Ce impact au avut descoperirile ştiinţifice asupra comunicării între oameni, vieţii cotidiene şi a timpului liber?

1. Ce impact au avut descoperirile ştiinţifice asupra comunicării între oameni, vieţii cotidiene şi a timpului liber? Pentru unii oameni, stiinta nu inseamna decat experiente contestabile in domeniul clonarii, punerea la punct a unor navete spatiale ultraperformante sau realizarea unor calculatoare din ce in ce mai puternice. In general, pentru multi, stiinta pare a fi ceva care nu are prea mare legatura cu viata de zi cu zi. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, descoperirile stiintifice si noile tehnologii ne-au modificat complet viata, facand-o mai usoara: • 1901 - aparitia masinii de spalat; • 1901 - aparitia aspiratoului; • 1901 - primul aparat de ras, produs de Gillette; • 1909 - apare faimosul model T realizat de Ford; • 1910 - primul avion cu reactie; • 1913 - apare primul frigider; • 1923 - apare primul telefon cu cadran; • 1925 - inventarea microfonului; Astfel, viata oamenilor a devenit mult mai usoare. Ei au inceput sa aiba acces la cat mai multe lucruri utile. Comunicarea a devenit accesibila oricui prin inventarea telefonului. De asemenea, viata capata si o ramura distractiva prin inventarea cinematografului sau a microfonului. Timpul liber incepe sa fie umplut de diverse activitati interesante datorita descoperirilor stiintifice.

3. Consecinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice asupra mediului înconjurător Revolutia stiintifica si tehnica are si aspecte negative. Chiar daca a usurat munca omului, i-a facut acestuia viata mai accesibila si mai distractiva, asupra mediului nu a avut acelasi impact. Incalzirea globala, subtierea stratului de ozon, degradarea mediului inconjurator, fenomene meteorologice extreme sunt doar cativa din factorii care ameninta mediul inconjurator. De asemenea, o data cu aparitia calculatorului si mai ales a internetului, omul a inceput sa se izoleze din ce in ce mai mult si astfel este dispus la depresie, la indepartarea de prieteni si chiar de familie.

4. Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem necesară nevoie, la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător:• 22 martie – Ziua mondială a protecţiei apelor• 27 martie – Ziua internaţională a apei• 1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor• 15 aprilie – Ziua pădurii• 22 aprilie – Ziua Pământului• 5 iunie – Ziua mondială a mediului• 8 iunie – Ziua mondială a oceanelor• 16 septembrie – Ziua internaţională a ozonului• 4 octombrie – Ziua internaţională a protecţiei animalelor• 6 octombrie – Ziua mondială a habitatului

5. Principalele domenii în care în care oamenii de ştiinţă români au fostdeschizători de drumuriMATEMATICA Gheorghe Ţiţeica(1873 -1939) a fost matematician şi pedagog roman si profesor la Universitatea din Bucuresti şi la Scoala Politehnica din Bucuresti. Membru al Academiei Romane şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universitatii din Varsovia. S-a ocupat în special cu studiul reţelelor din spaţiul cu n dimenisuni,definite printr-oecuaţie a lui Laplace. Creator al unor capitole din geometriadiferenţială proiectivă şi afină, undea introdus noi clase de suprafete, curbe şi retele care ii poarta numele. Prin numeroasele lucrăride matematică ele- mentară şide popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregiisale vieţi, acontribuit la ridicarea nivelului înva- ţământului matematic din Romania. Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţatrevista „Gazeta matematica”, iar cu G.G. Longinescu publicaţia „Natura” pentrurăspândirea ştiinţelor. Cu D. Pompeliu a editat revista „Mathematica”.

6. Traian Lalescu(1882 - 1929) a fost un academician şi matematician roman, profesor universitar la Bucuresti si la Timisoara. A înfiinţat Scoala Politehnica din Timisoara şi a fost primul său rector. Personalitate proeminentă a scolii matematice romanesti. Are contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuatiilor integrale. A lasat numeroase studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.

7. CHIMIE • Alexandru T. Balaban (n. 2 aprilie1931, Timişoara) este un profesor, inginer şi chimist român, membru titular al Academiei Române. • Costin D. Neniţescu • Gheorghe Spacu

8. FIZICA • Ştefan Procopiu (n. 19 ianuarie1890, Bârlad - 22 august1972, Iaşi) a fost un fizician, profesor universitar şi inventator român. A descoperit Efectul Procopiu de depolarizare a luminii. • Dragomir Hurmuzescu • Horia Hulubei

9. BIOLOGIE • Emil Racoviţă (1868 - 1947) a fost un savant, explorator, speolog si biolog roman, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române. • Grigore Antipa (1867 - 1944) a fost un naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român. Este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele.

10. MEDICINA • VICTOR BABEŞ – microbiologie; • ION CANTACUZINO – imunologie; • GHEORGHE MARINESCU – neurologie; • CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie; • NICOLAE PAULESCU – fiziologie; • ŞTEFAN ODOBLEJA –psihologie; • ANA ASLAN – gerontologie; • GEORGE EMIL PALADE – biologie;

11. Învenţii româneşti în domeniul ştiinţei şi tehnicii • descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu ); • descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu ); • descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu ); • întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă ); • întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin I. Parhon ); • întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja ); • inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă ); • primul zbor mecanic ( Traian Vuia );

12. Bibliografie: - www.referate.ro - Baza de date - Internet