REZERVAŢII GEOLOGICE Declarate prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995

1. REZERVAŢII GEOLOGICE Declarate prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 • În judeţul Satu Mare au fost declarate şase rezervaţii naturale geologice . • Izvoarele de ape minerale sunt localizate în depresiunea Oaş. Existenţa acestor izvoare se datorează prezenţei unei aureole mofetice care înconjoară erupţiile vulcanice neogene ale munţilor Oaş - Gutâi. În general apele minerale sunt sărate, bicarbonatate, sulfuroase, carbogazoase şi clorosodice. • Rezervaţii geologice de interes judeţean: izvoarele minerale de la Bixad, Băile Puturoasa (com.Vama), Băile Tarna Mare, Izvoarele minerale de la Valea Măriei, Izvoarele minerale de la Certeze, Izvoarele minerale de la Luna – Negreşti (0,06 ha).

2. REZERVAŢII GEOLOGICEÎn judeţul Satu Mare în categoria de rezervaţii geologice se pot include izvoarele de ape minerale şi forajele de ape termale.Izvoare de ape mineraleExistenţa acestor izvoare se datorează prezenţei unei aureole mofetice care înconjoară erupţiunile vulcanice neogene ale munţilor Oaş-Gutâi. În general aceste ape minerale sunt sărate, bicarbonate şi sulfuroase cu un caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică.În funcţie de proporţia în care se suprapun caracterelor hidrochimice menţionate, precum şi de prezenţa unor microelemente determinate de condiţiile geochimice locale (Br, I, B, Li, etc.), apar diferite tipuri de ape minerale, având compoziţie chimică complexă, fapt ce le conferă calităţi terapeutice

3. Izvoarele de ape minerale sunt localizate în depresiunea Oaş. Genetic, mineralizarea acestor ape este datorată spălării în adâncime a sărurilor reziduale ale miocenului. Apele formează strate acvifere sub presiune, care deversează pe fracturile majore (Bixad, Valea Măriei). Ivirile de ape minerale carbogazoase apar atât pe rama bazinului, în vecinătatea eruptivului, cât şi în interiorul acestuia. Se cunosc unele iviri chiar în interiorul masivului de eruptiv, din peticul de sedimentar (Puturoasa, Tarna Mare,Certeze).Apele minerale din Oaş au fost valorificate industrial în trecut prin îmbuteliere (Bixad, Valea Măriei, Certeze, Luna - Negreşti). În prezent sunt exploatate, prin staţiuni mici de interes local, numai ape minerale de la Puturoasa, Tarna Mare, Certeze şi Valea Măriei.

4. Izvoarele minerale de la BixadApele minerale sunt localizate în NE judeţului Satu Mare, în centrul comunei Bixad, în imediata apropiere a DJ 109L Bixad – Negreşti-Oaş. Se cunosc un număr de 3 izvoare. Aceste ape sunt de tip bicarbonatat, clorosodic, carbogazos, cu o mineralizaţie intensă (10,912 – 12,162 g/l).Datorită conţinutului ridicat în sulfuri se poate utiliza cu deosebit succes în cura internă (afecţiuni ale tubului digestiv, ale glandelor anexe) şi în afecţiuni ale aparatului cardiovascular.Izvoarele minerale sunt cunoscute din anul 1700, îmbutelierea a început încă din anul 1847 dar s-a sistat în 1963 din cauza contaminării apelor prin depozitarea deşeurilor în apropierea izvoarelor. Este primul zăcământ din ţară la care s-a instituit un perimetru de protecţie.

5. Bixad - Băi cu săruri minerale

6. Băile PuturoasaIvirile de ape minerale sunt cantonate într-un petec de sedimentar pe eruptivul neogen. Se situează în perimetrul comunei Vama, la cca 12 km S de localitate.Apele minerale apar la zi la confluenţa pârâului Puturoasa şi pârâul Talna Mică, la poalele Dl. Celar (596 m) şi Coasta Caprei (608 m).

7. Arealul Băile Puturoasa

8. Apele sunt de tip puternic sulfuroase (0,186 mg/l), având şi un conţinut semnificativ de clor si iod, cu o mineralizaţie totală de 2,3 g/l. Apele sunt recomandate sub formă de cură internă în tratarea afecţiunilor tubului digestiv, precum şi pentru tratarea bolilor reumatice şi a afecţiunilor nervoase. Aşezarea băilor balneare este într-un loc pitoresc de o mare frumuseţe. Primul întreprinzător care a înfiinţat băile a fost contele Tolvai Gabor la începutul sec. al XIX -lea. Pe parcursul anilor băile şi-au schimbat propritarul iar în 1964 s-au executat două foraje de mică adâncime pentru mărirea debitului de ape minerale terapeutice. Nu s-au obţinut rezultatele scontate, debitul furnizat de cele două foraje mărindu-se doar cu 0,3 l/s.

9. Băile Tarna Mare Apele minerale apar la zi în nordul judeţului Satu Mare, în perimetrul comunei Tarna Mare, cca. 2 km SE de localitate, la poalele Vf. Mare (431 m) pe valea Chicera. Accesul în zonă se realizează pe DJ 109M Halmeu – Tarna-Mare. Apele sunt de tip bicarbonatat - feruginoase cu o mineralizaţie totală de 2,9 g/I. Se utilizează sub formă de cură balneară pentru boli reumatice.

10. IZVORUL CU BORCUT DIN COMUNA TARNA MARE

11. PEISAJ DIN COMUNA TARNA MARE

12. Valea MărieiIvirile de ape minerale apar în perimetrul comunei Vama, în locul numit Pădurea Borcutului.În prezent, debitul este furnizat prin două izvoare (izvor Gavrilă la est de şoseaua Satu Mare - Negreşti Oaş şi izvor Adam la vest de aceeaşi şosea).Apele au un caracter bicarbonatat, clorosodic, carbogazos, cu o mineralizaţie totală ridicată (8,880 – 12,047 g/l ). Se recomandă în afecţiuni gastrointestinale, boli hepatobiliar, stări alergice, precum şi sub formă de cură externă pentru afecţiuni ale aparatului cardiovascular şi boliendocrine.La Valea Măriei se cunoşteau în trecut 6 izvoare minerale. Au existat instalaţii balneare, hoteluri şi bazine etc., care au fost distruse în urma operaţiunilor militare din anul 1944. Înainte de acest an se îmbuteliau cca 30.000 I apă şi se făceau 500 băi pe an.

13. Zone de agrement - Valea Măriei

14. Certeze Apele minerale bicarbonate apar la zi în perimetrul comunei Certeze, în apropierea şoselei DN 19 Negreşti-Oaş - Sighetul Marmaţiei şi sunt denumite după cum urmează:- Cicio, Valea Albă, Codunţi, Perla Oaşului (Apollo).Apele sunt de tip bicarbonatat – feruginoase, bromo-ioduroase, cu o mineralizaţietotală de 5,4 g/l. Se utilizează sub formă de cură balneară complexă pentru afecţiuni ale tubului digestiv şi ale sistemului nervos.

15. Luna – Negreşti Apele minerale sunt localizate pe teritoriul localităţii Luna, pe Valea Talnei, la aproximativ 10 km SE de oraşul Negreşti-Oaş. Apele sunt de tip bicarbonatat-sulfuroase, bromiodurate, cu o mineralizaţie de 9 g/l. Se recomandă sub formă de tratament intern şi extern pentru afecţiuni gastrointestinale şi reumatice.

16. APE MINERALE ( IZVOARE )