1 / 59

Investiga ţia epidemi ologic ă

Investiga ţia epidemi ologic ă. Definiţia investigaţiei epidemiologice. Acţiune neobişnuită , cu durată limitată , efectuată sub prezumţia existenţei unei probleme de sănătate deja constituită în populaţie Depinde de informaţia existentă – triada epidemiologică Gazdă Agent cauzal Mediu.

Télécharger la présentation

Investiga ţia epidemi ologic ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Investigaţia epidemiologică

  2. Definiţia investigaţiei epidemiologice • Acţiune neobişnuită, cu durată limitată, efectuată sub prezumţia existenţei unei probleme de sănătate deja constituită în populaţie • Depinde de informaţia existentă – triada epidemiologică • Gazdă • Agent cauzal • Mediu

  3. Definitia epidemiei • Apariţia a unui număr mai mare de cazuri decât era aşteptat • Izbucnire epidemică –crestere a incidentei cazurilor • Cluster sau agregare de cazuri • Izbucnire epidemică nosocomială – orice grup de îmbolnăviri de etiologie comună apărută la persoane care au suportat acte medicale datorită expunerii la un agent infecţios într-un serviciu de acordare a asistenţei medicale • Epidemie • Pandemie

  4. Obiective • Control/profilaxie • Oportunităţi de cercetare • Training • Răspunde alertei publice, politice sau legale • Modificări în programele de control şi profilaxie existente

  5. Control / Profilaxie Depinde de situaţia în care ne găsim: • Cazurile continuă să apară • scop: prevenirea apariţiei de noi cazuri • aprecierea populaţiei la risc, implementarea măsurilor de control • Izbucnirea epidemică pare să se stingă • scop: prevenirea unor noi izbucniri epidemice • identificarea factorilor care au determinat epidemia, implementarea măsurilor de prevenire a unor situaţii similare în viitor.

  6. Izbucniri epidemice cu implicare internatională • Epidemii mari de boli transmisibile majore: febră galbenă, holera, meningită meningococică • Evenimente neexplicate • Etiologie “necunoscută”, toxice, bioterorism etc. • Evenimente cu morbiditate şi mortalitate mare • e.g. febre hemoragice • Presiune politică şi media mare

  7. Etapele investigaţiei epidemiolgice

  8. 1. Preparative • Cunoştinţe ştiinţifice • Recenzia literaturii • Consultarea experţilor • Chestionare preliminare • Necesităţi de studiu • Comunicarea cu laboratorul • Echipament • Laptop, camere foto, materiale pentru colectă de prelevate etc

  9. Preparative • Administrative - personal necesar, resurse, finanţare • Anunţarea persoanelor şi organizaţiilor vizate • Data şi locul investigaţiei • Aranjamente de călătorie • Responsabilii acţiunii • Aprobări din partea oficialităţilor locale • Consultare cu oficialităţile cu precizarea de responsabilităţi, • Abilităţi de comunicare

  10. 2. Stabilirea existenţei epidemiei • Este izbucnire epidemică ? • Izbucnire epidemică • Cazuri sporadice, fără legătură intre ele dar avand aceeaşi boală • Cazuri fără legătură între ele prezentând simptomatologie similară dar nu aceeaşi boală • Aprecierea numărului aşteptat de cazuri înainte de a decide dacă acestea depăşesc aşteptările.

  11. . Stabilirea existenţei epidemiei, cont • Compararea cazurilor observate cu cele aşteptate • Pe baza datelor de supraveghere • Pe baza externărilor din spitale, registre de consultaţii medicale, date de mortalitate • Pe baza datelor obţinute din diverse servicii sau de la personal angajat în sănătate publică.

  12. 3. Verificarea diagnosticului • Asigurarea acurateţei diagnosticului cu metode adecvate şi eliminarea erorilor de laborator • Evaluarea datelor clinice şi de laborator • Sinteza datelor clinice • Verificarea diagnosticului • Dezvoltarea definiţiei de caz

  13. Verificarea diagnosticului, cont. • Abordarea pacienţilor dacă este posibil • Asigură înţelegerea mai bună a datelor clinice • Formarea unei impresii asupra bolii şi a celor afectaţi • Căutarea de informaţii esenţiale: • Sursa de expunere • Ce cred pacienţii că le-a cauzat boala • Ajută în generarea ipotezei asupra etiologiei şi modalităţii de transmitere

  14. 4. Stabilirea unei definiţii de caz • Definiţia de caz • Set standard de criterii care permit stabilirea ca o persoană să fie clasificată ca având condiţia de interes • Include criterii clinice şi restricţii de timp, loc şi persoană • Trebuie aplicată identic tuturor persoanelor investigate

  15. 4. Stabilirea unei definiţii de caz, cont. • Clasificare • Caz confirmat • Confirmat prin examinări de laborator specifice • Caz probabil • Trăsături clinice tipice fără confirmare de laborator, examinari de laboratororientative • Caz posibil (suspect) • Mai puţine trăsături clinice

  16. 5. Identificarea şi numărarea cazurilor • Se caută unităţile medicale unde este probabilă identificarea cazurilor • Întărirea supravegherii pasive e.g. Scrisori de solicitare către diverse servicii pentru descrierea situaţiei • Supraveghere activă e.g. telefonic sau deplasare la unităţi diverse pentru colecta de informaţie • Alertarea publicului • Alerta prin media (a nu consuma alimentele, apa..... contaminate şi de solicitarea serviciilor medicale la apariţia unor semne de boală)

  17. 5. Identificarea şi numărarea cazurilor, cont. • Informaţiile se colectează pentru fiecare caz • Informaţie legata de boala • Re-contactarea pacienţilor dacă apar noi întrebări • Notificarea rezultatelor de laborator şi a evoluţiei investigaţiei • Verificarea inregistrarilorduble • Marcarea geografică a extensiei epidemiei • Date demografice • Se stabilesc caracteristicile personale pentru definirea populaţiei la risc

  18. 5. Identificarea şi numărarea cazurilor, cont. • Informaţia se colectează pentru fiecare caz • Date clinice • Verificarea dacă definiţia de caz coincide cu datele clinice ale pacientului • Prezentare temporală • Date suplimentare,e.g. decese • Informaţii asupra factorilor de risc • Căutaţi pentru boala în cauză • Raportarea informaţiei • Identificarea unui purtător de cuvânt şi raportor

  19. 5. Identificarea şi numărarea cazurilor, cont. • Formulare de date • Formular de caz standard • Chestionar • Formular prescurtat de date • Listarea datelor • Conţinând elementele cheie din formularele detaliate

  20. 6. Epidemiologie descriptivă • După colectarea datelor se caracterizează epidemia in functie de: • Timp • Loc • Persoană

  21. Timp • Curba epidemică • Histograma numărului de cazuri după debut • Prezentare grafică a magnitudinii epidemiei şi a tendinţei de evoluţie • Evoluţia ulterioară? • Timpul probabil de expunere • Utilă pentru stabilirea chestionarelor centrate pe acea perioadă • Sursă comună vs. propagată

  22. Loc • Extensia geografică a problemei • Aglomerări de cazuri sau modele care oferă orientare etiologică • Harţi cu spoturi • Unde locuiesc, lucrează sau au fost expuse cazurile

  23. Persoană • Stabilirea populaţiei la risc • Obisnuit se defineste populaţia la risc după caracteristici de gazdă si de expunere • Utilizarea de indicatori de tip rată pentru identificarea grupurilor de risc • Numărator = număr de cazuri • Numitor = numărul populaţiei la risc • Perioada de timp – de obicei scurta, specificata • Rata de atac= incidenţă

  24. 7. Dezvoltarea ipotezelor cauzale si testarea lor • Ipoteza trebuie să ia în calcul • Sursa expunerii • Modul de transmitere, realizarea expunerii • Expunerea propriu-zisă care a cauzat boala

  25. 7. Dezvoltarea ipotezelor cauzale • Generarea ipotezelorcauzale • Ce ştim despre boală? • Rezervor, transmitere, factori de risc cunoscuţi • Discuţii cu mai mulţi pacienţi • Intrebări de tip deschis • Multe întrebări • Discuţii cu operatorii locali de sănătate publică • Utilizarea epidemiologiei descriptive e.g. curba temporală

  26. 7. Testarea ipotezelor • Evaluarea plauzibilităţii ipotezelor • Comparareacu faptele • Când datele clinice, de laborator şi de mediu susţin ipoteza fără dubiu • Utilizarea epidemiologiei analitice pentru cuantificarea relaţiei cauzale şi analiza intervenţiei întâmplării • Studii de cohortă • Studii caz-martor

  27. 7. Testarea ipotezelor, cont. • Studiu de cohorta • Populaţie mică, bine definită, • Contactarea fiecărei persoane siutilizarea de chestionare • Aprecierea expunerii • Rata de atac (incidenta) este mare la expuşi • Rata de atac (incidenta) este mică la non-expuşi • Riscul relativ= masură a asocierii dintre expunere şi boală= Iexp/ I neexp

  28. 7. Testare ipotezelor, cont. • Studiu caz-martor • Populaţie mai puţin bine definită • Cazurile şi martorii se chestionează asupra expunerii • Calculul măsurii asocierii = RR estimat = Odds Ratio

  29. 8. Rafinarea ipotezei şi studii adiţionale • Studii epidemiologice • Când analiza epidemiologică nu este relevantă se reconsideră ipoteza • Revenirea la alte informaţii • Se fac alte studii e.g.- studii de seroprevalenta • Laborator • Teste adiţionale • Studii de mediu - laborioase

  30. 9. Implementarea măsurilor de control şi profilaxie • Implementarea măsurilor de control cât mai repede • Se adresează factorului cauzal, sursei, populatiei la risc • Aplicare pe termen scurt , in general

  31. 10. Comunicarea rezultatelor • Oral, în comunitatea afectată • Autorităţile locale şi persoane responsabile pentru implementarea măsurilor de control • Raport scris (publicare) pentru planificări ulterioare, performanţă, legal, cunoştinţe suplimentare

  32. EPIET 2003 SARS – an example of International Outbreak Response

  33. Operational Aspects of Outbreak InvestigationEbola Uganda 2012

  34. Primul caz Detectie/ Reportare Confirmarea investigatiei Interventie Posibilitatea controlului Cazuri zi Detectarea izbucnirii epidemice si control

  35. Oportunitatea investigaţiei • Justificată când problema de sănătate este greu de controlat, neelucidată ştiinţific, alarmează populaţia • Investigaţia este finalizată: • Analiză cantitativă a datelor • Permite recomandări de profilaxie şi control • Raportul oficial permite aplicarea măsurilor de control şi explică plauzibil problema de sănătate • Feed-back informaţional către furnizorii de date, public şi media

  36. Tulpina epidemică • Tulpinile izolate conţineau: • Gena aggR care este specifică pentru tulpinile de E. coli enteroagregant (EAggEC). • Genele sigA,sepA,pic, aatA,aaiC,aap -codifică componenta majoră a adezinei AAF/I. • Tulpina epidemică a fost o veritabilă E. coli: lactozo-pozitivă, fermenta sorbitolul şi beta-glucuronidază pozitivă. • Aceste date indicau o tulpină tipică EAggEC care a achiziţionat un bacteriofag ce codifică toxina Stx-VT. (genele stx/vtx), mai exact Stx/VT este stx2a/vtx2a. • Secvenţa genică a stx2a/vtx2aarată 100% identitate a aminoacizilor holotoxinei Stx2a/VT2a de la: • E. coli O157:H7 izolate in carnea de vacă Michigan în 1983 dar diferă printr-un singur nucleotid în poziţia 867 (C în loc de T) • esteidentică cu tulpina O157 - Germania 2002 şi 2005, Scoţia – 2006.

  37. Trasaturiclinico-epidemiologice particulare: O mare proporţie de complicaţii grave - sindrom hemolitic uremic Afectareaadulţilorşi nu a copiilor Afectareapreponderentă a femeilor. 95% dintrecazuriau provenit din Germania. Cazuriadiţionale – Elveţia, Canada, USA, Franţa Iniţial incriminate vegetaleleîn salateapoiseminţe germinate organice din Saxonia(lângă Hamburg).

  38. EU definitia de cazpentruboaladiareicasisindromulhemolitic uremic cauzat de tulpinaepidemicaproducatoare de toxina Shiga like Escherichia Coli (STEC) O104:H4 Cazposibil epidemic • Oricepersoană care a prezentat după 1 mai 2011: • diaree cu debut brusc, scaune cu sange SI Celputin un criteriu de laboratordintreurmatoarele: - izolarea de E. coli producatoare de toxina Shiga 2 si care detinegena Stx2 - detectiadirecta a genei Stx2 din materiilefecalefaraizolareculturalaprealabila Sindromhemolitic –uremic (SHU) • Insuficientarenalaacutasicelputinunuldintrecriteriile: • anemiehemolitica • Trombocitopenie.

  39. Cazprobabil epidemic • Oricepersoana care indeplinestecriteriile de diaree STEC sau SHU asociat STEC SI • In perioada de 14 zileanterioaredebutuluiindeplinestecelputinunuldintrecriteriileepidemiologice: • a fost in Germania sau in altataraunde a existat un cazconfirmat • a consumatproduseobtinute din Germania • a avut contact apropiat cu un cazconfirmat.

  40. Caz epidemic confirmat: • Oricepersoana care indeplinestecriteriile de diaree STEC sau SHU asociat STEC SI • S-a izolat o tulpina STEC serotip O104:H4 SAU • S-a izolat o tulpina STEC serotip O104 siindeplinestecriteriileepidemiologicementionate.

  41. Comparatia cu perioade anterioare

  42. Cea mai mare epidemie de STEC raportata vreodata, cu afectarea preponderenta a Germaniei

  43. Presiune politica Parlamentul European Francisco Sosa Wagner MEP holds a cucumber during the debate I learned just how difficult it can be to find a pathogen such as STEC in food samples.

More Related