1 / 30

Ştiinţa şi societatea

Ştiinţa şi societatea. Revolu ţ ia industrial ă. A reprezentat un proces complex de trecere de la producţia manufacturieră la producţia de fabrică, de la o economie dominată de agricultură şi munca manuală la una dominată de industrie şi maşini.

karma
Télécharger la présentation

Ştiinţa şi societatea

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Ştiinţa şi societatea

  2. Revoluţia industrială A reprezentat un proces complex de trecere de la producţia manufacturieră la producţia de fabrică, de la o economie dominată de agricultură şi munca manuală la una dominată de industrie şi maşini. La baza acestui proces au stat o serie de descoperiri ştiinţifice, de invenţii şi inovaţii tehnice. S-a declanşat în sec. al. XVIII-lea în Anglia, de unde s-a răspândit apoi şi în alte ţări. Anglia dispunea de: rezerve mari de cărbune şi minereu de fier; forţă de muncă abundentă şi ieftină; capital (provenit din comerţ şi din colonii); piaţă d edesfacere.

  3. Pompa cu abur a lui Newcomen, Maşina cu abur a lui J.Watt, J.Watt

  4. Revoluţia agrară şi a transporturilor, dezvoltarea industriei textile

  5. Cărbune şi oţel • Cărbunele devenit “pâinea industriei”, alături de oţel au favorizat dezvoltarea industriei în prima etapă a revoluţiei industriale. • Foto: ciocanul pneumatic, Uzinele siderurgice Creusot(Franţa), cale ferată în Franţa

  6. A doua etapă a revoluţiei industriale (sf. sec. al XIX-lea- prima jum. a sec. XX) • Electricitatea şi utilizarea petrolului şi gazului natural au determinat trecerea la a doua etapă a revoluţiei industriale; • În chimie, fizică, biologie au loc descoperiri şi invenţii revoluţionare

  7. Uzinele Ford • Sf. sec. XIX a determinat apariţia unor industrii noi: electrotehnica, aeronautica, automobilul Automobilul Ford “Modelul T” AEROPLAN WRIGHT

  8. Telegraful şi telefonul A.Graham Bell telegraful

  9. Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America ( Marconi este un fizician şi inginer italian care a inventat telegrafia fără fir; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1909 ) Albert Einstein ( 1879 – 1955 ) a fost un fizician german care în anul 1933 a emigrat în SUA. Celebritatea sa se datorează în special formulării teoriei relativităţii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei. Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi la evoluţia studiului energiei nucleare. În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99 în sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu. Deasemenea, un crater lunar îi poartă numele. Einstein a fost considerat omul secolului XX, iar numele său este asociat, în cultura comună, cu ideea de geniu. La cererea sa, creierul său este donat în scopuri ştiinţifice, iar restul rămăşiţelor pământeşti sunt incinerate şi aruncate într-un râu.

  10. Penicilina a fost descoperită în 1928, în Anglia, de Alexander Fleming ( 1881 – 1955 ). Fleming, care a participat la primul Război Mondial ca medic, cunoştea ravagiile septicimiei şi efectua cercetări pentru descoperirea unor agenţi antibacterieni. Întâmplător, în 1928, Fleming, a constatat acţiunea bacteriostatică a ciupercii penicillium, din care biochimisul Howard Florey ( 1898 – 1968 ) a extras Penicilina sub formă pură, iniţiind astfel era antibioticelor. Astăzi, medicina este de neconceput fără apelul la antibiotice. Pentru descoperirea lor, care a salvat mii de vieţi omeneşti, Alexander Fleming, Howard Florey şi Ernst Chain, un alt biochimist implicat în cercetări, au primit Premiul Nobel în anul 1945.

  11. A doua jumătate a sec. al XX-lea O armă nucleară, numită şi bombă atomică, este o armă tehnicizată extrem de distrugătoare care se bazează pe energia eliberată prin următoarele procese fizice: • la prima generaţie de bombe nucleare: prin fisiune nucleară; • la a doua generaţie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmată de fuziune nucleară. • Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi anume în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze Hiroshimaşi Nagasaki.

  12. De la primul calculator(1946) la înfiinţarea , în 1975, a Companiei Microsoft • 1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator and Calculator ), primul calculator electronic, este pus în funcţiune în SUA • Microsoft Corp. este o companie americană cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări. • Deseori numele firmei se prescurtează "MS". Are sediul în Redmond, Washington, SUA. • Compania a fost fondată în 1975 de către Bill Gates şi Paul Allen, după ce, cu 3 ani în urmă, aceiaşi înfiinţaseră compania Traf-O-Data, cu care însă nu au avut succesul scontat.

  13. Repere cronologice din istoria computerului • 1947 – tranzistorul; Tranzistorul a fost inventat la Bell Telephone Laboratories din New Jersey în decembrie 1947 de John Bardeen, Walter Houser Brattain, şi William Bradfor Shockley. Descoperirea tranzistorului a determinat dezvoltarea electronicii fiind considerat una din cele mai mari descoperiri ale erei moderne. • 1955 – Hard disk-drive ( HDD ) • 1963 – mouse; Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute în anul 1963 după un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit şi bug (în engleză, ceea ce înseamnă gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celei de maus (mouse). • 1971 – e-mailul sau poşta electronică; 1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD ); • 1971 – microprocesorul; • 1973 – PC-ul; • 1980 – CD –ul; • 1983 – Internetul;Cuvântul "Internet" provine din împreunarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: interconnected = interconectat şi network = reţea. • 1990 - World Wide Web

  14. Dela descoperirea structurii ADN la ingineria genetică • Grupul de majusculeADN este binecunoscutul acronim pentru acidul dezoxiribonucleic. • În 1944, cercetătorii americani demonstrează că materialul genetic al fiinţelor vii este conţinut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ). • Americanul James D. Watsonşi britanicul Francis Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au descrifrat primii structura de dublă spirală a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, în limba engleză). • Conform propriilor afirmaţii, saltul calitativ al descrifrării "secretului vieţii," s-ar fi produs în ziua de 23 februarie 1953.

  15. Dela descoperirea structurii ADN la ingineria genetică • Prin inginerie genetica se intelege ansamblul de tehnici prin care omul intervine asupra codului genetic. Efectele tehnologiei ADN-ului recombinat sunt mult mai mari decat in cazul fertilizarii artificiale. Eventuale schimbari ale codului genetic, care trebuie inteles ca un patrimoniu al intregii omeniri, presupun schimbari care ar putea afecta, in timp, generatii intregi. In foarte multe cazuri de experimente si clonari, nu se poate face o distinctie intre ingineria genetica si manipularea genetica, mai ales cand nu se urmareste in mod evident procreatia.

  16. Ingineria genetica • 1978 – primul copil conceput în “eprubetă” • 1996 – prima clonare reuşită a unui mamifer • …alte clone • Snuppy, un ogar afghan primul caine clonat de cercetatorii sud-coreeni Organele interne ale porcilor ar putea fi folosite in transplanturile umane,fiind compatibile genetic.

  17. Cucerirea spaţiului • 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri Gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute • 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; ( Gherman Titov, cu nava “Vostok 2”; • 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn; • 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 ) • 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”; Tereşkova, care avea la acea vreme 26 de ani, a înconjurat de 48 de ori planeta într-o navă spaţială incomodă, în care abia se putea mişca. S-a întors pe pământ după 71 de ore.

  18. Aselenizarea • 1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank Borman, james Lowell şi William Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului natural al Pământului şi au fost transmise imagini televizate ale suprafeţei terestre; • 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.

  19. Tehnologia şi viaţa cotidiană, comunicarea, timpul liber, viaţa de familie Aplicaţii electronice: • e-learning; • e-working; • e-commerce; • e-banking; • e-health;

  20. Petrecerea timpului liber- cel mai mare vas de croazieră- Fredoom of the Seas

  21. Consecinţe Degradarea mediului înconjurător Fenomene meteorologice extreme Încălzirea globală Creşterea cazurilor de depresie pe fondul însingurării omului modern Necesitatea bioeticii

  22. BIOETICA • In 1993, sub egida UNESCO, a luat fiinta Comitetul International de Bioetica, ce a elaborat o declaratie pentru protectia genomului uman. Acest text, luat ca referinta de comunitatea oamenilor de stiinta, subliniaza ideea ca genomul uman constituie un patrimoniu comun al speciei umane, care "trebuie protejat pentru a salva integritatea speciei umane."

  23. Evoluţie sau involuţie ?

  24. Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii Matematică: - Gheorghe Ţiţeica; - Traian Lalescu; - Dimitrie Pompeiu; Gheorghe Ţiţeica ( 1873 – 1939 ) • matematician şi pedagog român; • profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti; • membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia; • a creat unele capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care îi poartă numele; • împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematică”;

  25. CHIMIE • COSTIN D. NENIŢESCU • GHEORGHE SPACU • ALEXANDRU T. BALABAN • COSTIN D. NENIŢESCU ( 1902 – 1970 ) • este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice. • rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. • în onoareasa, Facultatea de Chimie Industrială organizeazăîn fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenitescu"

  26. MEDICINĂ • VICTOR BABEŞ – microbiologie; • ION CANTACUZINO – imunologie; • GHEORGHE MARINESCU – neurologie; • CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie; • NICOLAE PAULESCU – fiziologie; • ŞTEFAN ODOBLEJA –psihologie; • ANA ASLAN – gerontologie; • GEORGE EMIL PALADE – biologie; • foto: Victor Babeş, Ghe. Marinescu, C.I.Parhon, N. Paulescu, G.E.Palade, Şt.Odoblejea, Ana Aaslan

  27. ŞTIINŢELE TEHNICE • TRAIAN VUIA • HENRI COANDĂ • HERMANN OBERTH • AUREL VLAICU • GOGU CONSTANTINESCU • Foto: Traian Vuia, Henri Coandă, Gogu Constantinescu, Hermann Oberth

  28. FIZICĂ • ŞTEFAN PROCOPIU • HORIA HULUBEI • DRAGOMIR HURMUZESCU • Foto: Ştefan Procopiu, Horia Hulubei

  29. BIOLOGIE • EMIL RACOVIŢĂ – biospeologie(ştiinţa care studiază vieţuitoarele din peşteri); • ION BORCEA – hidrobiologie • (ramură a biologiei care studiază viaţa animală şi vegetală din mediul acvatic, precum şi toate procesele care au loc în apă ) • DIMITRIE VOINOV – citologie • ( disciplina care studiază structura, dezvoltarea şi funcţiile celulelor ); • GRIGORE ANTIPA – biologie Emil Racoviţă Griogore Antipa

  30. Învenţii româneşti în domeniul ştiinţei şi tehnicii • descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu ); • descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu ); • descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu ); • întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă ); • întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin I. Parhon ); • întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja ); • inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă ); • primul zbor mecanic ( Traian Vuia );

More Related