Download
1 / 30
E N D
Secolul XVIII În 1750 Marea Britanie era deja o putere maritimă şi comercială importantă, dar majoritatea populaţiei trăia încă din agricultură. Activităţile industriale, precum mineritul şi prelucrarea fierului, se desfăşurau la o scară relativ redusă, iar Londra era singurul oraş cu adevărat mare.
Revoluţiaindustrialăesteprocesultehnic complex prin care muncamanualăesteînlocuită cu maşinismul. • Înacestprocesmuncitoruluiîirevenearolul desupraveghere, reglareşialimentare a maşinii. • Apariţiarevoluţieiindustriale a avut ca efect: creştereaproducţiei, dezvoltareaoraşelorşi a ştiinţei Procesul de transformare a implicat progrese în domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic în comun cu procesele industriale, dar acţionau convergent asupra economiei, producând efecte atât de spectaculoase încât puteau fi considerate revoluţionare.
Industriatextila Modificări spectaculoase au avut loc în producţia de textile, datorită unor noi utilaje. „Suveica zburătoare” a lui John Kay (1733) a făcut procesul de ţesere mai rapid, iar „spinning jenny” (1767), roata de tors creată de James Hargreaves, a îmbunătăţit procesul de tors. Acestor invenţii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de menţinere a umidi-tăţii în procesul de fabricaţie; în acţionare se foloseau caii, apa, sau forţa aburilor. Războiul de ţesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de ţesere. În curând producerea textilelor, o activitate domestică, de mici proporţii până atunci (oamenii ţeseau şi torceau în casele lora fost concentrată în mari fabrici, modificând radical modul de viaţă al muncitorilor.
Industriaenergetica Motoarele cu aburi erau folosite încă din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltuieli de funcţionare mari. În 1769, James Watt, un inginer de origine scoţiană, a creat in condensator capabil să menţină constantă temperatura în cilindrul principal. Această descoperire era ex-trem de importantă. În 1774, Watt s-a asociat cu Mathew Boulton şi au început să producă moto-are cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa frază a lui Boulton „Eu vând aici ce întreaga lume îşi doreşte să aibă - putere!” Astfel, Watt şi Boulton au folosit prima oară în 1775, motoare cu aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari - unul din multele exemple de combinare cu succes a unor invenţii în domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor oraşe ca Birmingham şi Sheffield, iar Marea Britanie realiza în 1850 jumătate din producţia anuală de fier din lume.
Un element indispensabil procesului de expansiune industrială a fost producţia în cantităţi mari a cărbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului şi alimentarea motoarelor cu aburi care acţionau utilaje de producţie, furnale, vapoare şi locomotive. Populaţia în creştere necesita cantităţi mari de cărbune pentru scopuri casnice, în 1798 William Murdock a folosit ulei de huilă pentru a ilumina lucrările lui Boulton şi Watt din Soho. În 1815, Glasgow şi Londra erau iluminate cu gaz de huilă. O importanţă deosebită a avut-o construirea canalelor, care a început cu canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra preţului cărbunelui în Manchester (a scăzut la jumătate) şi a arătat avantajele folosirii canalelor pentru transportul mărfurilor grele, declanşând o adevărată „manie a canalelor”.
În 1850, erau nu mai puţin de 10.000 km de linii de cale ferată, folosite pentru transportul de călători şi de mărfuri, la viteze de neimaginat. Un alt triumf al epocii motorului cu aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare; în 1833 vasul canadian Royal William a făcut prima călătorie transatlantică cu ajutorul unui motor cu aburi.
Avantajelerevolutieiindustriale Manchaster şi Liverpool deveniseră înstărite datorită comerţului cu bumbac, iar vânzările în străinătate aduceau venituri imense Angliei - reprezentând la un moment dat jumătate din exportul tarii. Folosirea motoarelor cu aburi pentru acţio-narea utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar şi pentru întreaga industrie
Contribuţia Britaniei la ştiinţa şi literatura medievală este mică, în comparaţie cu aria creaţiei sale intelectuale din vremea lui Shakespeare încoace. Epoca în care Londra a devenit centrul maritim al Globului, brusc lărgit, a fost de asemenea epoca Renaşterii şi a Reformei - mişcări de dezvoltare intelectuală şi de autoafirmare individuală În sfera politicii pure, Britania este vestită ca mamă a parlamentelor. Răspunzând instinctului şi temperamentului poporului său, ea a dezvoltat, în decursul veacurilor, un sistem care împăca trei lucruri: eficienţa puterii executive, controlului poporului şi libertatea individua-lă. Britania se ghidează în timpul revoluţiei industriale după principiul proclamat de conducătorii ei „politica britanică este comerţul britanic”, principiu care va sta în picioare peste o sută de ani.
Efectele negative ale revolutieiindustriale Producţia de masă a însemnat ieftinirea textilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. Lâna fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum însă bumbacul câştigase teren, profitând de cererea imensă de îmbrăcăminte uşoară şi răcoroasă necesară în zonele toride ale Africii şi Asiei. În sudul districtului Lancashire s-au înmulţit filaturile (fabrici uriaşe unde munceau femeile ţesând fire, unde aerul fiind umed şi îmbâcsit a cauzat diferite boli şi deformaţii) mohorâte ale oraşelor bumbacului.
Secolul XIX La mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar că revoluţia industrială provocase schimbări majore şi transformase Marea Britanie în „atelierul întregii lumi”. Acest statut a fost celebrat în 1851 prin Marea Expoziţie organizată, în Hyde Park, într-o construcţie de metal şi sticlă numită Palatul de cristal - un adevărat simbol al puterii industriale al acestei naţiuni. Palatul de cristal din Hyde Park, Marea Britanie
Descoperirilesecolului XIX · 1800: Pilaelectrică: Alessandro Volta · 1801: X.Bichartesteprimul anatomist care stabileştecăfiecare organ este format dinntr-un ţesut · 1802: cafetiera: Descroisilles · 1802: L.J. Guy-Lussacenunţălegeadilatăriivaselor · 1803: vaporul cu aburi: Robert Fulton · 1805: Frigiderul: Oliver Evans · 1808: H.Davyobţineprinelectrolizăbariul, calciuşistronţiu · 1814: Locomotiva cu aburi: George Stephenson · 1819: Stetoscopul: Rene TheophileHyacinthe Laennec · 1819: Prima traversare a Atlanticului cu un vapor cu aburi · 1821: Motorul electric: Michael Faraday · 1825: W. Stugeonconstruieşteprimul electromagnet · 1826: Fotografia: Joseph NicéphoreNiépce · 1830: Maşina de cusut: Thimonnier
1831: Generatorul electric: Michael Faraday 1833: Ch. Babbage începe să construiască o maşină de calcul analitică comandată prin program pe baza cartelelor perforate 1835: Revolverul: Samuel Colt 1835: Codul Morse: Samuel Morse 1840: Primul transformator electric construit de A. Masson şi L.Brequet 1842: J. R von Mayer stabileşte primul principiu al termodinamicii 1844: Telegraful: Samuel Morse1850: R Clausius formulează un nou rnunţ al celui de-al doilea principiu al termodinamicii şi introduce noţiunea de entropie 1854: P. Merien realizează primele asfaltări de drumuri 1866: Dinamita: Alfred Nobel1866: G. M. Pullman şi B. Field brevetează primul vagon de dormit 1868: Mac-Gaffe inventează aspiratorul de praf 1871: H. Schliemann descoperă vestigiile anticei Troia 1876: Telefonul: Alexander Graham Bell
1877: Fonograful: Thomas Alva Edison 1880: Seismograful: John Milne1886: Motorul pe gaz: Gottlieb Daimler 1887: Automobilul: Gottlieb Daimler 1891: Fermuarul: Whitcomb Judson 1892: Fotografia color: Frederic E. Ives 1895: Razele Roentgen: Wilhelm Conrad Röentgen1895: Motorul Diesel: Rudolf Diese l1898: Telecomanda: Nikola Tesla1900: K. Landsteiner descoperă grupele sanguine A, B şi 0
Descoperirilesecolului XX 1901: T. Jokichi izolează primul hormon: adrenalina 1903: Primul zbor propulsat şi susţint al unui avion cu motor realizat de fraţii Wright 1905: A. Einstein formulează teoria relativităţii restrânse 1906: Traian Vuia construieşte primul avion din lume care s-a desprins de la sol numai prin forţa motorului său 1912: G. Constantinescu, om de ştiinţă de origine română, elaborează teoria sonicităţii 1913: C. Osbome descoperă prima vitamină 1915: H. Iunkers construieşte primul avion metalic 1916: A. Einstein publică "Teoria relativităţii generale" 1921: Calmette şu Guerin descoperă vaccinul împotriva tuberculozei 1924: H. Berger obţine prima encefalogramă 1925: A. Citroen construieşte primul automobil cu caroseria în întregime metalică 1926: Este inventat betonul precomprimat 1959: Păpuşa Barbie: Ruth Handler
Contributiaromanilor la dezvoltareastiinteisitehnicii ANA ASLAN A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie industrială în 1980.
DIMITRIE POMPEIU A adus numeroase contribuţii în domeniul analizei matematice, teoriei funcţiilor de o variabilă complexă, mecanicii raţionale s.a. În teza sa de doctorat (Paris, 1905), rămasă celebră, a demonstrat printr-un exemplu existenţa funcţiilor analitice continue pe mulţimea singularităţilor lor. Pompeiu este iniţiatorul teoriei funcţiilor poligene, care constituie o extindere naturală a funcţiilor analitice. În acest domeniu a introdus noţiunea de derivată areolară şi a extins celebra formulă a lui Cauchy, prin formula cunoscută ca formula lui Cauchy-Pompeiu.
COSTIN NENITESCU În 1928, la 26 de ani, publică prima ediţie din cele două tratate, "Chimie organică" şi "Chimie generală". Peste 40 de generaţii au învăţat şi înca învaţă după aceste cărţi, acum singurele cărţi de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de ani). Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediţii, prima având un singur volum, restul 2. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au fost publicate la Editura CFR-Oped şi Editura Tehnică. Aceste lucrări ne arată forţa de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcţii de dezvoltare a chimiei organice şi a adus contribuţii de bază. Două exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni de carboniu şi problema ciclobutadienei. De asemenea a mai publicat şi "Manualul inginerului chimist" şi manuale de liceu.
HENRI COANDA Henri Marie Coandă (n. 7 iunie1886 - d. 25 noiembrie1972) a fost un academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.
DRAGOMIR HURMUZESCU Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie1865, Bucureşti - d. 31 mai1954, Bucureşti), fizician, inventator, profesor la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române este fondatorul învăţământului electrotehnic din România şi colaborator al soţilor Curie. A avut contribuţii în domeniile electricităţii şi fizicii razelor X. A inventat dielectrina şi a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din ţară, transformat apoi în Şcoala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iaşi prima şcoală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei româneşti. El repetă şi realizează la Iaşi în anul 1901 experimentele de comunicaţie prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov şi ale altora din perioada 1895-1901
DIMITRIE VOINOV A făcut studii de taxonomie şi histofiziologie asupra organului ciliofagocitar al nefridiilor unui vierme paraziatar pe raci; a demonstrat existenţa a trei constituienţi celulari (protoplasmatici): condriomul, vacuomul si sistemul golgian. Primul în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la animale. În 1902, a început seria cercetărilor citologice, pe care le-a continuat timp de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere, lepidoptere şi ortoptere.
Influentastiintei in evolutiasocietatii In cadrulacesteirelatii, societateaformeaza, modeleaza individual sipersonalitateaacestuia conform sistemului de normesivaloriacceptateintr-un moment istoricdat, iarpersonalitateaprinactivitateasacreatoare, optimizeazasocietatea, perfectioneazamecanismelesistemului social, iarcand se impune, proiecteaza, creeazanoistructurisociale, adecvatesensuluideveniriiistorice. Societateaparticipa la modelareapersonalitatii, a comportamentuluisocial, suficientafiindsimplaprezenta in acelmediuurmandactiuneaindividuluiasupramediului. Desigurputemvorbiatatdespreinfluentepozitive, cat si negative. Stiinta a contribuit de-a lungultimpului la un soi de individualizareexagerata a omului,laautomatizareasocietatiisideci la reducerearelatiilordirecteintreoameni. Tehnologiafaciliteazamultedintreactivitatilezilniceori de lungadurata ale omului. Cu toateacestea, asistam la un proces de insingurare al persoanelor. Efecteleacestuifenomen se rasfrangasuprastariiemotinale (afective). Stiintadeterminaapogeulvietuirii in principal fizicasimaiputinsentimentala in cadrulsocietatii. Avand ca scopdezvoltareaeconomica, siintelectualastiintaaducenemultumiri in randulpopulatiei in masura in care face imposibilasimultanaindeplinireaobiectivelor de naturapersonala,famililasiprofesionala. Mediulinconjuratoresteafectat de evolutiatehnologiei in sensnegativ(poluarea), dar tot cu ajutorulstiinteiomulincearca o reabilitare a acestuia.
Bibliografieselectiva - INTERNET(Wikipedia) -Arborelelumii Faraajutorulstiintei, aceastaprezentare nu era posibila (iataavantajelestiintei-educatiesiformare ) Autor: CalotaAlina Clasa a XI a B (sub atentaindrumare a profeorului de istorieBalan F.)
