ŢESUTUL MUSCULAR NETED

1. ŢESUTUL MUSCULAR NETED Unitatea morfofuncţională este fibramusculară netedă: - aspect fusiform - lungimea de 16-20  - diametrul de 3-8 . Aceste dimensiuni cresc semnificativ în uterul gravid: - 20-35  diametrul - 500  lungimea F.m. neteda se poate divide

2. Localizareafibrelor musculare netede: • izolate, în ţesutul conjunctiv al unor organe(prostată, splină, ţesutul conjunctiv al orbitei); • formează muşchi individualizaţi: muşchiul erector al firului de păr, muşchii constrictor şi dilatator pupilar, muşchiul ciliar; • grupate în fascicule, -care formează straturi în pereţii organelor cavitare: •vase: orientare circulară •organeletubului digestiv: longitudinal, circular sau oblic.

3. Gruparea fibrelor în fascicule Solidarizarea fibrelor în fascicule este realizată de o reţeade fibre de reticulină

4. Fibre musculare netede cu orientare circulara-vase-

5. Fascicule → Straturi → Tunici

6. Structura histologică a fibrei musculare netede • Fibrele musculare netede sunt formate din: sarcolemă sarcoplasmă nucleu. Sarcolema - prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale - sistemul tubular transversal lipseşte - nu există celule satelite - există trei zone de specializare morfo-funcţională, vizibile în ME:- caveole - arii dense - jonctiuni intercelulare

7. Caveolele: - reprezintă microinvaginaţii ale sarcolemei, care cresc considerabil suprafaţa fibrei (fiind echivalentele tubilor T din fibrele musculare striate). • in vecinatatea REN -f. slab dezvoltat • rezervor de Ca • introduc Ca in celula din mediul extracelular - sunt implicate în homeostazia intracelulară a calciului şi sechestrarea ionilor de calciu

8. Ariile dense: - reprezintă zone de material electrono-opac, ataşate pe versantul intern al sarcolemei - constituielocusuri de ataşare pentru filamentele subţiri de actină - sunt mai numeroase la capetele fibrelor Arii dense

9. Joncţiunile intercelulare •Joncţiunile comunicante(nexus, gap): - apar în regiunile unde fibrele sunt foarte apropiate - asigură trecerea rapidă a impulsului nervos de la o celulă la alta - asigură şi comunicarea ionică între celule. •Joncţiunile de aderenţă (intermediare) -au rol de solidarizare intercelulară.

10. Sarcoplasma -eozinofilă ( in H-E), conţine: a. organite citoplasmatice comune (perinuclear): - mitocondrii – ATP - energie - Ap. Golgi, lizozomi, ribozomi - reticul sarcoplasmic – sursa de Ca - se dispun în jurul nucleului în fusul sarcoplasmic axial. b. incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide c. nucleulunic, central, alungit, cu capete rotunjite, eucrom În fibra musculară contractată, nucleul are aspect spiralat. d. miofibrile(periferic, nu sunt asezate ordonat) : MO- aspect omogen

12. La MEmiofibrilele : • filamente de actină • filamente de miozină • filamente intermediare • corpi denşi a. Filamentele de actinăconţin actină, tropomiozinăşi caldesmonă (28/4/1) • Actina şi tropomiozina au structură ~acelor din fibrele musculare striate. • Caldesmonaeste o proteină reglatoare - în repaus împiedică interacţiunea actină-miozină - combina proprietatile troponinei I si T din muschiul striat • Calmodulina- proteina ce preia rolul troponinei C fiind capabila fiind sa fixeze 4Ca (2+) intr-un complex Ca2+- calmodulina care face parte din sistemul mesagerilor secundari ce cresc activitatea proteinelor contractile

13. b. Filamentele de miozină - sunt dispersate in celulă, printre filamentele de actina (A/M 12-15/1) - au structură asemănătoare celor din fibrele striate - au activitate ATP-azică mai redusă - interactiunea cu actina este conditionata de actiunea kinazei lantului usor almiozinei (MLCK (miozin-light-chain-kinaza) care este activata de complexulCa2+- calmodulina → contractia

14. c. Filamentele intermediare - sunt situate în jurul corpilor denşi. -au rol de citoschelet - alcătuite din : •vimentina si desmina in fibrele musculare netede vasculare •desmina in fibrele musculare din afara vaselor.

15. d. Corpii denşi - reprezintă zone electronodense, care ancorează filamentele subtiri si intermediare • se consideră că sunt echivalenţii discului Z - αactinina Nu există aspect striat transversal- filamentele sunt dispuse relativ neordonat (oblic, in axul lung al celulei → scurtarea accentuata a f m netede) Nu exista sarcomere Mec. contracţiei

16. Actina Miozina

17. Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare netede - se realizează prin interacţiunea între actină şi miozină • particularitatea: o parte dintre punţile transversale ale miozineisunt permanent ataşate de actină →tonusul intrinsec al muşchiului neted. - forţa de contracţie este mai redusă - viteza de contracţie este mai redusă - lentă, prelungită, involuntară - ritmică, asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare. - autonomă, SNV având rol de modelare a contracţiei şi nu de iniţiere a ei • F.m .netedă • Origine: cel mezenchimala, pericite • Sintetizează elemente ale matricii extracelulare • Are capacitate de diviziune • Nu: sarcomere • Nu prezinta aspect striat transversal

20. Ţesut muscular neted- HE

21. FIBRE MUSCULARE NETEDE SI SCHELETALE –col H-E

27. Sistemul circulator

28. Reprezentat de : • - vasele sanguine • - vasele limfatice • - inima • Origine : mezoderm • Vasele sanguine reprezintă un sistem tubular închis, format dintr-o serie de structuri adaptate funcţiei de vehiculare a sângelui: artere, vene, şi capilare

29. CARACTERE GENERALE ALE VASELOR SANGUINE - structuri tubulare - au peretele format din trei tunici (cu excepţia capilarelor): intima : endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI media : lame elastice/ fibre musc. netede , LEE adventiţia: tes. conj. lax - Nutriţia: • vasele din adventiţie(vasa vasorum), asigură nutriţia adventiţiei şi a treimii externe din medie, • restul peretelui este hrănit prin difuziune, dinspre lumen - Inervaţia peretelui vascular este asigurată de fibre nervoase simpatice(mai numeroase în peretele arterial), cu rol vasoconstrictor - - Vasele se caracterizează prin plasticitate şi capacitate adaptativă.

31. endoteliu str. subendotelial LEI

32. CAPILARELE SANGUINE • reprezintă conducte foarte fine, cu diametrul între 6 - 30 . • Localizare: în toate organele şi ţesuturile (excepţii: epiteliile, cartilajul, corneea, cristalinul) • Rol : realizează schimburile dintre sânge şi ţesuturi. (reţelede forme variabile)

33. Structura generală a capilarelor • perete capilar • ţesut conjunctivpericapilar. • 1. Peretele capilar: • Endoteliu - situat pe o LB • cel endoteliale – prezintă microvilozităţi • receptori de suprafata (LDL, insulina, histamina) • vezicule de pinocitoză • secretă numeroase subst. care vor intra în componenţa matricii extracelulare Complexe jonctionale

34. Lamina bazală, - este secretată de celulele endoteliale, - rol mecanic, de suport şi permeabilitate selectivă pentru apă şi molecule mici. • Stratul subendotelial

35. 2.Ţesutul conjunctiv pericapilar - alcătuit din SF, fibre colagene, elastice, reticulină, fibroblaste, macrofage (histiocite) mastocite pericite (rol contractil-reglează fluxul sanguin în capilare) • rol în reacţiile de apărare prin: - mastocite, care eliberează substanţele conţinute în granulaţii - macrofage, caracterizate prin proprietatea de fagocitoză.

36. Capilare

37. CLASIFICAREA CAPILARELOR • Din punct de vedere morfologic: • capilare preferenţiale • capilare adevărate

38. 1.Capilarele preferenţiale (capilare arterio-venoase sau directe) • se găsesc în prelungirea directă a arteriolei care le dă naştere • se continuă direct cu venula; • sunt constituite din trei segmente: • metarteriola - continuă arteriola - conţine în perete celule musculare izolate sau grupate • segmentul proximal - celulele contractile se răresc • segmentul distal- fără elemente contractile - se continuă cu venula • au lumen regulat, relativ larg; • nu posedă dispozitive de tipul sfincterelor precapilare; • au o bogată inervaţie vegetativă. • este asigurată o circulaţie continuă între arteriole şi venule.

39. 2. Capilarele adevărate - sunt numeroase - nu se prelungesc niciodată cu vasul care le dă naştere (fac un unghi drept sau ascutit cu vasul de origine); - se ramifică si se anastomozează → reţea - au lumen neregulat - îngust spre partea arterială, - mai larg spre partea venoasă, → traiect sinuos; - la origine sunt înconjurate de sfincterul precapilar, reprezentat de un manşon de celule musculare netede; - circulaţia esteintermitentă, datorită contracţiei sfincterelor precapilare.

41. Capilarele adevărate se clasifică în trei tipuri: • cu peretele continuu (comune) • fenestrate • sinusoide a. Capilarele cu perete continuu (cap. comune): • Endoteliul continuu - celulele endoteliale sunt legate între ele prin interdigitatii si complexe jonctionale MB continuă • Localizare: • ţesutul conjunctiv • sistemul nervos central • timus • plămâni • muşchi • piele

42. b.Capilarele fenestrate • Endoteliu discontinuu-prezintăpori, cu Ø 30-50 nm, cusau fără diafragm (prin care pot trece lichide şi macromolecule) • MB. continuă, subţire; • Localizare – zonele cu functii de filtrare, secretie, absorbtie: • glomerulul renal • glandele endocrine • mucoasa tubului digestiv.

43. c. Capilarele sinusoide • Perete discontinuu : - MB este discontinuă,inegală ca grosime - celulele endoteliale sunt discontinue, despărţite unele de altele prin spaţii de 0,1-0,3µ, lipsite de diafragm; - traiect sinuos si calibru neregulat; - sunt largi (30-40µ), - adaptate pentru circulatie lentă, favorizând schimburile dintre sânge şi ţesuturi; • Localizare: • ficat (endoteliul format din celule endoteliale si macrofage) • glande endocrine • organe hematopoetice şi limfoide

44. Histofiziologia capilarelor • Permeabilitate selectivă • Difuziune • Transport transcelular • Efect anticoagulant • Rol metabolic • Oxidarea LDL de radicalii liberi • Rol secretor • F. ce regleaza fluxul sg si rezistenta vasculara • (endotelina, ACE, PG, TXA2 - vasoconstrictori/ • oxid nitric, EDRF- vasodilatator) • F de crestere: FbGF • IL 1, 6 8 • Rol de apărare • Mf, mastocite • r. imunologice

46. ARTERELE • Perete gros CLASIFICAREA ARTERELOR • În funcţie de diametrul lumenului, se disting următoarele tipuri de artere: • artere mari(elastice) • artere medii(musculare) • artere mici(arteriole)

47. Arterele elastice • Ex. : Aorta, a. pulmonare, a. subclavie, a. carotida comună • Sunt supuse variatiilor mari de presiune • Peretele arterial este format din trei tunici: • intima sau endartera - 10% • media - 80% • adventiţia - 10%.

48. Intima (endartera) – 10% Endoteliu – epiteliu simplu pavimentos - în citoplasma există granule Weibel-Palade(factorul von Willebrand) - este elaborat de majoritatea celulelor endoteliale, dar este stocatnumai în artere.

49. Membrană bazală • Strat subendotelial conţine: • fibre colagene, elastice • SF amorfă, • rare fibroblaste, • fibre musculare netede • histiocite (macrofage) • Limitanta elastică internă este greu vizibilă, alcătuită din 3-4 lamele elastice fenestrate

50. Media (tunica mijlocie) – 80% • Lame elastice fenestrate cu orientare concentrică. • Nr si grosimea lamelelor variaza cu varsta si cu valoarea TA • Ţesut conjunctiv de legătură, care solidarizează lamele elastice, cu: • SF bogată în GAG, • fibre colagene şi elastice. • Celule musculare netede • Jonctiuni gap • Pot migra sau prolifera in tunica intima • Limitanta elastică externă este prezentă.