1 / 31

Aminoacizii și utilizarea lor

Aminoacizii : utilizarea lor ,dobindirea ,clasificare ,ecuau021bii chimice .Chimia clasa 12

Télécharger la présentation

Aminoacizii și utilizarea lor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Aminoacizii A realizat elevul gr.TT-0117:Antoniuc Vladimir A verificaprofesoara: Gabur Elena

  2. Cuprins :

  3. Difiniție • Aminoacizii–compuși bifuncționali care conțin în mod necesar două grupări funcționale: grupa amino– NH2și grupa carboxil– COOH, asociat cu un radical hidrocarbonat • Aminoacizii– derivați ai acizilor, care pot fi considerați ca produse de substituție a unuia sau mai multor atomi de hidrogen din radicalii lor cu una sau mai multe grupări amino

  4. Structura Formula generală(NH2)mR(COOH)n,undemșincelmaiadeseaegal cu 1 sau 2. astfel, aminoaciziicompusuluisuntamestecați cu funcțiimixte

  5. Clasificarea: • După numărul de grupuri funcționale: • Prin poziția relativă a grupărilor carboxil și amino • Conform structurii radicalului hidrocarburilor • Aminoacizi din corp

  6. După numărul de grupuri funcționale: • acizi monoaminomonocarboxilici; • acizi diaminomonocarboxilici; • acizi monoaminodicarboxilici;

  7. Conform structurii radicalului hidrocarburilor • Limită • Nesaturat • Ciclic • Aromat

  8. Naturale Există aproximativ 150 dintre ei, au fost găsiți în organisme vii, aproximativ 20 dintre ei fac parte din proteine. Jumătate dintre acești aminoacizi sunt neesențiali nu sunt sintetizate în corpul uman), ele provin din alimente. Sintetice Obținute prin hidroliza acidă a proteinelor sau acizilor carboxilici, prin tratarea lor cu halogen și, în continuare, cu amoniac. Aminoacizii sunt împărțiți în

  9. Aminoacizii organizmului

  10. Nomenclatura • Sistematică • Rațională • Banală

  11. Nomenclatura sistematică 1)Alege cel mai lung lanț care conține o grupare carboxil și o grupare amino; 2)Numărul din carbonul grupei carboxil; 3) Locul (NH2) - cât de mult - amino - locul R - cât - cine - cine - hidroxi acid De exemplu: acid 2-aminopropanoic

  12. Nomenclatura rațională Conform nomenclaturii raționale, poziția grupării amino este indicată de literele alfabetului grec, pornind de la al doilea atom de carbon de la - COOH : α, β, γ, δ, εetc. De exemplu: α - acid aminopropionic

  13. Denumiri banale Mulți aminoacizi au nume banale, de exemplu: Alanina

  14. Izomeria • Izomeria scheletului de carbon; • Izomeria poziției grupurilor funcționale; • Izomeria interclas cu compuși nitro; • Izomerie optică;

  15. Izomerismul scheletului de carbon (С≥4), de exemplu ; С4H9NO2

  16. Izomeria poziției grupurilor funcționale (С≥3),de exemplu ; С3H7NO2

  17. Izomeria interclas cu compuși nitro (С≥2), de exemplu ; С3H7NO2

  18. Izomerie optică

  19. O CH3 – CH – C |OH NH3 Proprietățilefiziceșichimice ale izomeriloropticisuntaproapeidentice, acestesubstanțe pot diferisemnificativînactivitatealorbiologică, compatibilitatea cu alțicompușinaturali, chiarșiîn gust șimiros.

  20. Proprietăți fizice Aminoacizii sunt substanțe cristaline incolore cu puncte de topire ridicate. Se topește cu descompunere, nevolatilă. Bine solubil în apă și slab solubil în mulți solvenți organici. soluțiile apoase sunt conductoare electric În majoritatea aminoacizilor din seria D, aceștia sunt dulci, seria L sunt amare sau fără gust.

  21. Proprietăți chimice

  22. Reacții care implică o grupare carboxil • Cu metale active • Oxizi metalici • Hidroxizi metalici • Cu săruri ale acizilor volatili slabi • Cu alcooli

  23. 1. Mg + 2NH2 – CH2 – COOH → (NH2 – CH2 – COO)2Mg + H2 Glicinatul de magneziu 2. MgO + 2NH2 – CH2 – COOH → (NH2 – CH2 – COO)2Mg + H2O 3. 2Na + 2NH2 – CH2 – COOH → 2NH2 – CH2 – COONa + H2 Glicinatul de sodiu 4. Na2CO3 + 2NH2 – CH2 – COOH →2NH2 – CH2 – COONa + H2O + CO2 5. NH2 – CH2 – COOH + HOC2H5 → NH2 – CH2 – CO - OC2H5 + H2Oester etilic al acidului aminoacetic

  24. Reacții cu grupe amino Interacționează cu acizii: H2N–CH2–COOH + HCl→[H3N+–CH2–COOH] Cl-

  25. Proprietăți speciale ale aminoacizilor • Formarea sării interne în timpul disocierii NH2– CH2 – COOH ⇄ +NH3 – CH2 – COO 2. Formarea de peptide (reacție de policondensare) Gly Ala Gly-Ala

  26. Neutralizarea reciprocă internă

  27. legătura peptidică

  28. Proprietăți speciale ale aminoacizilor 3. Decarboxilare: NH2– CH2 – CH2 – COOH → NH2 – CH2 – CH3 + CO2 4. Formarea amidelor ciclice. 5.Formarea sărurilor complexe

  29. Dobindirea aminoacizilor I.Hidroliza proteinelor sub influența enzimelor, acizilor sau alcalinilor. 2 .Efectul amoniacului asupra acizilor organici substituiți cu clor: CH3 - CH (Cl) - COOH + NH3 → CH3 - CH (NH2) - COOH + NH4Cl 3. Acțiunea cianurii de amoniu asupra compușilor oxo (reacția lui N. D. Zelinsky) IV. Adăugarea amoniacului la acizii nesaturați CH2 = CH - COOH + 2NH3 → H2N –CH2 - CH2 - COONH4

  30. Folosirea aminoacizilor

More Related