POLUAREA MEDIULUI CU NITRATI

1. POLUAREA MEDIULUI CU NITRATI Structura prezentarii • Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Efectele negative ale nitratilor asupra omului si mediului • Surse antropice de nitrati si mecanismele poluarii cu nitrati • Masuri de reducere a poluarii cu nitrati, inclusiv cadrul legislativ Dr.chim. Mariana GHINERARU

2. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Ce sunt nitratii? Ionul nitrat (sau azotat) are formula chimica NO3-. Nitratul reprezinta cea mai oxidata forma chimica a azotului intalnita in sistemele naturale. Nitratul este un ion incarcat negativ (anion) si se cupleaza cu ioni pozitivi (cationi) formand saruri precum azotat de potasiu KNO3, sau azotat de sodiu, NaNO3. Ionul nitrat este unul dintre cei mai solubili anioni in apa cunoscuti. Dictionarul defineste nitratii ca ioni cu formula NO3- si compusi continand ionul nitrat precum sarurile si acidul nitric (azotic) (HNO3).  Dr.chim. Mariana GHINERARU

3. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Nitratii sunt cea mai accesibila forma a azotului pentru microorganisme si plante. • Prezenta nitratilor in apa, sol si subsol este normala si necesara, in concentratiile existente in urma functionarii mecanismelor de reglaj functionale in cadrul ecosistemelor naturale si seminaturale Dr.chim. Mariana GHINERARU

4. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Poluarea cu nitrati – incarcarea factorilor de mediu: apa (subterana si de suprafata) si sol cu compusi ai azotului, ale carei urmari pot fi: -periclitarea sanatatii oamenilor, -afectarea organismelor vii si a ecosistemelor terestre si acvatice, -stânjenirea folosintelor apei si -deteriorarea ambiantei naturale. Dr.chim. Mariana GHINERARU

5. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • De ce in definitia de mai sus se utilizeaza pentru caracterizarea poluarii cu nitrati termenul de « compusi ai azotului » ? • Deoarece transformarile suferite de nitratii propriu-zisi in mediu duc la modificarea/formarea acestora intr-o/dintr-o varietate de compusi. Deci daca nu exista o incarcare initiala strict cu nitratul propriu-zis nu inseamna ca respectivul compus nu se va transforma in nitrat. Dr.chim. Mariana GHINERARU

6. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura Compusii care pot duce, prin modificarea lor, la producerea de nitrati sunt : • azotul molecular ce se regaseste in mod normal in atmosfera (79%) – N2 ; • combinatii organice naturale cu azot aflate in : humus, proteinele animale sau vegetale, biomasa microbiana, excrementele animale, urina; • nitritii (NO2-) ; • compusi ai amoniului NH4+, amoniacul, oxizi ai azotului ; Dr.chim. Mariana GHINERARU

7. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • compusi pentru fertilizarea solului - ingrasaminte chimice organice si anorganice cu continut de azot : -ingrăşăminte cu azot sub formă nitrică (azotatul de calciu, azotatul de sodiu, azotatul de potasiu) , -ingrăşăminte cu azot sub formă amoniacală (amoniac anhidru, ape amoniacale, sulfat de amoniu etc), -ingrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal (Azotatul de amoniu, nitrocalcarul), -ingrăşăminte cu azot amidic (Urea), -ingrăşăminte cu azot sub formă organică (Îngrăşămintele cunoscute sub numele de organominerale care conţin azot organic şi se obţin din lignit şi uree), -ingrăşăminte cu azot organic şi mineral (compuşii de adiţie ai ureei ureosulfatul de amoniu, azotatul de uree, ureoazotatul de calciu), -compusi organici precum gunoiul de grajd, compost, mranita, ingrasaminte verzi, etc ; Dr.chim. Mariana GHINERARU

8. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • compusii eliminati in atmosfera din industrie : oxizi de azot, amoniac, poluanti speciali - anorganici si organici, inclusiv cu azot in molecula ; • compusi eliminati pe sol sau in apa din industrie : substante azotate (industria farmaceutica, a colorantilor, etc.), amoniac ; Dr.chim. Mariana GHINERARU

9. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Pentru a intelege mecanismul poluarii cu nitrati trebuie sa luam in considerare circuitul biogeochimic al azotului in natura si transformarile naturale pe care le sufera compusii cu azot . • Circuitele biogeochimice insumeaza caile de circulatie ale elementelor biogene in natura, prin care trec acestea de la forma anorganica la forma organica, respectiv la diferite combinatii mai mult sau mai putin complexe, pentru ca sa revina la forma anorganica din compartimentul abiotic al habitatelor respective. Dr.chim. Mariana GHINERARU

10. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Evolutia acestor cai in care sunt implicate atmosfera, hidrosfera si litosfera implica intrarea in actiune a numeroase etape intermediare de transformare, a unor procese fizice (solubilizari, precipitari, evaporari) si a unor reactii chimice (oxidari, reduceri, hidrolize), a numeroase activitati biologice (degradari si mineralizari, conversie organica prin biosinteze), precum si a unor translocari spatiale repetate. Dr.chim. Mariana GHINERARU

11. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • Azotul se gaseste in rezervoare naturale intre care circula suferind diferite transformari bio-fizico-chimice. Vectorii de transport si transformare a compusilor cu azot sunt : -organismele vii, -circulatia apei, -circulatia aerului, -forta gravitationala, -energia solara si termica. • De remarcat ca desi este reprezentat separat circuitul azotului este cuplat cu circuitul celorlalte elemente de baza (carbon, apa, fosfor, sulf) Dr.chim. Mariana GHINERARU

12. CIRCUITUL BIOGEOCHIMIC AL AZOTULUI Dr.chim. Mariana GHINERARU

13. CIRCUITUL BIOGEOCHIMIC AL AZOTULUI Dr.chim. Mariana GHINERARU

14. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura Principalele procese suferite de azot sunt : • fixarea biologica a azotului molecular • amonificarea • nitrificarea • denitrificarea, Dr.chim. Mariana GHINERARU

15. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura Fixarea biologica a azotului • Fixarea biologica a azotului (N2 – azot molecular) este realizata in exclusivitate de bacterii • Bacteriile fixatoare de azot sunt bacteriile chemotrofe si fototrofe si sunt libere sau fixate in simbioze cu organisme superioare (ex leguminoase). Dr.chim. Mariana GHINERARU

16. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura Mineralizarea azotului organic • Cea mai mare parte din azotul din orizonturile superficiale ale solului este prezent sub forma de azot in combinatii organice, provenind din proteinele animale sau vegetale, din biomasa microbiana, din excrementele animale etc. N organic nu este accesibil plantelor. • Mineralizarea azotului organic este un proces esential in ciclul acestui element in natura, deoarece asigura conversia la forme anorganice, mai mobile, utilizabile de plante ca si de microorganisme. Procesul este asigurat tot de microorganisme, si cuprinde doua faze : Dr.chim. Mariana GHINERARU

17. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • proteoliza – scindarea moleculelor complexe in molecule mai mici ; 2. conversia la amoniac – amonificarea – cu formarea de amoniac. Amoniacul rezultat: - fie migreaza in atmosfera de unde se poate intoarce partial prin combinatia cu alti produsi (precipitatii); - fie este transformat in NH4+, ce ulterior poate fi transformat in nitriti si nitrati ; Dr.chim. Mariana GHINERARU

18. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura Nitrificarea • Nitrificarea este un proces biologic de oxidare a amoniacului sau a altor forme reduse ale azotului, rezultate in cursul procesului de amonificare, la nitrati, care reprezinta forma de compusi cu azot cel mai usor asimilabili de catre majoritatea plantelor. Este realizata de bacterii specifice diferite, chemolitotrofe. Procesul are loc in doua faze trecandu-se prin faza de nitriti. Dr.chim. Mariana GHINERARU

19. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura Denitrificarea • Denitrificarea este un proces biologic, efectuat in exclusivitate de bacterii si consta din reducerea dezasimilatorie a ionilor NO3- si NO2- la oxizi gazosi, ca oxidul de azot (NO) sau protoxidul de azot (N2O), care pot fi redusi in continuare, pana la azot gazos (N2). • Denitrificarea este ultima treapta a ciclului biogeochimic al azotului in natura, raspunzatoare de pierderea a 50 - 80% din ingrasamintele azotate din sol. Aceste caracteristici a condus la ideea utilizarii acestui proces mai intai la epurarea apelor uzate de mare incarcare organica, si ulterior, la aplicarea acestui procedeu in scopul potabilizarii apelor de suprafata si subterane impurificate cu azotati Dr.chim. Mariana GHINERARU

20. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in natura • In natura exista un echilibru intre compartimentele circuitului biogeochimic al azotului, echilibru perturbat prin activitatile antropice, omul interferand in mod nefericit cu acesta • Tinand cont de transformarile intre compusii cu azot putem extinde definitia termenului de« poluare cu nitrati » la afectarea echilibrului circuitului biogeochimic prin modificarea concentratiilor compusilor cu azot in sol, apa si chiar atmosfera, in urma activitatilor umane, intr-un mod in care functionalitatea ecosistemelor si sanatatea umana sunt puse in pericol Dr.chim. Mariana GHINERARU

21. Efectele negative ale nitratilor asupra omului si mediului De ce sunt nitratii daunatori pentru om? • Expunerea omului la azotati apare in primul rand prin dieta, azotatii gasindu-se in mod natural atat in apa cat si in plante • Cel mai important efect negativ asociat cu ingerarea azotatilor este methemoglobinia infantila. Simtomul principal al bolii este cianoza fetei si a buzelor, boala fiind denumita si ‘boala albastra”, si este insotit de tulburari respiratorii si gastrointestinale, etc. Si maturii sunt susceptibili la aceasta imbolnavire, mai ales femeile insarcinate (cu o absenta a unei enzime specifice), adultii cu tulburari gastrice insotite de cresteri ale pH-ului acidului gastric si cei care nu au enzima necesara reconversiei methemoglobinei la hemoglobina. Din fericire aceasta boala este usor recunoscuta, putand fi rapid diagnosticata si tratata. In cazul utilizarii unei ape calitativ corespunzătoare, aceste manifestari dispar. Dr.chim. Mariana GHINERARU

22. Efectele negative ale nitratilor asupra omului si mediului De ce sunt nitratii daunatori pentru om? • Ingerarea unor cantitati mari de azotati si azotiti se pare ca determina scaderea rezistentei generale a organismului la imbolnaviri; de asemenea s-au observat intarzieri in dezvoltarea staturo-ponderala a copiilor si distrugerea mai multor vitamine. Ingestia unei cantitati foarte mari de azotati, mai mare de 1000 mg/dm3, poate conduce la otravirea acuta cu azotati, care se manifesta prin gastroenterite insotite de dureri stomacale, globinourie, slabiciune si chiar colaps. Aceste cazuri sunt foarte rare. • Cand azotatii sunt ingerati, bacteriile din cavitatea bucala ii convertesc partial la forma azotit, astfel fiind ingerat cca. 10 mg azotit/zi. Azotitii pot fi ingerati prin consumul de preparate din carne. Oricum, odata ingerata o cantitate mare de azotati, acestia reprezinta si sursa majora de azotiti a organismului. Prezenta azotatilor si azotitilor este legata si de posibilitatea formarii N-nitrozaminelor, sub actiunea bacteriilor, substante cu potential cancerigen si mutagen ridicat: Dr.chim. Mariana GHINERARU

23. Efectele negative ale nitratilor asupra omului si mediului Efecte negative asupra mediului • - eutrofizarea apelor –se manifesta mai ales in cazul apelor statatoare, sau cu viteza foarte mica de curgere, avand loc “inflorirea” masiva a lacurilor, baltilor, a apelor marine si oceanice de coasta, azotatii fiind forma accesibila plantelor, inclusiv algelor verzi albastre. Dezvoltarea algelor duce la scaderea transparentei apei, scaderea concentratiei oxigenului dizolvat in apa, aparitia si ulterior amplificarea proceselor de degradare anaeroba, cu formare de gaz metan si amoniac, fenomene insotite de disparitia faunei acvatice si, in final, se poate forma o mlastina; Dr.chim. Mariana GHINERARU

24. Efectele negative ale nitratilor asupra omului si mediului • - distrugerea stratului de ozon - prin desfasurarea procesului de denitrificare, (dar si din cel de nitrificare) poate rezulta oxidul nitros N2O. Acesta contribuie la distrugerea stratului de ozon, ca urmare a fotolizei pe care o sufera sub actiunea radiatiei UV, fiind astfel un “consumator” de O3, produsul final de reactie fiind HNO3; • - azotatii sunt substante foarte usor levigabile, putand astfel ajunge prin infiltrarile apei de suprafata sau a apelor pluviale in stratul de apa freatica, uneori transportul acestora facandu-se la mare distanta, functie de permeabilitatea solului, si impurificand sursele subterane de apa, facandu-le improprii consumului, ceea ce ridica probleme de tratarea a apei sau de apelare la alte surse, ducand in final la cresterea pretului apei si posibila aparitie in apa a unor noi poluanti (impurificare secundara). Dr.chim. Mariana GHINERARU

25. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) 1. Agricultura • nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere ; • nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau prost dirijată a deseurilor şi apelor uzate provenite din sectorul zootehnic, inclusiv indirect prin producerea de amoniac si eliberarea acestuia in atmosfera ; • nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice ; • nitraţi proveniţi din mineralizarea humusului. Agricultura reprezinta cea mai importanta sursa de nitrati Dr.chim. Mariana GHINERARU

26. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) 2. Poluarea menajeraa apei este dependenta de: -numarul si densitatea populatiei precum si de -factorii urbanistici. Incarcarea in poluanti organici si minerali a reziduurilor lichide menajere (comunale) este deosebit de mare, atingand, conform O.M.S., 10 l de namol/zi/locuitor sau 50 kg materii solide uscate/an/locuitor. Dr.chim. Mariana GHINERARU

27. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) 3. Poluarea industrialaeste foarte dificil de caracterizat, datorita numarului mare si variat de poluanti evacuati. Totusi, cel mai adesea sunt evacuate in emisari sau la reteaua de canalizare urmatoarele substante: detergenti, solventi, fenoli, cianuri, agenti minerali si organici, substante azotate (industria farmaceutica, a colorantilor, etc.), metale grele, sulfuri si amoniac. Astfel de substante sunt continute in cantitati mai mici si in apele de spalare, precum si in apa utilizata pentru formarea perdelelor de apa care reduc emisiile de poluanti in atmosfera, ape denumite conventional curate. Multi dintre acesti poluanti au efecte toxice sau biocide. De multe ori poluantii industriali cuprind substante organice in cantitate mare (industria alimentara, tabacarii, etc.), ca si elemente insolubile in suspensie sau sedimentabile. Dr.chim. Mariana GHINERARU

28. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) De asemenea trebuie mentionata poluarea indirecta datorata antrenarii prin precipitatii si spalarii/infiltrarii in sol a poluantilor emisi in atmosfera (poluanti comuni - oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon; pulberi sedimentabile; pulberi in suspensie si poluanti speciali - anorganici si organici, inclusiv cu azot in molecula, cei mai intalniti fiind cei ale caror emisii in atmosfera (mg/Nmc) sunt limitate in functie de debitul emisiei de poluant (g/h), in conformitate cu Ordinul 462/93 - “Conditii tehnice privind protectia atmosferei” si “Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare). In acest punct trebuiesc mentionate si sursele de poluare a atmosferei reprezentate de instalatiile mari de ardere (centrale termice), care sunt recunoscute ca surse importante de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid si bioxid de carbon, valorile maxime ale emisiilor in atmosfera a acestor poluanti fiind de asemenea normate in tara noastra. Dr.chim. Mariana GHINERARU

29. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) 4. Depozitarea deseurilor – o sursa potentiala de poluare cu substante poluante ce contin azot este si depozitarea, temporara si/sau finala, necorespunzatoare a deseurilor industriale si menajere, prin spalarea si/sau infiltrarea in sol a apelor de precipitatie (de ex. depozitarea necorespunzatoare a reziduului solid din batalurile de slam ale fabricilor de produse clorosodice). Dr.chim. Mariana GHINERARU

30. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) In cazul depozitarii incorecte a materiilor prime, produselor secundare, subproduselor si produselor finale care contin azot, in incintele unitatilor industriale, apele pluviale pot antrena aceste substante (de ex. la fabricile de ingrasaminte azotate sau ingrasaminte complexe). Dr.chim. Mariana GHINERARU

31. Surse antropice de nitrati Surse de azotati (compusi cu azot) 5. Poluarea datorata mijloacelor de transport reprezinta o sursa indirecta de poluare a apelor cu oxizi de sulf, oxizi de azot, peroxiacetilnitrati, plumb, etc., care sunt emisi in atmosfera ca urmare a arderii combustibililor in motoarele cu ardere interna. Si acesti poluanti emisi in atmosfera pot fi antrenati de precipitatii, ajungand pe sol, in apele freatice si de suprafata. Dr.chim. Mariana GHINERARU

32. Surse antropice de nitrati Cai de migrare a poluantilor Apa subterana • - infiltrarile prin straturi permeabile a apelor pluviale care au antrenat poluantii evacuati in atmosfera, au spalat spatiile improprii de depozitare a materiilor prime si auxiliare, produselor, subproduselor si produselor secundare, au strabatut rampe de depozitare a deseurilor, neamenajate sau ilegale, au strabatut suprafete agricole cu incarcare ridicata de nutrienti, si care antreneaza substantele depuse sau imprastiate pe suprafata solului. Dr.chim. Mariana GHINERARU

33. Surse antropice de nitrati Cai de migrare a poluantilor Apa subterana Producerea fenomenului de poluare prin zonele de aflorare (de alimentare) a stratelor acvifere cu nivel liber sau captive In cazul poluarii prin zonele de aflorare se intalnesc 2 situatii si anume : • producerea unei poluarii generale (pe intreaga suprafata a aflorimentului) in cazul surselor de poluare difuza (terenuri agricole irigate sau neirigate, livezi sau plantatii viticole) prin administrarea de ingrasaminte chimice sau a tratamentelor cu substante fito-sanitare a culturilor agricole; • producerea poluarii acviferelor freatice pe o suprafata restransa (exemplu o ferma zootehnica), puturi absorbante, unitate industriala (poluare punctiforma). Dr.chim. Mariana GHINERARU

34. Surse antropice de nitrati Cai de migrare a poluantilor Apa subterana • Producerea poluarii apelor subterane freatice prin intermediul apelor de suprafata In acest caz, poluarea se produce prin infiltratii de mal pe o zona situata longitudinal cu raul (in general lunca si terasa joasa a acestuia ), iar latimea zonei de influenta variaza functie de marimea raului si permeabilitatea stratelor din lunca joasa a acestuia. Sunt in general afectate de poluare captarile de mal (hidrostructurile cantonate in lunca raului). Dr.chim. Mariana GHINERARU

35. Surse antropice de nitrati Cai de migrare a poluantilor Apa subterana Poluarea apelor subterane freatice datorita exploatarii excesive a acviferului (poluarea indusa) • Acest mod de poluare este luat in considerare in cazul prognozarii cantitative si calitative a resurselor de apa subterane exploatate prin fronturi de captare si elaborarii sistemelor de avertizare asupra posibilitatilor de poluare a fronturilor de captare in cazul in care se depasesc debitele de exploatare stabilite prin calcul. Dr.chim. Mariana GHINERARU

36. Surse antropice de nitrati Cai de migrare a poluantilor Apa de suprafata • siroirea apelor de pe terenurile cu incarcatura de nutrienti mare si ajungerea in apele de suprafata ; • antrenarea compusilor cu azot (amoniac, oxizi azot) din atmosfera de catre precipitatii ; • deversarea in apele de suprafata a apelor uzate ; Dr.chim. Mariana GHINERARU

37. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati 1. Reducerea poluarii din surse din agricultura Metode specifice sistemelor de agricultura durabila si biologica; • rotatia culturilor - culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, • utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic (de preferinţă a celor solide compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului; Dr.chim. Mariana GHINERARU

38. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Metode specifice sistemelor de agricultura durabila si biologica: • depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării. Numărul de animale trebuie să fie corelat cu suprafaţa de teren agricol a fermei; • utilizarea de tehnici de irigare care sa nu duca la infiltrarea fertilizantilor in subsol ; • protectia solului impotriva eroziunii ; Dr.chim. Mariana GHINERARU

39. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Agricultura Tehnici de depozitarea reziduurilor: • * amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă; • * capacitate de stocare suficientă; • * construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie; • * condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; • * căi corespunzatoare de acces; • * protecţie împotriva incendiilor; • * protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi. Dr.chim. Mariana GHINERARU

40. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducereea poluarii din agricultura Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole • HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/ 25.10.2000) privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole • Ordin comun al MAPM nr. 452/04.05.2001 şi MAPDR nr. 105951/8.05.2001 (MO Nr.296/06.06.2001) aprobând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia aplelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole • OM nr. 740/08.08.2001 (nepublicat) privind aprobarea părţilor componente nominale ale Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole Dr.chim. Mariana GHINERARU

41. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducereea poluarii din agricultura Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole • OM nr. 918/08.10.2002 (nepublicat) pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole – disponibil pe www.mappm.ro si www.mmediu.ro • OM nr. 1072/19.12.2003 (MO nr. 71/28.01.2004) privind aprobarea organizării sistemului de monitorizare suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor din apele de suprafaţă şi apele subterane Dr.chim. Mariana GHINERARU

42. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati 2. Reducerea poluarii menajere • cresterea procentului de ape uzate menajere colectate in vederea epurarii; • Asigurarea epurarii inainte de evacuarea in receptori naturali; • Realizarea si utilizarea de statii de epurare eficiente care sa asigure epurarea apelor uzate la parametrii legiferati prin lege si/sau sa asigure neafectarea sistemelor naturale in care se deverseaza; Dr.chim. Mariana GHINERARU

43. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Acte legislative ce reglementeaza reducerea poluarii din surse menajere: Directiva Consiliului 91/271/CEE privind tratarea apei menajere • HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acavtic Dr.chim. Mariana GHINERARU

44. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati 3. Reducerea poluarii din industrie • - tratarea apelor uzate pentru reducerea incarcarii cu azot: procedeul biologic de tratare a nitratilor pe cale heterotrofa, osmoza inversa, folosirea rasinilor schimbatoare de ioni, electrodializa si procedeul biologic de denitrificare. • - depozitarea corespunzatoare a materialelor; • - scaderea emisiilor in atmosfera: imbunatatirea processlor de combustie, utilizarea de arzatoare low NOx, sisteme de reducere a emisiilor de Nox si amoniac, reducerea emisiilor altor compusi cu continut de azot Dr.chim. Mariana GHINERARU

45. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducerea poluarii din industrie Directiva Consiliului 91/271/CEE privind tratarea apei menajere • HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acavtic Dr.chim. Mariana GHINERARU

46. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducerea poluarii din industrie: Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii • ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si legislatia aferenta Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implica substante periculoase HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase Dr.chim. Mariana GHINERARU

47. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducerea poluarii din industrie ORDIN nr. 462 din 1 iulie 1993pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor proveniti de la instalatii mari de ardere • HG 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer, proveniti din instalatiile mari de ardere • OM 712/2003 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere Dr.chim. Mariana GHINERARU

48. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducerea poluarii din industrie Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor • HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor; • OM 756/2004 pentru aprobarea Normelor privind incinerarea deseurilor; Dr.chim. Mariana GHINERARU

49. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati 4. Reducerea poluarii din depozitele de deseuri • amplasarea corespunzatoare a depozitelor; • utilizarea sistemelor de impermeabilizare; • utilizarea sistemelor de drenaj; • Utilizarea sistemelor de epurare a apelor uzate; Dr.chim. Mariana GHINERARU

50. Masuri de reducere a poluarii cu nitrati Masuri legislative specifice pentru reducerea poluarii cauzata de depozitarea deseurilor (menajere si industriale) Directiva Consiliului 1991/31/CE cu privire la depozitarea deseurilor • HG 162/2002 privind depozitarea deseurilor • OM 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic referitor la depozitarea deseurilor • OM 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de design acceptate in fiecare clasa de depozite de deseuri Dr.chim. Mariana GHINERARU