1 / 21

Coloni zarea microbiană a omului. Microbiota indigenă.

Coloni zarea microbiană a omului. Microbiota indigenă. Coloni zarea microbiană a omului. Microbiota indigenă. In utero fătul se dezvoltă la adăpost de microorganisme. Intra şi post partum începe contaminarea şi apoi colonizarea învelişurilor şi a unor cavităţi.

lethia
Télécharger la présentation

Coloni zarea microbiană a omului. Microbiota indigenă.

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Colonizarea microbiană a omului. Microbiota indigenă.

  2. Colonizarea microbiană a omului. Microbiota indigenă. • In utero fătul se dezvoltă la adăpost de microorganisme. • Intra şi post partum începe contaminarea şi apoi colonizarea învelişurilor şi a unor cavităţi. • Speciile pionier – primele care apar. După contaminare sunt primele care asimilează condiţiile de găzduire şi se multiplică mai repede decât sunt eliminate.

  3. Colonizarea microbiană a omului. Microbiota indigenă. • Speciile de tranziţie: profită de modificarea condiţiilor de găzduire şi se inmulţesc la rîndul lor. • Comunitatea climax: unitate ecologică în echilibru dinamic cu condiţiile de găzduire şi noii contaminanţi, pe care o numim microbiota indigenă.

  4. Colonizarea microbiană a omului. Microbiota indigenă • Limitele colonizării sunt stabilite de barierere antimicrobiene. • În funcţie de condiţia microbiologică organismul este împărţit în 4 zone: • zone normal sterile (LCR, țesuturi, mediul intern); • zone normal colonizate(tegumentul, conjunctiva, narile, naso- siorofaringele, vaginul, uretradistala, ileonul terminal, colonul); • zone ocazional contaminate , darnecolonizate(sinusuriparanazale, urecheamedie, etajulinfraglotic, căilebiliare, căile urinare (rinichi-uretraproximala), căigenitaleinterne; • zone periodic contaminate darnecolonizatesaucolonizateabortiv(stomac, duoden, jejun).

  5. Microbiota tegumentului • Cantitate limitată de nutrienţi (keratină, sebum, secreţie sudorală), umiditate redusă, pH uşor acid. • 10 – 103 UFC/cm2 – trunchi, braţe • 103 – 105 UFC/cm2 – faţă • 105 – 106 UFC/cm2 – scalp • 106 UFC/cm2 – pliuri

  6. Microbiota tegumentului • Microbiota rezidentă: dominată de gram pozitivi. • constant prezenţi şi in număr mare stafilococii. Predomină stafilococii coagulază negativisiS. aureus este prezent la 20-80% din indivizi. • constant prezenţi în număr redus: streptococii viridans. • alte bacterii: coci gram pozitivi anaerobi, bacili gram pozitivi aerobi (difterimorfi), anaerobi (Propionibacteriumspp.) • levuri

  7. Microbiota tegumentului • Microbiota flotantă: îndepărtată eficient prin spălare. • bacili gram pozitivi sporulaţi aerobi (Bacillus spp.) şi anaerobi (Clostridium spp.) • bacili gram negativi aerobi (Acinetobacter spp.), facultativi anaerobi (bacili coliformi) • coci gram pozitivi aerobi sau facultativi

  8. Microbiota conjunctivei • Frecvent – 95% - stafilococi coagulază negativi • Ocazional – bacili difterimorfi, specii de Candida, S. aureus, variaţi streptococi, neisserii nepretenţioase, specii de Haemophilus, enterobacteriaceae, pseuodmonade, fungi oportunişti sau saprofiţi • Rar – anaerobi.

  9. Microbiota căilor aero-digestive superioare • Nările: 107 UFC/cm2 • Numeroşi stafilococi coagulază negativi, S. aureus, Corynebacteriumspp., Propionibac-teriumspp. • Nazofaringe: streptococi orali, neisserii nepretenţioase. • Orofaringe: peste 500 de specii în ecosisteme complexe – 1000, dupauniiautori(vezi ecosistemul oral).

  10. Microbiota tractusului gastro intestinal • Esofag: puţine bacterii şi levuri. • Stomac: supravieţuiesc doar bacteriile acido-tolerante (lactobacili, streptococi) + Helicobacterpylori. • Duoden: 104 bacterii/ml, predominant anaerobe. • Jejun, ileon: 105 / 108bacterii/ml, predomină lactobacilii, enterococii. • Cec: 108 – 1010 bacterii/g – anaerobi.

  11. Microbiota tractusului gastro intestinal • Colon: 1011 – 1012 bacterii/ml reprezintă 10-30% din masa fecală. • ~300 specii, 96 – 99% anaerobi. • 1011 – Bacteroides spp., Eubacterium spp., Peptostreptococcus spp. • 1012 – Bifidobacterium spp., Clostridium spp.

  12. Microbiota tractusului genito-urinar • Vaginul: • În primele săptămâni de viaţă până la eliminarea hormonilor estrogeni materni şi dispariţia glicogenului din epiteliul vaginal: lactobacili – pH acid al mucoasei vaginale. • Prepubertate: pH neutru – coci şi bacili proveniţi de pe tegumentul perineal.

  13. Microbiota tractusului genito-urinar • Maturitate sexuală: reapariţia hormonilor estrogeni şi a glicogenului – 109 UFC/ml – predomină lactobacilii + alte bacterii anaerobe (Bifidobacterium spp., Peptostreptococcus spp., Prevotella spp., Fusobacterium spp.) • Postmenopauza: recolonizare perineală.

  14. Microbiota tractusului genito-urinar • Uretra distală: normal colonizată cu bacterii de pe tegumentul perineal, colon. • Stafilococi coagulază negativi, bacili difterimorfi, Enterobacteriaceae, neisserii nepretenţioase, Fusobacterium spp., micoplasme.

  15. Rolul fiziologic al microbiotei indigene • 1. rol nutritiv – microbiota intestinală produce proteaze care cresc capacitatea digestivă a gazdei, produc vitamine (biotină, acid pantotenic, piridoxină, riboflavină, vitamină K) • 2. stimulent al competenţei imune: animalele germfreesintetitează de 50x mai puţine Ig decât cele normal colonizate.

  16. Rolul fiziologic al microbiotei indigene • 3. Barieră ecologică antimicrobiană: • Antagonizează noii contaminanţi prin competiţia vitală pentru receptori şi locuri libere pe suprafaţa celulelor, pentru nutrienţi, inhibiţia realizată de metaboliţii toxici (H2O2, pH acid), antibiotice, bacteriocine.

  17. Efecte negative ale florei normale • Aparitia de tumorimaligne : bacteriilecolonului: • genereazaprodusicarcinogeni; • genereazaanalogi de estrogeni; • amorseazaciclulentero-hepatic al hormonilorestrogeni. • Sindrom de malabsorbtie: apare la pacienti cu stazaintestinala, indusă de sppde Bacteroides, prinmetaboilizareasarurilorbiliare in intestinulsubtire.

  18. Disbioze • Definitie: colonizări anormale ale unor suprafeţe. • Cauze: • Alterarea unor bariere antimicrobiene Ex. 1 aclorhidria – colonizarea stomacului şi a duodenului – infecţii ale căilor biliare. Ex.2 alterarea transportului mucociliar – infecţii respiratorii joase.

  19. Disbioze • Modificări ale condiţiilor de găzduire: - incapacitatea de a digera şi absorbi dizaharidele – diarree bacteriană; - umidifierea tegumentului – favorizează inmulţirealevurilor; - lipsa igienei bucale şi consumul crescut de dulciuri – carii dentare.

  20. Disbioze • Modificări ale receptorilor (R) epiteliali: - pierderea fibronectinei (principalul R pentru streptococii orali) – colonizare cu bacili gram negativi cu potenţial patogen ridicat.

  21. Disbioze • Medicaţia antibacteriană cu administrare orală: - boli ecologice: supraînmulţireamicrooorga-nismelor (enterocolita pseudomembranoa-să cu Clostridiumdifficile, candidoze după tratament cu tetracicline).

More Related