Propunerea de cercetare: aspecte practice

1. Propunerea de cercetare: aspectepractice Lector univ.dr. Adriana Ștefănel

2. După acest curs veți putea să: • Precizați etapele unui proces de conceptualizare; • Construiți ipoteze utilizabile în procesul de cercetare; • Realizați delimitări conceptuale utilizabile în procesul de cercetare • Distingeți între diferite tipuri de eșantionare; • Alegeți tipul de eșantionare potrivit scopurilor cercetării pe care doriți s-o efectuați și mijloacelor de care dispuneți; Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

3. Contribuția științei constă în setul de proceduri ce pot servi la găsirea răspunsurilor la întrebări de tip cauzal sau descriptiv bine formulate. (…) Găsirea răspunsului corect la întrebarea greșită este o activitate inutilă. King, G; Keohane, R; Verba, S 1994/2000, p.48) Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

4. De la precizarea problematicii de cercetare la redefinirea ei • Indiferent de sursă, este posibil ca intr-o primă etapă problematica de cercetare să nu fie foarte clar precizată • redefinirea problematicii de cercetare presupune transformarea ei în întrebări testabile Exemple: Un candidat la alegerile parlamentare dorește să analizeze imaginea contracandidaților săi în mediul on-line. Uniunea Europeană dorește să analizeze violența din programele Tv adresate copiilor O cercetătoare feministă dorește să analizeze dimensiunea de gen a educației din Romania Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

5. … • Stabilirea scopului cercetării • Stabilirea granițelor cercetării prin delimitările conceptuale avute la dispoziție și de interesele de cercetare • Stabilirea direcției cercetării arătând teoriile ce vor fi luate în calcul, literatura relevantă și metodologia de cercetare Explorarea: cercetare exploratorie Descrierea: cercetare descriptivă Explicarea: cercetate cauzală Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

6. Construirea ipotezelor • o ipoteză este un enunț conjunctural despre relația dintre două sau mai multe variabile Exemplu: într-o cercetare despre stereotipurile de gen in mass-media o ipoteză poate fi articolele scrise de jurnaliste conțin mai puține stereotipuri de gen decât cele scrise de jurnaliști Variabile: 1.genul jurnalismului 2. Numărul stereotipurilor de gen per articol Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

7. Procesul de conceptualizare Procesul de conceptualizare presupune trei etape: 1. identificarea dimensiunilor 2. stabilirea indicatorilor de vor fi utilizați în cercetarea empirică 3. stabilirea indexului • Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare (conceptualizare). Dimensiunile conceptului de religiozitate (după Guy Michelat,1990): Practicile religioase Credințele Atitudinea față de instituția bisericească Activitățile religioase Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept Indicator: semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm Index: variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional Indicatorii dimensiunii practicii religioase: Numărul de împărtășanii într-o lună 2. Importanța acordată căsătoriei religioase Etc. Transformarea in index a dimensiunii practici religioase: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

8. Logica eșantionării • Selectarea persoanelor ce urmează să participe la cercetare, de la care urmează să fie culese datele. • Premisa: imposibilitatea studierii întregii populații vizate de cercetarea pe care intenționăm să o efectuăm. • Scopul: este selectarea acelor subiecți care să reflecte caracteristicile întregii populații. In orice cercetare este necesară stabilirea unui proiect reproductibil adică a unui plan de eșantionare care, aplicat de alți cercetători pe aceeași populație sau de aceeași cercetători pe o altă populație să producă aceleași rezultate. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

9. Teoria și logica eșantionării probabilistice: • Eșantionarea probabilistică: selectarea unui eșantion de indivizi care să înregistreze aceleași variații ale variabilelor măsurate care există în cadrul populației • Pentru stabilirea reprezentativității nu avem posibilitatea practică a comparării rezultatelor cu realitatea • În procesul de selecţie pot să apară o serie de erori datorate părtinirii sau definirii eronate a populaţiei ce face obiectul studiului. • Articolul X/discursul politicianului Y nu a fost inclus în analiza • Doar 1000 de articole? Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

10. Reprezentativitatea eșantionului: • Reprezentativitatea eșantionului este exprimată întotdeauna cu o eroare maximă admisă și un nivel de probabilitate. ATENȚIE: cei doi parametrii nu sunt independenți, fixarea unuia face ca celălalt să rezulte prin calcul. Reprezentativitatea: capacitatea unui eșantion de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras Reprezentativitatea unui eșantion depinde de următoarele aspecte : 1. Caracteristicile populației ce face subiectul cercetării 2. Mărimea eșantionului 3. Procedura de eșantionare Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

11. Eșantionarea aleatorie simplă: • Elimină total subiectivitatea celor implicați în cercetare sau orice acțiune ce ar putea introduce factori care să favorizeze selectarea în eșantion a unor indivizi și să defavorizeze alegerea altora. • Includerea unui individ din populație în eșantion este absolut întâmplătoare și are a probabilitate egală pentru toți cei ce formează populația din care acesta urmează a se extrage. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

12. Eșantionarea stratificată: • Acest tip de eșantionare a fost dezvoltat din dorința de ameliorare a reprezentativității. • Premisa: o populație omogenă produce mai puține erori de eșantionare decât o populație eterogenă. • Acest tip de selecție atrage după sine posibilitatea comparării între ele a rezultatelor obținute pe subpopulații. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

13. Eșantionarea nonprobabilistică: • Principiul de bază:selectarea cazurilor în concordanță cu o serie de criterii stabilite în etapa inițială sau generate pe parcursul cercetării • În acest caz eșantionarea vizează relevanța cazurilor și nu reprezentativitatea acestora. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

14. Tipuri de eșantionare nonprobabilistică: • Selecția subiecților disponibili • Eșantionarea în bulgăre de zăpadă • Eșantionarea bazată pe un scop predefinit • Eșantionarea pe cote Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

15. Bibliografie: • Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom • Chelcea, Septimiu (2007) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, ed. Economică • King, Gary; Keohane, Robert; Verba, Sidney 1994/2000 Fundamentele cercetării sociale, ed. Polirom Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

16. Realizati o propunere de cercetarepe un subiect la alegere. Termen de predare: 9.11.2012Modalitate de prezentare: oral, la seminar Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II