1 / 7

PERSONALITATEA 1. TEMPERAMENTUL

Caracterizare generala. In limbaj popular = firea omuluiTemperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita.Dinamica = iute, lent, mobil, rigidEnergetic = rezistent, exploziv, slab, linistit Cand vorbim de temperament ne referim in s

deborah
Télécharger la présentation

PERSONALITATEA 1. TEMPERAMENTUL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


    1. PERSONALITATEA 1. TEMPERAMENTUL Numai suferinta schimba pe om. Toate celelalte experiente si fenomene nu reusesc sa modifice esential temeperamentul cuiva sau sa-I adanceasca anumite dispozitii pana a-l transforma integral. (Emil Cioran) A fi bun este o chestiune de temperament in cele din urma. (I. Murdoch)

    2. Caracterizare generala In limbaj popular = firea omului Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita. Dinamica = iute, lent, mobil, rigid Energetic = rezistent, exploziv, slab, linistit Cand vorbim de temperament – ne referim in special la trasaturile dobandite preponderent ereditar = fenomene caracteristice firii unui individ, reactivitatea la stimuli emotionali, forta si rapiditatea raspunsurilor, dispozitia afectiva persistenta. AFECTIVITATEA este un parametru important al temperamentului si vizeaza tonusul afectiv, stabilitatea si profunzimea trairilor. Se presupune ca temperamentul nu se schimba prea mult de-a lungul vietii, dar se vorbeste de o evolutie temperamentala prin influentele pe care personalitatea le sufera in ansamblul ei (dezvoltarea unor aptitudini, dobandirea de deprinderi, formarea de trasaturi de caracter)

    3. Tipuri de temperament Tipologia lui Hippocrate Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor Antichitatii, Hippocrate si Galenus. Ei au socotit ca predominanta in organism a uneia dintre cele patru „umori” (sange, limfa, bila neagra si bila galbena) determina temperamentul. Pe aceasta baza ei stabilesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric. Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendinta de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze. Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane. Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale. Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

    4. 2. Tipologia lui Pavlov Explicare diferentelor temperamentale tine, in conceptia filozofului rus Ivan Petrovici Pavlov, de caracteristicile sistemului nervos central: • Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezistenta mai mare sau mai mica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puternic si sistem nervos slab; • Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sistemul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert; • Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si inhibitia). Daca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibrat. Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia. Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos: 1. tipul puternic – neechilibrat – excitabil (corelat cu temperamentul coleric) 2. tipul puternic – echilibrat – mobil (corelat cu temperamentul sangvinic) 3. tipul puternic – echilibrat – inert (corelat cu temperamentul flegmatic) 4. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic) Tipuri de temperament

    5. 3. Tipologia lui Jung si Eysenck Psihiatrul elvetian Carl Jung a constatat, pe baza unei impresionante experiente clinice, ca, in afara unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni sunt orientati predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor. Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei. Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili. Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasta distinctie a lui Jung, amplificand cazuistica probatorie, dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilitatea sau instabilitateta emotionala a subiectului. Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obtinand tipurile extravertit – stabil, extravertit – instabil, introvertit – stabil si introvertit – instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice. Tipuri de temperament

    6. CONCLUZII GENERALE Temperamentele sunt neutre din punct de vedere valoric (nici un temperament nu e bun sau rau, fiecare are si aspecte pozitive si aspecte negative); Temperamentele nu sunt pure, se gasesc adesea nuante temperamentale, amestecuri (80%); Sunt înnascute. Trasaturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivelul caracterului a unor însusiri care sa suplineasca (de exemplu, un nivel energetic mai scazut poate fi compensat printr-o buna organizare a actiunilor, prin dezvoltarea aptitudinilor, deprinderilor necesare. Exista mecanisme de compensare învatate în timpul vietii care pot constitui indici falsi asupra temperamentului unei persoane. De exemplu, exista persoane care prezinta caracteristicile temperamentului melancolic, dar care sa ascunda în realitate un temperament coleric. Sunt educabile, pot fi modelate aspectele negative prin vointa, exercitiu, mijloace educationale;

    7. Cum se comporta un elev apartinând unuia dintre cele patru temperamente? Elevul coleric este agresiv, galagios; nu-si poate stapâni furia atunci când se simte nedreptatit, dar nici veselia râzând în hohote în chiar mijlocul lectiilor. Ajunge frecvent în fata dirigintelui si directorului pentru rabufnirile si violentele sale. Îi place sa se impuna celorlalti colegi, este încapatânat si nesabuit în actele sale, riscând adesea. Elevul sangvinic molipseste si pe ceilalti cu veselia sa; este mereu neastâmparat, pus pe glume, braveaza cu succes atunci când ia note proaste, greseste din graba si superficialitate, dar e dispus sa-si ceara scuze si sa se împace cu toata lumea; se entuziasmeaza cu usurinta, vorbeste neîntrebat si bârfeste fara mari retineri, nu poate pastra mult timp un secret. Elevul flegmatic este retinut în tot ceea ce face si spune; îsi alege cu grija cuvintele atunci când trebuie sa vorbeasca, analizeaza problemele din diverse puncte de vedere, cântareste îndelung orice raspuns, este constiincios si se tine întotdeauna de cuvânt, de aceea este, în general, respectat si apreciat de ceilalti care sunt totusi intrigati de conservatorismul si conformismul sau. Elevul melancolic tremura vesnic de teama celor din jur, colegi si profesori, roseste usor, se sperie de tot ceea ce ar putea fi o amenintare pentru el, se îmbolnaveste (mai mult subiectiv, imaginar) atunci când trebuie sa dea lucrari, plânge cu usurinta când e sicanat sau din cauza tensiunii afective.

More Related