Eşecul academic ca trigger al unui prim episod de boală psihică

1. Eşecul academic ca trigger al unui prim episod de boală psihică Lect. Univ. dr. Costel Chiteş, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Dimitrie Cantemir” Sef lucrari dr. Simona Trifu, UMF „Carol Davila”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof dr. Alex. Obregia”, Bucureşti Psiholog Petruța Gheorghe, psihanalist, candidat IPA, Bucureşti

2. Motivaţia alegerii temei de cercetare: La nivel empiric, ne întâlnim cu cazuri de prime episoade de boală, de coloratură depresivă, psihotică sau maniacală, ce au drept trigger incriminat un eşec în aria profesională.Mulţi adolescenţi şi tineri sunt supuşi presiunii de a face faţă la standarde academice înalte, fapt ce în corelaţie cu o vulnerabilitate structurală, poate determina o tulburare clinic manifestă.Ipoteză: Există o corelaţie între o structură vulnerabilă de personalitate, semnificaţia targetului academic înalt ales şi investit şi survenirea unui episod de boală psihică.

3. Material, metode şi instrumente utilizate

4. Analiza rezultatelor obţinute la CAQ – Paired Sample T - Test

9. Rezultate CAQ • Deşi factorii CAQ tensiune şi CAQ insecuritate nu diferă semnificativ între ei, ei diferă semnificativ de toţi ceilalţi factori CAQ, ceea ce îi plasează drept factori caracteristici ai profilulului pacientul ce a prezentat o decompensare psihotică după un eșec academic. • Profilul acestui pacientare ca puncte centrale următorii factori: tensiune, insecuritate, căldură afectivă, sensitivitate şi radicalism. • La polul opus, sub media populaţiei, se situează factorii CAQ stabilitate emoţională, CAQ dominanţă şi CAQ autosuficienţă, respectiv tocmai acei factori care se referă la capacitatea de coping, exprimarea sentimentelor, inclusiv a celor ostile şi lucrul individual.

10. Interpretarea rezultatelor • Subiecții care fac un episod de boală psihică după un eșec academic, tind să fie mai anxioşi şi mai frustraţi, cu o nevoie imperioasă de a fi aprobaţi de ceilalţi, preocupaţi şi cu sentimente de vinovăţie, nesiguri şi dependenţi şi care totuşi reuşesc să fie inovativi, le lipsesc tocmai acele elemente de contrabalans adaptativ, respectiv o mai bună capacitate de a face faţă situaţiilor stresante, o mai mare capacitate de a-şi exprima sentimentele ostile fără teama de a fi respinşi de ceilalţi şi fără să resimtă culpabilitate şi o doză de independenţă în ceea ce fac. • Aceşti pacienți par a avea mai multă nevoie de confirmarea celorlalţi decât media, au puţină încredere în ei şi tind să renunţe la propriile dorinţe pentru a face pe plac celorlalţi. • Acest profil corespunde mai ales pacienților cu incapacitate de exteriorizare a tensiunilor, ceea ce are drept consecinţă producerea unuie episod de boală de intensitate psihotică.

11. Concluzii privind profilul de personalitate al pacienților la care episodul de boală psihică majoră a fost determinat de un eșec academic

12. Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte aria conceptului de Eșec academic prin raportare la nevoia de performanță (I)

13. Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte aria conceptului de Eșec academic prin raportare la nevoia de performanță (II)

14. Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte aria conceptului de Eșec academic prin raportare la nevoia de performanță (III)

15. Concluzii • Când subiectul își proiectează o imagine perfectă şi ideală, variante posibile de elaborare a traumei produsă la contactul cu realitatea (elaborare a eșecului) ar fi: depresia / dezvoltarea laturii para- / dezvoltarea laturii agresive / structurarea normală. • Nu este important triggerul, ci semnificaţia internă a acetuia, precum şi momentul de timp la care el acţionează. • Vulnerabilitatea la decompensări de intensitate psihiatrică în cazul unui eşec academic / profesional corelează înalt cu trăsături de personalitate din sfera: nesiguranţă de sine, supraimplicare motivaţională, anxietate bazală, tensiune psihosomatică, iritabilitate, senzitivism.

16. Concluzii