1 / 16

Consolidarea capacităţilor naţionale de gestionare a problemei îmbătrânirii populaţiei

Consolidarea capacităţilor naţionale de gestionare a problemei îmbătrânirii populaţiei. Boris Gâlca 26 martie 200 7. Îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice.

sarai
Télécharger la présentation

Consolidarea capacităţilor naţionale de gestionare a problemei îmbătrânirii populaţiei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Consolidarea capacităţilor naţionale de gestionare a problemei îmbătrânirii populaţiei Boris Gâlca 26 martie 2007

  2. Îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice • Conferinţa Internaţională „Îmbătrânirea populaţiei – provocări şi oportunităţi pentru ţările din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală”, 13-16 martie curent la Chişinău • Organizatori - Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) în comun cu Comisia Economică Europeană a ONU (UNECE) • 50 reprezentanţi din 25 ţări din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală • Experţi internaţionali de la ONU, UNFPA, UNECE, Uniunea Europeană, Institutul de Demografie din Viena etc.

  3. Actualitate • Populaţia reprezintă elementul central în definirea oricărei strategii pentru o dezvoltare socio-economică durabilă • Moldova are nevoie de o viziune realistă asupra dezvoltării sale economice şi sociale pentru următoarele decenii, iar Populaţia este factorul major al acestei strategii • Astăzi adoptarea unei politici naţionale în domeniul populaţiei este mai actuală ca niciodată. Amânarea va conduce la adâncirea crizei demografice şi la majorarea costurilor intervenţiei în viitor.

  4. Referinţe istorice • Recent s-au împlinit 245 ani de la lansarea lucrării lui Mihail Lomonosov “Despre păstrarea şi înmulţirea populaţiei” («О сохранении и размножении народа») • Vestitul savant rus menţiona că “anume în numărul populaţiei constă măreţia, puterea şi bogăţia statului, dar nu pământurile în nemărginite fără oameni...” • Redresarea natalităţii este singura cheie a viitorului demografic al R. Moldova, iar stoparea derapajului demografic trebuie să constituie componenta majoră a viitoarei strategii de dezvoltare durabilă.

  5. Sumar • Populaţia Europei scade vertiginos: caracteristic pentru majoritatea ţărilor, inclusiv R. Moldova • Ne confruntăm cu îmbătrânirea populaţiei (datorată ameliorării în controlul indicilor mortalităţii în rândul populaţiei în etate) şi a scăderii populaţiei tinere (datorată fertilităţii ce se află sub nivelul necesar pentru a asigura schimbul de generaţii pe termen lung) • Următoarele decenii vor fi caracterizate de un val mare de îmbătrânire întrucât generaţiile din „explozia” de copii postbelică vor ajunge în etate şi sunt urmate de generaţiile din „perioada săracă” de copii ce le-au succedat • Atât declinul demografic cât şi îmbătrânirea demografică necesită măsuri politice adaptive ce vizează populaţia în multitudinea domeniilor vieţii sociale şi economice

  6. Numărul populaţiei • Cea de-a doua jumătate a secolului XX a fost caracterizat de creşterea demografică în toate regiunile mari ale Europei • Această creştere a fost cea mai mare şi în R. Moldova • În regiune populaţia a început să scadă spre sfârşitul secolului XX. Potrivit variantei medii a ONU asupra prognozei demografice, aceasta se aşteaptă să se întâmple în câţiva ani şi în Europa de Sud, urmată de Europa de Vest după anul 2010 şi, în sfârşit, de Europa de Nord după anul 2030 • Se aşteaptă ca declinul demografic să fie foarte mare în R. Moldova, Federaţia Rusă, în Europa de Est şi de Sud, şi mai moderat în Europa de Vest şi, în special, în cea de Nord • Exemplul Germaniei: ţara s-a confruntat deja pe la mijlocul anilor 1980 cu o scădere a populaţiei şi criza persistă.

  7. Persoane vârstnice (analiză la nivel global) • a. 1939 – 100 mln. • a. 1950 – 200 mln. • a. 1990 – 461 mln. • a. 2000 – 590 mln. Prognoze demografice: • a. 2025 – 1,2 mlrd. (14% din nr. total al populaţiei globului)* * Actualmente în R. Moldova acest indicator constituie deja 14, 1%

  8. Dinamica populaţiei vârstnice în R. Moldova Pe parcursul a circa 70 ani (1930-2003): • Creşterea nr. populaţiei totale cu 126,3% • Creşterea populaţiei în vârstă de 60 ani > cu 345% • Actualmente este semnalată tendinţa de continuă scădere a populaţiei tinere • Procesul de îmbătrânire demografică devine extrem de actual în ultimul deceniu • “Feminizarea” populaţiei, evidentă mai ales în grupul de vârstă de > 60 ani

  9. Structura pe vârste a populaţiei • Pe parcursul celei de-a doua perioade a secolului XX, rata persoanelor de peste 65 ani sau mai mult a crescut în toate regiunile mari ale Europei • Numărul absolut al persoanelor în etate a crescut de peste două ori pe parcursul ultimilor 50 ani de la 46 la 112 milioane • Rata relativă a acestora din populaţia totală a crescut de la 8% în 1950 la 14% în 2000 • Sporirea longetivităţii şi, în special, rata foarte mică a fertilităţii ce a persistat pe parcursul ultimelor 2-3 decenii în Italia, Grecia şi Spania a avut drept rezultat o creştere rapidă a numărului şi a proporţiei persoanelor în etate • Europa astăzi are cea mai bătrână populaţie din lume.

  10. Populaţia aptă de muncă (15-64 ani) • În cea de-a doua jumătate a secolului XX, tendinţa populaţiei aptă de muncă a fost fie de a creşte, fie de a rămâne aceeaşi în diferite regiuni ale Europei • Totuşi, este estimat ca aceasta să scadă în întreaga Europă în 2010 • Micşorarea cantitativă a populaţiei apte de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă afectează multe domenii ale vieţii socio-economice • O îmbătrânire ulterioară a populaţiei poate fi o cauză a unei cereri insuficiente a forţei de muncă.

  11. Perspective pentru îmbătrânirea demografică • În deceniile ce urmează Europa, inclusiv R. Moldova se va confrunta cu o accelerare temporară a îmbătrânirii populaţiei, şi anume “îmbătrânirea activă” • Marele val de îmbătrânire va începe în jurul anilor 2010-2014. • Persoanele ce s-au născut în timpul „exploziei” de copii în perioada postbelică vor ajunge în grupul de vârstă 65+ • persoanele ce s-au născut în timpul „exploziei” de copii în perioada anilor 1970-1980 vor atinge vârsta mijlocie.

  12. Fertilitatea • După o „explozie” temporară de copii ce a avut loc după cel de-al doilea Război Mondial la mijlocul secolului XX, fertilitatea a început să scadă – în unele ţări în perioada anilor 1960 şi 1970, iar în altele în anii 1980 • Până la sfârşitul secolului XX, fertilitatea (nr. mediu de copii la o femeie) a atins niveluri nemaipomenit de mici, în special în ţările sud-europene • La începutul secolului XXI, rata totală a fertilităţii pare să se fi stabilizat la valori mai mult sau mai puţin constante sub pragul necesar înlocuirii în timp a generaţiilor • În majoritatea ţărilor din Europa de Est fertilitatea a cunoscut un declin considerabil după prăbuşirea economiei centralizate (inclusiv şi pentru R. Moldova) • Un fenomen recent este creşterea considerabilă a nr. de cupluri fără copii. Cauza:vârsta medie la naştere se afla într-o creştere continuă • Amânarea naşterilor este unul din motivele ce stă la baza scăderii nivelului fertilităţii sau menţinerii acesteia la un nivel jos.

  13. Concluzii • Problemele demografice ce ţin de declinul şi îmbătrânirea demografică pot fi soluţionate prin intermediul a trei mecanisme demografice diferite: • Sporirea fertilităţii • Descreşterea mortalităţii (în special a celei în vârsta aptă de muncă) • Dirijarea eficientă a migraţiei • Toate împreună nu pot fi soluţionate prin aplicarea unei singure măsuri sau prin implementarea politicelor de scurtă durată • Politicele demografice trebuie să abordeze complexitatea interacţiunilor şi interdependenţelor demografico-sociale şi să aibă o perspectivă de lungă durată.

  14. Concluzii(continuare) • În R. Moldova lipseşte un pachet de politici demografice şi cele ce vizează familia • Fără careva schimbări considerabile a condiţiilor socio-economice de trai şi a contextului existent, aprofundarea voinţei politice, a prezentelor valori culturale, este puţin probabil ca în anii ce urmează să aibă loc o creştere substanţială şi durabilă a ratelor fertilităţii înregistrate în prezent • Problemele de dezvoltare şi de populaţie ale Republicii Moldova sunt foarte grave

  15. Concluzii(continuare) • Ultimul deceniu a contribuit la deteriorarea valorii majorităţii indicatorilor ce decurg din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului • Deşi sunt domenii în care, cel puţin la nivel statistic, indicatorii au valori rezonabile, R. Moldova este printre ţările din Europa care au cele mai slabe valori pentru populaţie • Viitorul transformărilor demografice în R. Moldova depinde astăzi de implicările politice, de puterea de implicare a Guvernului pentru stoparea declinului demografic • Stoparea declinului demografic ţine de schimbarea direcţiei de la sporul natural negativ înregistrat în prezent la creşterea demografică

  16. Concluzii(sfârşit) • Lipsesc studiile de prognoză demografică a efectivului şi structurii populaţiei şi a altor fenomene demografice şi sociale • Republica Moldova astăzi nu are o instituţie ştiinţifică abilitată să monitorizeze indicatorii de populaţie şi dezvoltare • Constituirea Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare, cu responsabilităţi primare de a evalua datele referitoare la populaţie şi de a formula politici naţionale, proiectări şi analize demografice este foarte importantă • Comisia trebuie să acţioneze în calitate de organ coordonator al Guvernului pentru o abordare comprehensivă a problemelor de populaţie şi dezvoltare.

More Related