1 / 44

Conceperea produsului turistic

Conceperea produsului turistic. Conceptul de produs turistic se refera la un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabile sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare. Bunurile materiale sunt concretizate in:.

nguyet
Télécharger la présentation

Conceperea produsului turistic

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Conceperea produsului turistic

  2. Conceptul de produs turistic se refera la un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabile sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare.

  3. Bunurile materiale sunt concretizate in: • patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale, etc., care fromeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti. • anumite elemente de infrastructura sau echipamente care desi nu genereaza motivatia sa cerearea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteaia (hoteluri, restaurate, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte, etc); • unele facilitati de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

  4. Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a elementelor de atractivitate (resurse naturale şi antropice) pe care le oferă o zonă, şi a serviciilor specifice şi nespecifice (rezultat al acţiunii forţei de muncă asupra bazei materiale generale şi specifice).Produsul turistic este deci o formă de comercializare a ofertei turistice.

  5. Componentele produsului turistic sunt: • a.Resurse turistice(naturale şi antropice); • b.Infrastructura(căi de acces,reţele de alimentare cu apă,gaz,energie şi unităţi,instituţii); • c.Baza materială specifică turismului(unităţi de cazare,alimentaţie;instalaţii de tratament,agrement şi mijloace de transport); • d.Forţa de muncă • e.Resursele instituţionale(regimul vizelor,economic,juridic;securitatea turistului etc.).

  6. Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale producţiei materiale prin următoarele caracteristici: • sunt eterogene • sunt complexe • sunt nestocabile • se produc pe măsură ce se manifestă consumul • au caracter sezonier

  7. Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea următaorelor etape: • 1.Culegerea informaţiilor despre cerere(motivaţii de călătorie,venituri,timp liber,vârstă etc.), oferta concurenţei(produse turistice oferite,preţuri practicate),compararea ofertei proprii cu cea a concurenţei şi culegerea informaţiilor despre componentele care vor fi incluse în propria ofertă(obiective turistice,baza materială, serviciile oferite etc.). • 2.Selectarea obiectivelor turistice,serviciilor oferite şi unităţilor prestatoare în funcţie de tipologia clientelei şi particularităţile cererii.

  8. 3.Combinarea(pornind de la rezultatele studierii cererii) şi asamblarea componentelor produsului turistic. • 4.Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursului călătoriei. • 5.Calcularea preţului produsului. • 6.Promovarea produsului turistic. • 7.Lansarea produsului turistic pe piaţă.

  9. I.2.2.PROMOVARE • Termenul „promovare” este considerat un termen descriptiv pentru mix-ul activităţilor comunicative pe care organizaţiile din turism îl folosesc pentru a influenţa acele persoane publice de care depind vânzările lor.De asemenea, trebuie influenţaţi şi furnizorii sau alte persoane de legătură de pe piaţă, cât şi ziariştii, politicienii sau grupurile profesionale importante.

  10. Comerciantul din turism poate lansa o vastă gamă de metode de promovare;de aceea este necesar să fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai eficiente metode de promovare

  11. Pentru obţinerea celui mai favorabil răspuns din partea pieţei-ţintă, o parte importantă din efortul depus în activitatea de promovare este construirea unei mărci şi lansarea ei pe piaţă, uneori făcându-se foarte lent familiarizarea cu aceasta.

  12. O campanie promoţională ar trebui să aibă ca obiectiv principal afirmarea pe piaţă a produsului, să asigure primirea favorabilă a produsului de către consumator, pentru ca acesta din urmă să dezvolte o preferinţă pentru produs. Orice campanie trebuie să expună beneficiile pe care orice consumator le caută într-un mod cât mai credibil.

  13. Publicitatea şi promovarea vânzărlor sunt cele mai răspândite metode de promovare utilizate.Datorită caracteristicilor acestor forme de promovare, majoritatea consumatorilor asociază ideile de marketing cu publicitatea.Tot ca forme de promovare apar şi relaţiile publice şi vânzările personale

  14. Principalele mijloace de promovare utilizate în turism: • I.Publicitatea prin presă(ziare,reviste,pliante,broşuri),radio şi televiziune • II.Promovarea vânzărilor (reduceri de tarife,tombole, trageri la sorţietc.) • III.Relaţiile publice (mese festive,conferinţe de presă,cadouri publicitare) • IV.Târguri şi expoziţii • V.Vânzările personale • VI.Sponsorizările

  15. Fiecare dintre elementele promoţionale de mai sus are capacitatea de a realiza obiective diferite.În timp ce vânzarea prin intermediul agenţilor economici are posibilitatea ridicată de a obţine efecte de comunicare, numai un număr mic de persoane pot fi contactate.De aceea, publicitatea este o metodă mai eficientă de a informa un număr mare de persoane la un nivel scăzut al costurilor.Relaţiile publice sunt mult mai credibile decât publicitatea, dar organizaţiile nu au prea mult control asupra mesajelor.Astfel, metoda relaţiilor publice este o alternativă mai ieftină, dar şi aici este dificil de controlat raza de acoperire.

  16. Promovarea vânzărilor, precum şi fluturaşii ce oferă reduceri de preţuri, pot asigura o cale mai rapidă, însă nu pot fi folosite decât pe o perioadă scurtă de timp. • Fiecare element al mixului de promovare are atât puncte slabe cât şi puncte forte.În timp ce acestea ar putea include factori ai costului, abilitatea de a ţinti diferite grupuri, există şi alte considerente importante.Figura de mai jos indică puterea relativă a fiecărei forme de promovare.Toate sunt comparate în baza nivelului conştientitării comunicării, a înţelegerii şi totodată trebuie să se vadă dacă pot convinge şi, în final, genera acţiuni din partea clientului

  17. Publicitatea reprezintă orice formă de comunicare non-personală realizată prin intermediul mass-media şi care prezintă detaliat un produs ce are sponsor identificat.Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghiduri de călătorie, ziare, reviste, radio, TV, e-mail • Publicitatea este folosită pentru a atinge o întreagă gamă de obiective ce pot include schimbări de atitudine sau construirea de imagini noi, cât şi îmbunătăţirea vânzărilor.

  18. Publicitatea are rolul: • de a informa clientul; • de a face cunoscut produsul; • de a convinge clientela şi de a crea o opinie favorabilă produsului turstic comercializat; • de a stimula vânzările, de a atrage noi clienţi dispuşi să achiziţioneze produsele.

  19. O particularitate a consumului turistic ar fi preferinţa consumatorilor pentru locuri noi, sub presiunea stresului cotidian, în timp ce consumul de mărfuri se bazează mai mult pe experienţa acumulată anterior şi repetarea achiziţionării produselor în care au căpătat încredere.Acest fapt face şi mai dificilă realizarea publicităţii turistice.

  20. Avantajele utilizării publicităţii turistice sunt: • creşterea numărului de turişti atraşi spre o destinaţie sau fidelizarea lor; • pregătirea pătrunderii agenţiei de turism pe noi pieţe; • promovarea pe plan naţional şi internaţional a tuturor formelor de turism(de tratament, sporturi de iarnă, cultural); • -impulsionarea consumului în extrasezon; • -stimularea vizitării obiectivelor turistice în cursul sejurului; • -creşterea cererii de servicii complementare, deci creşterea cheltuielilor turistice, respectiv a agenţiei de turism; • -utilizarea mai bună a bazei materiale(a capacităţii de cazare, de servire în restaurant).

  21. Pentru a realiza o comparaţie între pincipalele mijloace publicitare vom face o scurtă prezentare a acestor mijloace: • 1.Forma scrisă este utilizată primordial în industria turistică, fiind uşor accesibilă, putând utiliza atât ilustraţii cu efect emoţional cât şi text pentru prezentarea informaţiilor.Exemple:prospecte, pliante, broşuri, cataloage, ghiduri, hărţi, afişe, presă, panouri, anunţuri, scrisori. • 2.Cinematograful combină efectele vizuale care au mare impact asupra consumatorului, cu cele auditive şi de mişcare.Filmele turistice au un caracter documentar, permiţând transpunerea turistului în mediul ambiant al locurilor a căror vizitare este urmărită.Acest mijloc publicitar este costisitor, dar are şi avantajul că poate fi retransmis.

  22. 3.Radioul este un canal de largă audienţă pentru transmiterea mesajelor scurte, ştiri, comentarii, mesaje, asociate cu efecte sonore. • 4.Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare şi are avantajul că mesajul este recepţionat direct la locuinţă.Audienţa poate fi maximă,iar starea de relaxare a telespectatorului favorizează disponibilitatea pentru a reţine informaţiile.Dezavantajele utilizării acestui mijloc ar fi costul ridicat şi necesitatea de a relua mesajele în cadrul unei campanii publicitare pentru a avea efect.

  23. 5.Târgurile şi expoziţiile sunt manifestări periodice cu profil general sau specializat, naţionale sau internaţionale, pentru prezentarea ofertei diferiţilor agenţi economici, în vederea lărgirii contactelor comerciale.În turism se folosesc prezentări de hărţi, diapozitive, casete video, broşuri, pliante şi informaţii din partea prestatorilor de servicii. • Manifestările ce pot avea loc în cadrul târgurilor turistice sunt:săptămâni româneşti, expoziţii gastronomice, specatcole folclorice, filme turistice documentare, conferinţe de presă, întâlniri cu consumatorii, mese rotunde, interviuri, informaţii transmise prin viu grai; astfel aceste acţuni se încadrează tot mai mult în relaţiile publice ale agentului de turism.

  24. 6.Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agenţii de turism cu ocazia unor evenimente deosebite(an nou, jubilee, târguri) partenerilor şi clienţilor lor.Acestea sunt de obicei articole mărunte de uz general sau personal.Exemple:calendare, agende, sacoşe,tricouri imprimate cu emblema firmei.

  25. Dintre formele de publicitate turistică utilizate, pe lângă cele menţionate, putem aminti: • promovarea unor staţiuni turistice prin oferirea unor premii în sejururi turistice acordate în cadrul unor concursuri(extrasezon); • etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor,motelurilor; • marcajele şi indicatoarele de orientare turistică; • spectacole evocative de sunet şi lumină organizate la diferite obiective turistice.

  26. Produsele turistice pot fi de mai multe tipuri: • a). Excursii – turiştii vor beneficia de un produs turistic de o zi ce nu va include cazare, ci doar transport şi vizitarea unor obiective turistice, eventual şi masă. • b). Sejururile – reprezintă un pachet de servicii oferit turiştilor pentru petrecerea vacanţei într-o staţiune turistică.Acest tip de produs turistic presupune rămânerea în această staţiune.

  27. c). Circuitele – sunt un produs turistic vândut de o agenţie de turism grupurilor organizate sau turiştilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni au ţări.Alături de transport, pachetul de servicii poate include cazare în formula pensiune completă, demipensiune, cazare şi mic dejun.Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.

  28. Fabricarea produselor turistice • Aceasta cuprinde mai multe faze care sunt etalate pe o perioadă de câteva luni sau uneori de câţiva ani. Pentru fabricantul de produse, procesul cuprinde 4 faze: • Studiul de piaţă turistică; • Concepţia produsului turistic: • Negocierea produsului turistic: • Comercializarea produsului turistic.

  29. Studiul de piaţă • Are drept scop, cunoaşterea şi analiza elementelor cheie relevatoare pentru caracteristicile pieţei şi ale mediului economic respectiv. Ţinând seama de specificitatea fiecărui aranjament turistic, studiile de piaţă trebuie să se adapteze la vânzările proprii fiecărui proiect. • Metodologia utilizată este aceeaşi. Ea se referă la cererea caracteristicilor cererii şi ofertei, mediului de viaţă, a oportunităţii proiectului, eşalonarea în timp a proiectului, la control şi costuri. Studiul pieţei este axat pe anchetarea pieţei, având drept scop testarea în diferite ipostaze, pentru a le selecţiona pe cele mai realiste.

  30. Studiul de piaţă • Are drept scop, cunoaşterea şi analiza elementelor cheie relevatoare pentru caracteristicile pieţei şi ale mediului economic respectiv. Ţinând seama de specificitatea fiecărui aranjament turistic, studiile de piaţă trebuie să se adapteze la vânzările proprii fiecărui proiect.

  31. Metodologia utilizată este aceeaşi. Ea se referă la cererea caracteristicilor cererii şi ofertei, mediului de viaţă, a oportunităţii proiectului, eşalonarea în timp a proiectului, la control şi costuri. Studiul pieţei este axat pe anchetarea pieţei, având drept scop testarea în diferite ipostaze, pentru a le selecţiona pe cele mai realiste. • Faţă de o concurenţă severă, fabricantul de produse turistice va trebui să găsească cele mai rentabile soluţii de adaptare a produselor sale la necesităţile consumatorului prin cunoaşterea aprofundată a pieţei emiţătoare şi prin păstrarea continuă a raportului calitate preţ.

  32. Cunoaşterea pieţei se bazează pe ansamblul de informaţii care pot fi reunite prin studii de piaţă. Informaţiile selecţionate se vor referi la: • Clientela: segmentată pe grupe de vârstă, categorii profesionale, locuri de reşedinţă, grupe de venituri, obiceiuri de viaţă, gusturi turistice. • Concurenţa: din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul, în scopul diferenţierii de oferta concurenţei, şi din necesitatea de a dispune de mijloace de promovare şi publicitate ce permit contractul optim cu clientela. • Resursele turistice ale locurilor de destinaţie: bogăţii naturale şi culturale, infrastructură, animaţie, excursii.

  33. Aceste informaţii permit determinarea obiectivelor ce corespund grupelor de consumatori cărora li se propun produsele turistice ce le-au fost adaptate. Obţinerea raportului optim între calitate şi preţ reprezintă obiectivul global al strategiei fabricantului de voiaje. Acesta are drept scop ca, prin comparaţia cu produsele concurenţei, produsul propus să fie pus într-o lumină favorabilă pe pieţele emiţătoare.

  34. Strategia comercială respectivă vizează trei aspecte principale: • competitivitate • lărgirea gamei de produse • adoptarea unei “strategii sortimentale ” nuanţate

  35. Competitivitatea • Competitivitate este elementul fundamental al raportului calitate/preţ. Obţinerea unei competitivităţi sporite presupune o concepţie şi o gestiune riguroasă a produselor oferite, astfel încât fiecărui grup de consumatori să-i corespundă un produs specific cu un raport optim calitate/preţ.

  36. Deci, caracteristicile calitative ale unui produs turistic sunt: • validitatea – siguranţa pe parcursul consumului • eficacitatea – posibilitatea de a produce o satisfacţie maximă cu un efort minim • integralitatea – determinată de caracterul eterogen al produsului căruia nu trebuie să-i lipsească nici un element component • utilitatea – prin existenţa unei/unor scopuri precise urmărite prin consum

  37. întreţinere uşoară – ceea ce permite detectarea pe parcurs a deficienţelor de prestare şi remedierea lor. • comprehensibilitatea – funcţionarea şi utilizarea produsului sau serviciilor trebuie să fie înţeleasă atât de forţa de muncă cât şi de client • flexibilitatea – permite adaptarea produsului la diferite situaţii.

  38. Lărgirea gamei de produse • Aceasta determină atingerea unor obiective nu numai utile dar şi necesare pentru un ofertant de voiaje. Obiectivele sunt: • multiple posibilităţi de alegere pentru consumatori • limitarea concurenţei prin ocuparea unei părţi de piaţă, ceea ce uneori “intimidează” concurenţă care se îndreaptă spre alte pieţe • favorizarea reînoirii produselor, deci prezentarea unor călătorii inovate pe măsura apariţiei unor noi necesităţi • micşorarea vulnerabilităţii comerciale în faţa riscurilor ce decurg din instabilitatea politică, fluctuaţii ale raportului de schimb valutar, acţiunile concurenţei, etc.

  39. Adoptarea unei “strategii sortimentale” nuanţate. • Permite împletirea obiectivului pătrunderii pe piaţă cu lărgirea gamei de produse, in condiţii de competitivitate şi eficienţă a gestiunii. Această strategie trebuie să fie flexibilă tocmai pentru a se adapta la anumite riscuri, dar şi la modificările carerii. • Strategia trebuie să aibă un caracter evolutiv. În cadrul strategiei adoptate de ofertant, cereşterea sau scăderea puterii de cumpărare la destinaţie în raport cu ţara de reşedinţă a clientului joacă un rol important, deoarece influenţează raportul calitate/preţ al produsului oferit. Aceastî modificare relativă a puterii de cumpărare decurge din disparităţile preţurilor şi din fluctuaţiile ratei de schimb valutar.

  40. Negocierea produsului turistic • Pentru ca produsul turistic să fie competitiv, fabricantul de voiaje trebuie să selecţioneze riguros pe fiecare dintre • prestatorii de servicii, astfel încât serviciul de o calitate dată să fie prestat la cel mai avantajos preţ. Acesta este conţinutul operaţiei de montaj care cuprinde mobilizarea serviciilor de transport, cazare, restaurante, animaţie, servicii speciale. Negocierea eficientă a montajului este cu atât mai imperioasă cu cât elasticitate pieţei turistice în comparaţie cu preţurile este considerabilă.

  41. Comercializarea produselor turitice • Comercializarea produselor turistice se efectuează fie prin tour-operatori, fie prin intermediul agenţiilor de voiaj. În • ambele cazuri, “broşura” de prezentare a diferitelor produse concepute de tour-operatori joacă un rol esenţial pentru succesul comercializării, alături de acţiunile de promovare şi de campaniile de publicitate.

  42. “Broşura” turistică este un material editat într-un număr mare de exemplare şi difuzat prin reţeaua de sucursale şi agenţii de voiaj. Broţurile sunt adresate uneori, şi direct către vechii clienţi sau către anumiţi clienţi potenţiali selecţionaţi pe diferite criterii. Principalele argumente comerciale utilizate în broşurile turistice sunt fotografiile în culori care pot suscita cel mai mare interes pentru angajamentul turistic, precum şi preţurile de referinţă prin care se urmăreşte atragerea atenţiei consumatorului.

  43. Dar, pe lângă toate aceste elemente, o componentă importantă în alcătuirea “programului” turistic este şi “transportul turistic”. Acest rol este, practricdeterminat atât de includerea acestei laturi în majoritatea “programelor turistice”, indiferent de natura lor, cât şi de ponderea pe care o reprezintî aceasta în totalul costuri.lor. • Oferta turistică fiind mult mai mare în raport cu cererea, s-a ajuns pe plan internaţional la o apropiere a tarifelor şi facilităţilor, pentru servicii similare, practicate în ţările primitoare de turişti, iar dezvoltarea actuală considerabilă a mijloacelor de trensport face posibilă transpunerea într-un program turistic a oricărei destinaţii, indiferent de distanţele geografice.

More Related