1 / 40

PROIECT ANIMALELE DOMESTICE

PROIECT ANIMALELE DOMESTICE. CLASA a II -a. HARTA PROIECTULUI. Calul. Calul este un animal erbivor şi îşi are originea în calul sălbatic care trăieşte în Asia Centrală. În fiecare an, iapa naşte un mânz pe care il hrăneşte cu lapte.

akando
Télécharger la présentation

PROIECT ANIMALELE DOMESTICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PROIECTANIMALELE DOMESTICE CLASA a II-a

  2. HARTA PROIECTULUI

  3. Calul Calul este un animal erbivor şi îşi are originea în calul sălbatic care trăieşte în Asia Centrală. În fiecare an, iapa naşte un mânz pe care il hrăneşte cu lapte Calul este folosit la călărie sau pentru transporturi uşoare sau grele.

  4. Capra - animal domestic rumegător cu coarne, de la care se foloseşte în special laptele .

  5. Câinele Mirosul, auzul şi văzul sunt foarte bine dezvoltate la câini. Câinele se hrăneşte cu resturi alimentare, pe care i le dă omul. Preferă însă carnea, de aceea colţii lui sunt puternici. Se înmulţeşte prin pui vii pe care-i hrăneşte cu lapte. Prin dresaj, câinii pot deveni buni “paznici”, “poliţişti”, “salvatori”, “vânători” sau “artişti de circ”.

  6. CURCANUL CURCANUL Curcanii sunt păsări ce se hrănesc cu seminţe, insecte. Atât masculul, cât şi femela au capete golaşe şi penaj arămiu, dar masculii au nişte prelungiri cărnoase care atârnă de pe cap şi gât şi un smoc de pene pe piept. Curcanii curtează femelele fluturându-şi aripile şi înfoin-du-şi aripile şi coada. Curcanii sunt păsări ce se hrănesc cu seminţe, insecte. Atât masculul, cât şi femela au capete golaşe şi penaj arămiu, dar masculii au nişte prelungiri cărnoase care atârnă de pe cap şi gât şi un smoc de pene pe piept. Curcanii curtează femelele fluturându-şi aripile şi înfoin-du-şi aripile şi coada. 6

  7. CURIOZITĂŢI DIN LUMEA ANIMALELOR DOMESTICE Ştiaţi că: ………… viteza unui cal care merge la trap este de 15 km/h, iar în galop, de 25-35 km/h. Uncal de curse parcurge în galop 60 km/h ? ………… iepurele poate ajunge la o viteză de 48 km/h, o găină la 14 km/h ? …….. un purcel la naştere are o greutate de până la 1200g ? ……… prima dată curcanii au fost domesticiţi în Mexic, acum mai bine de 1000 de ani ? ………chemarea curcanilor poate fi auzită şi de la 24 km distanţă ? ………strămoşul găinilor este Găina bankiwa din pădurile musonice ale Asiei de sud-est ? ………cel mai mare ou de pasăre domestică aparţine unei Gâşte americane, cântărind 680grame, înregistrat în 1977 ? ………cel mai mare număr de ouă pe an, în număr de 361 Ie-a produs o găină din NouaZeelandă ? ………pisica a fost domesticită în Egipt în mileniul III - II î.Hr. ? În Europa a fost adusă în primul mileniu al erei noastre. ………cel mai bun prieten al omului este câinele, care a fost domesticit acum 14000 de ani ? ………există cel puţin 200 de rase de câini ? ………primele animale domesticite au fost oile ? Au urmat porcii, bovinele şi caprele. ………gâştele şi pisicile rezistă la temperaturi de până la -110 grade Celsius ? ………pisica are un văz perfect ? Ea vede şi în întuneric tot ce se petrece în jurul ei. ………pisica trăieşte 15 - 20 de ani iar câinele trăieşte cea. 12 - 18 ani ? ………saltul iepurelui poate atinge 3m lungime ? ………urechile iepurelui au 12- 17 cm lungime? ………în prezent există 60 de varietăţi de iepuri domesticiţi, mulţi dintre ei fiind ţinuţi ca animale de companie ?

  8. NUMĂRĂTORI, RIME, FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Gâgâie gâscă: Ga! Ga Şi gâscanul: Da! Da! Da Ga! Ga! Ga! şi Da! Da! Da! Ghi-ga-ga! Ghi-ga-ga! (Grigore Vieru) * Gâşte, gâşte! Ga, ga, ga! Vreţi la baltă ? -Da, da, da! * Şapte porci aşteaptă-n şir Şapte saci umpluţi cu jir. Şapte ghinde de stejar Şi felii de gogoşar. * Găinuşa umple guşa Cu tot meiul de pe jos Şi-un cuibar, pentru mătuşa, Face-un ou frumos. (Arcadie Suceveanu ) * O găină porumbacă In porumbar s-a urcat, În porumbar, porumbacă Tot porumbarul a mâncat. * Cot-co-dac! Sar în sac. Sacul e al săracului Din marginea satului. * Rică nu ştia să zică Râu, răţuşcă, rămurică, Dar, de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă, Rică ştie acum să zică: Râu, răţuşcă, rămurică. Cocoşeii-s răguşiţi C-au mâncat cartofi prăjiţi Prea fierbinţi şi plini de coji, Şi seminţe de la moşi. * Sade Petre pe gunoi Şi tot numără la oi: Unu, doi, trei, patru, Cinci, şase, şapte, opt, Nouă, zece. Ieşi afară, măi berbece. * Doi mă ţin, Doi mă-ntreabă Ce-ai făcut cu vaca neagră ? Am vândut-o la doi hoţi, Ieşi afară dacă poţi ! * Purceluş bucălat, Îmbrăcat într-un halat, Cu un şorţuleţ curat Pune varză la murat. * Un căţel de porţelanSe uită la un ciolan.A făcut spre el un saltDin vitrină ........ şi s-a spart. * Şase raţe mari şi grase, Fac într-una boroboaţe Au furat din şase vase Şase coji de mere rase ! Vai, vai, ce raţe hoaţe ! * Capra calcă piatra Piatra crapă-n patru....

  9. DIN CREAŢIILE COPIILOR

  10. Animalele domestice în dialog La taifas - Bună ziua, cumetre Câine! - Bună şi ţie, doamnă Pisică. Ce faci lângă casa mea? - Alerg după un şoarece care tocmai mi-a mâncat caşcavalul. - Şi tocmai aici? - Păi, a ieşit din casă şi-a luat-o înspre casa ta. - Oare tot el mi-o fi răsturnat lăptiucul meu? Du-te, doamnă Pisică, şi scapă-ne de hoţul comun. - Dar nu crezi c-ar fi bine să vii să mă ajuţi şi tu? - Acum nu pot. Trebuie să-mi fac somnul de amiază. Şi în timp ce stăteau la taifas cei doi, şoarecele-şi spălă lăbuţele şi boticul în farfuria cu apă a câinelui şi plecă liniştit spre căsuţa lui. Alin Pupea Cocoşul şi găina - Găinuşă, ce faci azi? - Astăzi termin de ouat şi apoi mă apuc de clocit, să ne fac zece puişori ca să avem şi noi ajutoare. Vezi, că de azi încolo, cocoşel, o să te îngrijeşti de hrană! - O, încă de dimineaţă am luat o traistă mare cu boabe de porumb şi ovăz, ca să trăim şi noi comozi. Hai, mănâncă, draga mea, ca să ai putere şi să cloceşti. - Iaca, acum vin să mănânc ce mi-ai pregătit. - Un grăunte şi ce mai am eu prin traista mea. - Am mâncat, m-am săturat şi îţi mulţumesc pentru grija ce mi-o porţi şi acum mă apuc de clocit. Adela Trip Azorel şi Pis-pis - Bună ziua, pisicuţă! Încotro mergi? - Ia, merg şi eu spre pădure să vânez un şarpe. Dar tu, dragă Azorel, unde mergi aşa grăbit? - Eu mă duc într-o livadă să păzesc pomi cu roadă. Vino, dragă pisicuţă, în livada mea, că am un şarpe cu ochelari! Vezi cum mă scapi de el. - Vai, ce-mi spui, dragă Azorel! Eu sunt foarte instruită, dar vânez ce-mi place mie. Uite, fiindcă te văd supărat, vin să-l vânez. - Şi-acum iat-o fripturică, s-o mâncăm noi amândoi, că m-ai scăpat de nesuferitul de şarpe. Pis-pis plecă apoi spre casă ghiftuită, dar şi mulţumită că în sfârşit Azorel este şi el bucuros. Aurelia Trip

  11. Concluzii, observaţii Iniţiată de John de Wey, la începutul secolului al XIX-lea, metoda proiectelor este o strategie de învăţare şi evaluare care se concentrează pe efortul deliberat de cercetare prin căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de un subiect propus. Orice proiect presupune parcurgerea unor paşi: • Alegerea subiectului • Stabilirea obiectivelor proiectului • Analiza resurselor umane, materiale, de timp • Harta proiectului • Inventar de activităţi, metode, procedee • Planificarea calendaristică • Realizarea în fapt a proiectului Respectând paşii de mai sus, aplicaţia “Animalele domestice”, a fost realizată în cursul anului 2005-2006, timp de 4 săptămâini, de elevii clasei a II-a de la Şcoala cu clasele I – VIII Roşia îndrumaţi de inst. Maria Ujoc. Componenţa clasei a fost următoarea: Bocoi Petruţa, Copăcian Mădălina, Codrean Florian, Galea Ancuţa, Paşcondea Alexandru, Pupea Alin, Pup Cătălin, Pura Loredana, Tirla George,Tirla Ionuţ, Trip Adela, Trip Aurelia. Fără a minimiza rolul conţinutului transdisciplinar al acestei metode, deoarece prin realizarea proiectului se ating obiectivele de referinţă ale mai multor arii curriculare, un beneficiu important al acestei metode este încurajarea învăţării prin cooperare, dezvoltarea spiritului de echipă. Elevii investighează, descoperă, prelucrează informaţii despre o temă de real interes pentru ei. Elevii devin protagoniştii principali, având roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea şi evaluarea activităţilor 

More Related