respecta regulile impuse de familie,influenţa persoanelor din anturaj,a reclamelor comerciale

  34. Erori în nutriţia adolescentului: - omiterea micului dejun - servirea unor gustări alese pe baza accesibilităţii şi a preferinţelor,fără valoare nutritivă - excluderea unor mese principale,mese luate “în fugă” - consumul în exces a preparatelor “fast-food” - consum crescut de “soft-drinks”cu reducerea consumului de apă şi lapte - consum de băuturi alcoolice,cafea,fumatul,drogurile - atenţie la supra şi subalimentaţie

  35. - unii tineri,mai ales fetele,recurg la diete de slăbire dezechilibrate ce nu asigură principiile alimentare esenţiale pentru o creştere şi dezvoltare sănătoasă - Toate aceste erori au consecinţe importante asupra creşterii şi dezvoltării şi pot duce la diverse boli. - este important ca părinţii să supravegheze alimentaţia adolescentului, să încurajeze o nutriţie adecvată,să fie un exemplu pentru copil

  36. - cel puţin o parte dintre mese să fie luate împreună cu familia - copilul trebuie să cunoască principiile unei alimentaţii corecte şi efectele negative ale erorilor alimentare - promovarea activităţii fizice -informarea copilului şi în şcoală în ceea ce priveşte alimentaţia corectă(ore de educaţie nutriţională)!!!

  37. GREŞELI ÎN ALIMENTAŢIA COPILULUI Cauze ce pot duce la aceste greşeli: - factorul socio-economic - obiceiurile alimentare specifice unei populaţii sau unei familii - influenţa mesajelor publicitare - programele şcolare - lipsa de educare a părinţilor şi a copilului A) Greşeli privind compoziţia alimentelor I. La sugar - Lipsa totală a alimentaţiei naturale sau înţărcarea precoce - Utilizarea în alimentaţia sugarului a laptelui de vacă este un factor de risc prin faptul că nu acoperă nevoile nutriţionale şi are efecte nedorite ca anemia , alergizarea, transmiterea unor boli(tuberculoza, infecţii cu Yersinia, virusul leucemiei bovine), sub- sau supraalimentaţia, neasigurarea unei dezvoltări optime a SN putînd induce chiar tulburări de comportament - Diversificarea precoce şi greşelile în diversificare

  38. II. La copilul peste 1 an - Consumul crescut de dulciuri duce la obezitate, carii dentare, neoplazii la vîrsta de adult, litiază biliară. - Aportul redus de vegetale are ca repercusiuni constipaţia, cancerul de colon la vîrsta de adult, LB, deficite de vitamine şi minerale. - Excesul de prăjeli este cauză de aport caloric crescut cu creştere ponderală şi boli digestive. - Consumul în exces de sucuri carbogazoase duce la apariţia bolilor digestive şi induce risc de neoplazie.Şi consumul excesiv de sucuri naturale poate produce tulburări de creştere, tulburări digestive, scăderea apetitului, modificări ale danturii şi intoleranţă la unele zaharuri.

  39. Dieta în unele boli digestive la sugar şi copil I.Dieta în intoleranţa la lactoză Intoleranţa la lactoză poate fi: - primară, datorată unui deficit congenital de lactază, ce impune regim fără lactoză toată viaţa.La vârsta de 3-4 ani poate apare o oarecare toleranţă la cantităţi mici de lactoză permiţând introducerea în alimentaţia copilului a iaurtului, untului şi a unor brânzeturi; - secundară, este temporară, apare după diareile acute şi se poate asocia cu intoleranţa la gluten sau la proteinele din soia, se exclude lactoza pe o perioadă limitată(3-4 săpt, mai mult în celiachie). Se exclud din alimentaţie laptele şi produsele lactate. Se folosesc formule delactozate(Pregestimil, Nutramigen, Alfare, Aptamil Pepti, Alsoy) sau hipolactozate(Nan fără lactoză, Aptamil Lactose Free), în funcţie de toleranţa digestivă. La diversificare sunt permise: fructele, legumele, carnea.

  40. II.Dieta în intoleranţa la proteinele laptelui de vacă Este o sensibilizare la una sau mai multe din PLV, mai ales la beta- lactoglobulină.Se asociază în unele cazuri(aprox.25%) cu intoleranţa la proteinele din soia. Regimul constă în excluderea din alimentaţie a LV.Ideală este alimentaţia cu LM.Dacă aceasta nu este posibilă se vor folosi formule conţinând hidrolizate proteice: Pregestimil, Nutramigen, Alfare, Aptamil Pepti, Alsoy(dacă nu este şi intoleranţă la proteinele din soia), mai greu tolerate de copil.Se va administra calciu medicamentos pentru a suplini deficitul alimentar. La diversificare se dau: carne, piure de legume, fructe. Durata regimului: până la 18 luni- 2 ani. Consilierea psihologică a familiei.

  41. III.Dieta în intoleranţa la gluten Durată: toată viaţa în boala celiacă, perioadă limitată în sdr.celiac(prin tatonare). Se exclud produsele din grîu, orz, ovăz, secară. Este dificil de realizat acest regim în practică deoarece: - cerealele constituie baza alimentaţiei în ţara noastră - numeroase preparate comerciale conţin gluten(toate conservele de legume, carne şi peşte, supele din comerţ, mezelurile, biscuiţii, produsele de patiserie, chipsurile, îngheţata, sticksurile etc.) - copiii sunt adesea tentaţi de aceste produse - regimul este greu de urmat în cantine şcolare şi colectivităţi - ingestia de gluten este rar urmată imediat de simptome(va fi greu de controlat dacă copilul mănâncă pe furiş) - costul regimului este o problemă pentru familiile cu venituri mici - respectarea regimului implică înţelegere din partea părinţilor şi a copilului, are mare impact psihologic asupra întregii familii

  42. La debutul bolii este prezent şi un deficit secundar de lactază ceea ce va impune şi suprimarea lactozei din alimentaţie până la rafacerea marginii în perie a epiteliului intestinal. Se va folosi o formulă de lapte delactozat, apoi lapte normal adaptat vârstei copilului. La diversificare sunt permise: orez, mămăligă, produse de panificaţie fără gluten, legume, fructe, carne, peşte, produse lactate(iaurt, brânzeturi fără gluten), miere, dulceaţă, prăjituri fără gluten, ouă.

More Related