Revolutia industriala si agrara

1. Revolutiaindustrialasiagrara Chetan Maria Damaris

2. Revolutia industriala • Revoluţia industrială în Europa şi SUA s-a declansat la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in primele decenii ale secolului al XIX-lea mai intai in Anglia,care a reusit sa se mentina ca prima putere industriala a lumii pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In Franta,revolutia industriala a evoluat lent,inceputurile ei datand din jurul anilor 1830.Cererea scazuta de produse industriale in conditiile unei populatii perdominant agragre a facut ca adevarata era industriala sa inceapa abia in 1890.Industrializarea Germaniei a fost marcata de faramitarea sa politica,conditiile favorabile declansarii revolutiei in acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industriala a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de inventii si inovatii.Sosirea masiva de emigranti dupa 1865 a antrenat o puternica dezvoltare a economiei americane:astfel in jurul anului 1900 SUA au devenit prima tara industriala din lume.

3. Revolutia agrara • Prin revolutie agrara se intelege procesul de modernizare a agriculturii in rezultatul transformarii intregii proprietati funciare feudale in proprietate capitalista . in Anglia, prima tara in care s-a desfasurat revolutia agrara, acest proces demareaza in sec. al XVI-lea in rezultatul implementarii practicii "imprejmuirilor .Domeniul feudal s-a transformat intr-o ferma capitalista, care juca la sat rolul pe care il avea manufactura la oras, munca devenind salariala, iar productia fiind destinata pietei pentru obtinerea profitului.In Franta, in rezultatul Revolutiei de la sfarsitul sec. al XVIII-lea, taranii au obtinut libertati juridice, a fost desfiintat prin lege regimul senioral si 4/5 din pamantul nobilimii franceze a fost impartit taranilor si reprezentantilor burgheziei In alte tari din loturile aflate in posesia iobagilor si in rezultatul faramitarii marilor domenii, s-a consolidat mica proprietate taraneasca libera marea proprietate feudala a fost inlocuita treptat cu mica proprietate, acesteia revenindu-i un rol important in transformarile capitaliste in agricultura. Pretutindeni, elementul esential al revolutiei agrare l-a constituit faptul ca intre proprietar si producator nu mai existau relatii bazate pe constrangere juridica sau arbitrara, dar numai relatii pe baza de invoieli si contracte, incheiate in mod liber de ambele parti In prima faza a revolutiei agrare progresul s-a realizat prin aplicarea metodelor si tehnicilor eficiente din agricultura tarilor de pe continent. S-a renuntat la sistemul de parloaga si s-a introdus rotatia asolamentului, , se cultiva plante furajere, se aplica pe larg selectia artificiala a raselor de animale. Drept rezultat a avut loc o crestere a productiei agricole munca unei persoane angajate in agricultura asigura hrana necesara pentru 3 persoane, creandu-se astfel premisele "revolutiei demografice".Rezultatele obtinute , de persoane cu cunostinte in domeniu, erau difuzate prin intermediul adunarilor agricole, A doua faza a revolutiei agrare a inceput la mijlocul sec. al XlX-lea, odata cu implementarea in agricultura a ultimelor realizari din domeniul stiintei (masinile agricole, utilizarea energiei electrice - incalzirea, refrigeratia, ingrasamintele, transportul modern s.a.)Modernizarea agriculturii a avut loc cu ritmuri mai lente decat modernizarea •industriei din cauza spiritului conservativ al taranimii si al reminiscentelor medievale .Se bucura de aparitia seceratoarelor mecanice, batozelor, ingrasamintelor chimice, si minerale, in aceasta perioada a fost inaugurat invatamantul agricol modern, in Prusia existau patru academii regale de agricultura. Cercetarile in domeniul agriculturii" se constituie treptat intr-o stiinta separata.Populatia din provincie a fost nevoita sa migreze catre oras in cautarea unui loc de munca si a unui salariu mai bun, deoarece modernizarea agriculturii a creat un surplus de brate de munca. Sub impactul revolutiei agrare, in lumea rurala s-au produs schimbari profunde in modul de organizare a muncii, a vietii cotidiene si a mentalitatii.