DESPOTISM ORIENTAL Fundamente religioase ale Ordinii politice

1. CURS 2 IGSP, Anul I universitar Facultatea de Științe Politice, SNSPA Ștefan Stănciugelu Motto: Dubito ergo cogito. Cogito ergo...comparo. DESPOTISM ORIENTALFundamente religioase ale Ordinii politice

2. Consecințe ale apariției Statului Apariția Statului este deci concomitentă cu apariția unei Birocrații – un complex de experți organizați și coordonați de Suveranul politic pentru administrarea resurselor de supraviețuire ale comunitaților care se supun unei Puteri cu atributul institutirii de norme și reguli de conduită socială, economică, politică, religioasă și, de multe ori, culturală (ex. norme de reprezentare a imaginii Faraonului sau regelui în sculpturi de diferite tipuri, monumente etc.). Apariția Statului a generat: • Stratificare socială în categorii, de cele mai multe ori închise sub aspectul promovarii sau schimbării prin absorbție de indivizi din straturiinferioare, exemplul extrem in această forma de organizare închisă fiind sistemul de caste al Indiei vechi. • O permanenta stare de potențial conflict, care trebuia anulată și gestionată prin intermediul violenței fizice, dar, mai ales, prin intermediul violentei simbolice – rolul fundamental în această situație de dominație socială și de institutire a Ordinii avandu-l religia și credințele religioase gestionate în interesul claselor dominante. • Diferențiere economică legitimată prin reguli supra-societale (ex. drepturi dobândite prin naștere, prin aparteență la o categorie superioară – ex. scribii, caprimă formă aunei elite intelectuale a cărei funcție maximală în comunitate este înregistrată în cazul evreilor, prin nevoia siimportanța accesuli la Lege si la textele religioase, nevoia multiplicării lor prin copiere si explicarea acestora etc.). • Apariția unei elite intelectuale – experți care îndeplinesc o funcție de supraviețuire a societății, în condițiile în care revarsarea marilor frluvii pe care sunt construite toate acetste civilizații străvechi pot distruge recolte sau pot înmulți recolte – de ex. canalele de irigație ale egiptenilor duceau până la 3 recolte de grâu pe an, recoltele de orez în China și India, folosirea revarsărilor fluviilor Tigru și eufrat pentru zona Mesopotamiei. Elitele de experți au răspuns deci acestor necesităţi impuse de crearea unor mari sisteme de irigaţie şi de lucrări agricole, prin care se asigura ciclicitatea reporducerii resurselor de supraviețuire ale societății.

3. Putere politică și Dominație prin MANIPULARE PUTERTE POLITICA • Puterea politica exista inainte de apariția Statului. Ea se manifesta la nivelul relatiilor de guvernare ca administrare a resurselor unei comunitati. Un trib sau o comunitate infatiseaza nenumarate situatii de actiune a unei Puteri politice. • Puterea politica se institutionalizeaza în interiorul Statului – cea mai eficienta forma de organizare a acesteia si cea mai stabila dintre toate. • Puterea politica este insotita de manipulare. Ea este forta insotită de convingere – influenta si, in cele mai multe cazuri, de manipulare. • Acest lucru implica o relatie intre conducatori si conduși, intre elite politice si mase. • Manipularea presupune un ansamblu de credinte si idei, definitii de situatii si imagini in care masele traduc realitatea si prin care isi reprezinta Puterea si limitele ei. • Manipularea poate servi la justificare si la constructia unor forme de legitiimitate sociala care sa impuna o stare de dominatie ca fiind naturala. • Comportametul Puterii politice este fundamental legat de suportul religios al manipulării sociale, prin care își justifică dreptul de a conduce și a lua decizii în cadrul unei ORDINI sociale predefinite. DOMINATIE. Istoria gândirii sociale și politice poate fi privită ca istorie a dominației sociale și a modurilor de organizare și menținere a acestei dominații de către o elită politică și administrativă care folosește în egală măsură forța fizică și forța simbolică pentru a-și întemeia, justifica și conserva dreptul de acces la gestionarea resurselor de supraviețuire ale comunităților.

4. Ordo est anima rerum - ORDINEA COSMICĂ și ORDINE SOCIALĂ • Istoria gândirii politice poate fi înțeleasă și organizată ca o istorie a Ordinii sociale și politice și a modurilor în care în epoci istorice diferite și în cadre diferite de civilizație au fost gândite și au funcționat mecanisme de asigurare – instituitee, conservare a acestei Ordini sociale si politice. • De exemplu, pentru Orientul antic și pentru regimurule politice constituite și in-stituite prin intermediul credințelor religioase și a gestionării sacramentelor, ORDINEA SOCIALĂ și ORDINEA POLITICĂ au fost socotite un dat al Cerului/Divinității. • Sisteme întregi de organizare simbolică și ideologii politice incipiente s-=au străduit să justifice această formă de organizare de tip despotic drept un rezulotat al vointței zeilor. Suveranul politic este zeul insuși – Faraonul, este rudă sau frate cu zeei, ori un descendent al acestora, poate fi două treimi zeu și o parte om, precum ghilgameș, este Fiu al Cerului pe pămând sau va fi un mandatat de zeipentru a institui, impune și guverna o anume ORDINE SOCIALĂ ȘI POLITICĂ pentru care el inșuși, ca SUVERAN îi este Centrul de decizie, secondat sau ajutat de un corp social de aristocrați care intră în aceeași logică a Ordo rerum – o Ordone a lucrurilor dată de zeipentru oameni.

5. PUTEREA POLITICA IN ORIENTUL ANTIC • Statele vechiale Orientului - sumerian (aprox. 4.000 de ani î. Hr.), babilonian, akkadian, asirian, egiptean(aproximativ 3.100 de ani î. Hr.), persan chinez si indian (aprox. 600 - 300 i.Hr.) - observă Montesquieu in Despre spiritul legilor, vol. 1. partea a doua, cartea XI, capitolul VI, Editura, Stiintificã, Bucuresti, 1964, p. 194, împărtășesc urmatoarele caracteristici: • AUTOCRAȚII – Centru unic de putere politică — legitimitatea teocraticã a puterii politice (în China, impãratul era Fiul Cerului, în Egipt faraonul era Fiul Soarelui, el însusi zeificat; la asirobabilonieni regele era fratele sau egalul zeilor pe Pãmânt). De aici se deduce caracterul absolut al puterii monarhului, conform cosmogoniilor si teogoniilor orientale; • PROPRIETATEA - Întreaga suprafatã a tãrii apartinea împãratului (regelui), care dãruia templelor si membrilor curtii regale suprafete întinse de pãmânt, iar tãranilor loturi colective în folosintã pe un an calendaristic, percepând tribut în naturã, care putea ajunge la jumãtate sau chiar doui. treimi din recolta obtinutã. De aceea, aceste state s-au mai numit tsi „societãti tributale”; • STATUL INTERVENȚIONIST — interventionismul de stat s-a manifestat cu precãdere în amenajarea si îngrijirea canalelor de irigatie, vitale pentru agriculturã, ceea ce le-a atras si denumirea de „societãti hidraulice”; • ELITE POLITICE INCHISE — impermeabilitatea si circulatia închisã a elitelor politice. Functionarii superiori ai statului se recrutau din rândul aristocratiei, in multe cazuri în urma unei educații specifice la care aveau acces doar copii elitei nobiliare sau funcționărești.

6. PRIMELE MOMENTE ALE GÂNDIRII POLITICE ÎN EGIPTUL ANTIC 1. Poveţile lui Ptah Hotep (2800 Î.Hr.), lucrare dedicată de autor fiului său, unde sunt formulate principii şi reguli de comportare pentru aristrocraţia sclavagistă egipteană. • ETICA POLITCĂ prin „justa măsură” are măsură dublă, diferită pentru nobili și restul societății. • Textul de etică politică este specific unui stat asiatic, în care orice idee de libertate politică este necunoscută. • Acest este motivul pentru care etica nobiliară este întemeiată pe valori de cooperare și grijă față de ceilalți - moderaţia, control, bunătate, care își au corolarul lor în etica supușilor, întemeiată pe valori specifice corpurilor sociale ne-nobliare - umilinţa, supunerea, încrederea în stăpâni. 2. Instrucţiunile lui Athoi către fiul său este o culegere de povețe întemeiate pe ideea de control social și politic prin violența fizică, pe care o recomandă un mare demnitar. • Este o lucrare de legitimare a ierarhiei sociale închise circulației sociale, care condamnă comportamentul corpurilor sociale sărace - cei săraci "sunt setoşi de avere", cauza primă a oricărei răscoale sau gand de răscoală. • Orice răscoală este un atac la Ordinea socială care trebuie păstrată cu orice risc și pierderi, prin mijloace oricât de violente. • Ideea acestei violențe despotice este însă asociată mai degrabă situațiilor de risc - în realitate, Suveranul nu trebuie să ajungă într-o astfel de situație, conform demnitarului Athoi, cea mai bună soluție fiind măsurile de prevenire, de construcție a Ordinii sociale și politice fără abuzuri sau violențe lipsite de justificare.

7. GÂNDIREA POLITICĂ ASIRO-BABILONIANĂ CODUL REGELUI UR-ENGUR reglementează în numele zeului supremSameş (zeul Soarelui şi al Luminii) oferind informații despre ordinea de stat, structura socială și nevoia de organizare – consolidarea statului ca sursă a stabilității sociale. CODUL LUI HAMMURABI Codul se pare că exista în 1760 î.Hr.. Structura Codului de legi – 1. Prolog, 2. 282 de articole de lege şi 3. Epilog. Se află în Luvru, are o înălţime de 2,25 m şi lăţimea bazei de 1,90 m, pe care este infățițat Regele care primește Legile de la Zeul Justiției (Șamaș) • Existența unor stări sau corpuri sociale – sclavii, servii, muncitori, tărani liberi, meseriași pe lângă temple, nobili, administratori-funcționari. • Existența dreptului familial si a dreptului de posesiune, reglementări despre contracte, starea bunurilor tranzacționate, delicte, pedepse legate de apartenența de stare sau de corp social. • Trimiteri care dau seama de existența proprretăți private, libera initiativa, libertate individuala de miscare, interventia statala in sprijinul categoriilor defavorizate. EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ – text care prezintă informații despre relații de putere - puterea divină şi cea pământească. • Convorbirea dintre un sceptic şi un bătrân înţelept prezintă două personaje exemplare aflate în dialog despre problemele sociale și politice. Înțeleptul joacă rolul personajului care expune și critică, deopotrivă, RÂNDUIELILE: • sunt "preamăriţi oamenii abili în a ucide, • sunt iertaţi cei răi care fac greșeli grave, • sunt alungaţi cei drepţi, • celor puternici li se îngăduie să ia hrana celor săraci, • sunt sprijiniţi cei puternici şi • sunt distruşi cei săraci." Rânduielile strâmbe sunt criticate inclusiv prin apelul la relația dintre Zei, Preoți și Cetățenii: • "Ei mi-au oferit întotdeauna şi fără întreruperi, numai minciuni • Ei favorizează pe cel bogat cu cuvinte frumoase • S-a împuţinat averea sa? Repede aleargă în ajutorul lui, • Ei maltratează pe cel slab ca pe un hoţ • Ei îl suprimă dintr-un gest, îl sting ca pe o flacără."

8. Codul de Legi al lui Hammurabi (1792-1750 î.Hr.) • Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce vreo dovadă, acuzatorul va fi omorât.Dacă cineva acuză pe altcineva, şi poate dovedi vina acestuia, el va fi răsplătit cu bani. • Dacă un judecător ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedeşte că a greşit, va fi pus să plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului, şi nu i se va permite să mai judece. • Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât. • Dacă cineva găseşte un sclav evadat şi îl returnează proprietarului, acesta va trebui să plătească doi şekeli. • Dacă un hoţ este descoperit în timp ce fură, va fi omorât. • Dacă cineva nu are suficientă grijă de un bara, şi barajul cedează, el va fi vândut, iar banii obţinuţi vor înlocui recolta pierdută în timpul inundării culturilor • Dacă cineva inundă culturile unui vecin, îi va plăti pierderea. • Dacă cineva îşi lasă grădina în seama unui grădinar, iar acesta îşi face treaba bine timp de patru ani, în al cincilea an proprietarul e obligat să ia parte la grădinărit • Dacă grădinarul nu şi-a făcut treaba bine, iar plantele suferă, el va plăti pierderea în funcţie de producţia vecinului. • Dacă cineva are o datorie, şi nu poate plăti, el se poate vinde pe sine, pe soţia sa, pe fiul său şi pe fiica sa să muncească; după trei ani ei vor fi eliberaţi. • Dacă un om dator îşi plăteşte datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista obiecţii. • Dacă cineva se căsătoreşte cu o femeie dar nu are niciun fel de relaţii cu aceasta, nu se consideră căsătorie. • Dacă o soţie are relaţii cu un alt bărbat, amândoi vor fi legaţi şi aruncaţi în apă, dar soţia poate fi iertată de soţul ei şi dăruită regelui ca sclavă.

9. Codul de Legi al lui Hammurabi (cca. 1760-1750 î.Hr.) • Dacă un bărbat foloseşte violenţa asupra soţiei altui bărbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorât, iar femeia considerată fără vină. • Dacă un bărbat este capturat în război, iar femeia părăseşte casa, deşi este mâncare suficientă, ea va fi aruncată în apă. • Dacă un bărbat este capturat în război, şi nu există mâncare, femeia este fără vină dacă părăseşte casa. • Dacă un soţ părăseşte casa, soţia pleacă în altă casă, iar soţul se reîntoarce, soţia nu este obligată să se reîntoarcă. • Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie care a dat naştere copiilor săi, o parte din pământ şi din bani trebuie cedată ei de soţ. Când copiii cresc, ea se poate recăsători. • Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie cu care nu a avut copii, îi va da înapoi zestrea şi banii pe care i-a adus din casa tatălui ei. • Dacă un bărbat adoptă un fiu, iar acesta creşte în casa părinţilor adoptivi, părinţii naturali nu pot cere întoarcerea acestuia. • Dacă cineva loveşte pe altcineva de rang mai înalt, va fi biciuit în public de şaizeci de ori. • Dacă cineva loveşte pe altcineva de acelaşi rang, va plăti o mina de aur. • Dacă un sclav loveşte un om liber, îi vor fi tăiate urechile. • Dacă un bărbat loveşte o femeie însărcinată, iar aceasta pierde sarcina, el îi va plăti zece şekeli. • Dacă un constructor construieşte o casă, şi o construieşte bine, proprietarul va plăti doi şekeli pentru fiecare suprafaţă a casei. • Dacă, însă, nu reuşeşte, şi casa se prăbuşeşte, ucigându-l pe proprietar, constructorul va fi omorât. • Dacă fiul proprietarului va fi omorât, fiul constructorului va fi ucis.Read more: http://articole.famouswhy.ro/codul_lui_hammurabi/#ixzz1FAxMlNMg

10. Codul de legi al lui Hammurabi (cca. 1760-1750 î.Hr.)

11. MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE. La bună vedere. Cursul 3 se va centra pe competenta RATIONAMENUL ANALOGIC – prin comparatia de relatii intre ritualizarea de tip religios a vietii politice si ritualizarea de tip laic a acesteia. Sindromul DEUS OTIOSUS va fi analizat din perspectiva faptului social si din perspectiva constructiei sale ca fapt politic de catre o contra – Putere interesata in actiuni de contestare a guvernantilor.