Henri Coandă – Savant al dezvoltării durabile

1. Henri Coandă – Savant al dezvoltării durabile

2. HENRI COANDĂ Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti pe 7 iunie 1886 si moare tot la Bucuresti, pe 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani. A fost un cademician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.

4. Motorul cu reacţie • In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. • Multi oameni au vizitat expozitia, unii dintre ei doar din curiozitate, atrasi de mirajul zborului, iar altii pentru ca erau interesati de unele masini specifice. • Cea mai interesanta masinarie, care a atras multa lume, a fost un avion rosu, fara elice, care pe spate avea o mica placuta de metal pe care scria: COANDA-1910.Acest avion a atras atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci “avion”. Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc. Avea urmatoarele caracteristici principale: • anvergura: 10.30 m • lungime: 12.50 m • greutate: 420 kg • forta propulsiei: 220 kgf Pentru prima oara, partile principale ale aripilor erau facute din metal, in loc de lemn. Profilul acestora era puternic curbat; forma lor era dreptunghica, exceptand, bineinteles faptul ca era rotunjite la colturi. Combustibilul era depozitat in aripile de sus. Acestea aveau lungimi diferite, iar aripa superioara era asezata inaintea celei inferioare, care era mai scurta, astfel incat piedica aerodinamica dintre cele doua suprafete era redusa. Aceasta constructie, aplicata pentru prima oara de Henry Coanda (1886-1972), a fost reinventata 10 ani mai tarziu si folosita la avioanele Fokker, Potez si Brequet.

6. Conceptul a luat naştere ca urmare a dorinţei inginerului de realiza un aparat de zbor sigur şi ieftin, fără piese care să se poată desprinde. El şi-a imaginat un sistem de propulsie bazat pe efectul Coandă, fenomen fizic întâlnit pentru prima dată în 1910, când lucra la realizarea primului avion cu reacţie din istorie - Coandă 1910. În 1932, primul prototip de aerodină lenticulară a zburat experimental la Paris. Aparatul, cuplat la reţeaua de gaze, s-a ridicat până în tavanul încăperii şi a stat acolo până s-a întrerupt alimentarea. Din 1932 şi până în 1956 au mai avut loc experimente, însă din cauza dezinteresului finanţatorilor acestea nu au putut evolua pe măsura aşteptărilor. În 1956, Henri Coandă a prezentat public două brevete de aerodine lenticulare fără piese mecanice în mişcare, propulsate pe verticală de puterea aburului şi având la bază ejectoare ce funcţionau tot pe principiul reacţiei. Randamentul mai slab faţă de dispozitivele cu elice era compensat de siguranţa zborului şi de costurile reduse de construcţie şi exploatare. Conceptele lui Coandă au intrat în vizorul Statelor Unite , iar la începutul anilor '60 inginerul român a obţinut mai multe contracte cu forţele aeriene ale S.U.A. (US Air Force), în urma cărora au fost dezvoltate două proiecte de aerodine calculate pentru a ridica un om.

8. Pe 10 ianuarie 1954, în revista franceză Radar scria cum că "Henri Coandă va bulversa economia regiunilor deşertice", după ce savantul român a demonstrat desalinizarea apei marine, transformând-o în apă potabilă cu ajutorul unui sistem complex alimentat cu energie solară. Sistemul conceput de Henri Coandă se întindea pe o suprafaţă de opt metri pătraţi şi putea genera aproximativ 1600 de litri în 12 ore. Marele avantaj era dat însă de flexibilitatea sistemului. Desalinizarea se făcea prin vaporizare, într-o incintă specială. Aerul încins la o temperatură de aproximativ 500 de grade Celsius era introdus într-o cameră de vaporizare, peste apa de mare. Aceasta era pulverizată, iar vaporii rezultaţi urmau a fi colectaţi într-un condensator imens. Până să fie îmbuteliată, apa mai trecea printr-un procedeu de purificare pentru a fi şi curată din punct de vedere microbiologic. Energia necesară funcţionării dispozitivului era asigurată de un sistem inteligent de panouri solare, care se orienta automat după soare, pentru a capta cât mai multă energie.

9. Folosit pentru decoraţiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iaşi, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)