1 / 19

Subiectul lecţie: adresarea celulelor

Subiectul lecţie: adresarea celulelor. Clasa: VIII. Obiectivele operaţionale:. O 1 - să cunoască şi să poată utiliza: referinţele absolute; referinţele relative;nume de celule, domenii de celule; valori constante; nume predefinite sau definite de utilizator;

baxter
Télécharger la présentation

Subiectul lecţie: adresarea celulelor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Subiectul lecţie: adresarea celulelor Clasa: VIII

  2. Obiectivele operaţionale: • O1 - să cunoască şi să poată utiliza: referinţele absolute; referinţele relative;nume de celule, domenii de celule; valori constante; nume predefinite sau definite de utilizator; • O2 - să cunoască şi să aplice adresarea relativă şi absolută a celulelor; • O3 - să utilizeze adresare relativă şi absolută a celulelor la rezolvarea problemelor; • O4 – să utilizeze metodele de referire a celulelor: adrese relative; adrese absolute; nume de celule; domenii de celule.

  3. Prin ce se deosebesc formulele de calcul din aceste două figuri? Formulele =D4*E4, =D5*E5, =D6*E6,…, =D9*E9, din fig.2.3. se deosebesc tot prin numărul de rând. Formulele =D4*E4, =D5*E5, =D6*E6,…, =D9*E9, din fig.2.1. se deosebesc prin numărul de rând, care ia consecutiv valorile 4,5,6,…,9 .

  4. Metodele de referire a celulelor • Pentru a simplifica introducerea formulelor, aplicaţiile de calcul tabelar utilizează următoarele metode: • • Adrese relative; • • Adrese absolute; • • Nume de celule; • • Domenii de celule.

  5. Adrese relative • Definiţie! Adresele de celule formate prin juxtapunere (alipirea) identificatorilor de rând şi de coloană se numesc adrese relative. • Când o formulă este copiată, aplicaţia de calcul tabelar schimbă adresele relative din componenţa ei în aşa mod, încât poziţia relativă a operanzilor faţă de celula care va conţine formula copiată să rămână aceiaşi.

  6. Adrese absolute • În unele cazuri modificarea automată a adreselor nu este necesară, aplicaţiile de calcul tabelar oferă utilizatorului posibilitatea să folosească adrese absolute. • Definiţie! Adresele de celule în care identificatorii de rând şi de coloană sunt precedaţi de simbolul $ se numesc adrese absolute.

  7. Diferenţa dintre adresele relative şi adresele absolute • Diferenţa dintre adresele relative şi cele absolute constă în : • Exemple: • A1,B1,A2 – adrese relative; • $A$1,$B$1,$A$2- adrese absolute. • Când o formulă este copiată, adresele absolute nu vor fi modificateiar cele relative se modifică în dependenţă de adresele celulelor.

  8. Nume de celulă

  9. Paşii de introducere a unui nume • Pentru a atribui celulei un nume urmărim paşii: • Selectăm celula dorită; • Lansăm comanda Name, Define (Inserare, Nume , Definire); • Introducem în fereastra de dialog numele respectiv.

  10. Utilizarea numelor de celule • În foaia de calcul alimente(fig.2.6), costul alimentelor procurate este calculat în lei, euro, dolari SUA; • Recalcularea costurilor din lei în euro şi dolari se efectuează utilizând coeficienţii din celulele C13 şi C14; • Denumite succesiv Lei_Euro şi Lei_Dolar. • Fiecare nume de celule reprezintă o adresă absolută, rămânând în procesul copierii fără schimbări. Afişarea valorilor Afişarea formulelor

  11. Observaţie! • Aplicaţiile moderne de calcul tabelar permit referirea concomitentă a mai multor celule. • Exemplu: • Fig. 2.6 care calculează suma valorilor din celulele F4,F5,F6,F7,F8 şi F9, aceste celule fiind indicate printr-o notaţie mai compactă F4:F9(se indică adresa primei şi a ultimei celule).

  12. domenii de celule • Definiţie! Numim domenii de celule o submulţime de celule ale foii de calcul. Un domeniu poate fi adiacent (celulele sunt alăturate) sau neadiacent.

  13. Domeniile adiacente • În cazul domeniilor adiacente, celulele pot fi adresate indicând adresele a oricare 2 celule care se află în colţuri opuse domeniului; • Pentru separarea acestor adrese se utilizează semnul „ : ” (două puncte); • Domeniul adiacent din această figură poate fi referit prin una din secvenţele: • B2:E6, E6:B2,B6:E2, E2:B6.

  14. Domenii neadiacente • Încazul domeniilor neadiacente, se indică toate subdomeniile, adresele respective fiind separate prin semnul „ ; ” (punct şi virgulă). • Celulele domeniului neadiacent pot fi referite prin secvenţa B2:C7; E4:F5; E8:F8. E4:F5; E8:F8;

  15. Realizaţi, rezolvaţi, răspundeţi: • Ex: 3, 4, 6, 9 pag 34 manual. • Să se rezolve oralexerciţiile: • Ex :2, 5, 8, pag.34 manual;

  16. Tema pentru acasă • De învăţat tema: Adresarea celulelor §2.2. • Ex.7, 8,11,12. pag. 34 din manual.

More Related