BASMUL

1. BASMUL

2. Tiparul narativ al basmului

3. HARAP-ALB ION CREANGĂ Este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, publicat în revista Convorbiri literare, în 1877. Naraţiunea debutează cu prezentarea unui crai care avea trei feciori, pe când fratele său, Verde- Împărat, avea trei fete. Acesta din urmă îi cere fratelui său, craiul, să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fiii săi, ca să-i urmeze la tron. Pentru a vedea care dintre băieţii săi este cel mai viteaz, craiul îşi supune fiii la o probă – se îmbracă într-o piele de urs şi-i întâmpină la un pod. Dintre cei trei băieţi doar mezinul se va dovedi apt pentru călătoria spre unchiul său.Înainte să plece la drum el va asculta sfaturile unei bătrâne – Sf. Duminică; aceasta îl va învăţa cum să treacă de proba la care au fost suspuşi şi fraţii lui. Îmbrăcat cu hainele de mire ale tatălui său, având armele din tinereţe ale acestuia şi calul năzdrăvan al părintelui său, fiul cel mic va dovedi curaj în această primă confruntare, după care va primi binecuvântarea tatălui său şi va pleca la drum. Craiul îi va da fiului său sfatul să se ferească de omul roş şi mai ales de cel spân, şi-i va oferi pielea de urs care-i va folosi într-una dintre probe.

4. Porniţi la drum, fiul craiului şi calul se vor întâlni tocmai cu cel de care trebuiau să se ferească mai tare – Spânul. După ce îl refuză de două ori pe Sâpn ca să-l ia de slugă, fiul craiului, neţinând seamă de sfaturile tatălui său, cade în capcana întinsă de acesta. Ajunşi la o fântână, tânărul este păcălit de Spân şi coboară acolo pentru a se răcori. În acel moment, Spânul trage capacul fântânii şi află sub ameninţări totul despre fiul craiului. Temându-se să nu-şi piardă viaţa, tânărul acceptă să-i devină slugă Spânului, care-i dă numele de Harap – Alb, iar el se dă drept fiu de împărat. Ajunşi la Verde – Împărat, Spânul îl umileşte pe Harap – Alb, care atrage mila verişoarelor lor. Tot acum începe şirul de probe la care-l supune Spînul – încercările iniţiatice, prima fiind aducerea salatelor din grădina ursului, a doua – aducerea pielii de urs cea bătută cu nestemate şi a treia – aducerea fetei Împăratului Roş. Plecând în cea dea treia misiune, Harap – Alb întâlneşte o nuntă de furnici cărora le cruţă viaţa, primind în schimb o aripioară care-i va folosi în încercările sale. După un timp se întâlneşte cu un roi de albine cărora le face adăpost, primind în dar de la crăiasa lor tot o aripioară.

5. Continuându-şi drumul, Harap – Alb se întâlneşte pe rând cu cele cinci personaje fabuloase: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă. Ajuns la curtea Împăratului Roş, este supus de către acesta la tot felul de probe: să doarmă în casa de aramă – aici un rol important va juca Gerilă, să mânânce şi să bea tot cea ce le dăduse împăratul – Flămânzilă şi Setilă îl vor ajuta, să separe macul de nisip – ajutat de furnici, să o păzescă pe fata Împăratului Roş – îl ajută Ochilă şi Păsări- Lăţi – Lungilă şi să o recunoască pe fata Împăratului – este ajutat de crăiasa albinelor. Reuşind să iasă triumfător din toate aceste probe, Harap – Alb porneşte spre Verde – Împărat. Dat în vileag de către fata Împăratului Roş, carespune că adevăratul moştenitor este Harap – Alb, Spânul îl omoară pe acesta. Atunci calul lui Harap – Alb se năpusteşte asupra Spânului, omorându-l. Cu ajutorul apei moarte ţi al celei vii, fata împăratului Roş îl învie pe Harap-Alb. Primind binecuvântarea Împăratului – Verde, Harap- Alb se căsătoreşte cu fata Împăratului Roş şi devine noul moştenitor. Basmul se încheie cu triumful binelui şi al adevărului.