EFECTELE MALTRATĂRII COPILULUI

1. EFECTELE MALTRATĂRII COPILULUI

2. EFECTELE MALTRATĂRII COPILULUI Ce simte şi gândeşte copilul abuzat? • Culpabilitate • Frică • Nedreptate • “Nu sunt iubit” • “Mă voi răzbuna” • “Asta este normalitatea” • “E mai bine să mint”

3. EFECTELE MALTRATĂRII COPILULUI Efecte traumatice ale maltratării: • tulburări de somn • simptome tipice ale PTSD (posttraumatic stress disorder), cum sunt amintirile obsesive, evitarea, încremenirea, hiperexcitabilitatea • probleme de concentrare, care includ ADHD (hiperactivitate şi deficit de atenţie) • tulburări anxioase, labilitate crescută, anxietate generalizată, panică, fobii, impulsivitate • suicid/comportament autodistructiv • comportament compulsiv • răbufniri, comportament exploziv • tulburări de tip disociativ • comportament sexual reactiv

4. EFECTELE MALTRATĂRII COPILULUI Pentru profesioniştii implicaţi în investigarea situaţiilor de maltratare a copilului şi în acordarea de servicii, este foarte important ca simptomele să fie recunoscute. Deşi ele se regăsesc şi în alte sindroame clinice decât cele care deriva din maltratare, ele ramân totuşi indicatori care trebuie să-i facă pe profesionişti să ridice problema posibilităţii maltratării copilului şi să analizeze cu grijă această posibilitate.

5. EFECTELE MALTRATĂRII COPILULUI

6. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

7. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE ,,Copilul nu-şi va aminti de tine pentru lucrurile materiale pe care i le-ai dat,ci pentru faptul că l-ai iubit cu adevarat. " (Robert I. Evans)

8. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE Factori ce trebuie luaţi în considerare în procesul de evaluare şi asistenţă a copilului rămas singur acasă: • Factori familiali – funcţionalitatea familiei înainte şi după plecarea părintelui/părinţilor (raporturile dintre membrii familiei, schimburile afective şi tipul de ataşament existent între membrii familiei, dinamica statusurilor şi a rolurilor din cadrul familiei etc.); • Factori ce ţin de copil – vârsta şi caracteristicile psihologice ale copilului (nivelul de dezvoltare psiho-socială, vulnerabilitatea acestuia etc.). • Factori de mediu – reţeaua de suport social a familiei şi a copilului.

9. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE Copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate pot dezvolta următoarele manifestări psiho-comportamentale: • Deterioarea conduitei şcolare (scăderea performanţelor şcolare, absenteism, risc de abandon şcolar, conflicte cu profesorii şi colegii). • Sentimente de abandon, de nesiguranţă, tristeţe, anxietate, stări depresive. • Atitudine indiferentă, încăpăţânare care poate merge uneori până la comportament agresiv. • Tulburări de atenţie (scăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor şi “evadare din realitate”).

10. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE Copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate pot dezvolta următoarele manifestări psiho-comportamentale: • Absenţa aspiraţiilor pe termen lung (nu se pot proiecta în viitor) sau prezenţa unor aspiraţii nerealiste. • Tulburări ale stimei de sine (supraapreciere/subapreciere în relaţie cu alţi copii). • Toleranţă la frustrare prea scăzută sau prea ridicată. • Lipsă de motivaţie, stări de apatie, oboseală. • Dificultăţi de adaptare. • Comportamente (pre)delincvente. • Conduite sinucigaşe.

11. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE Riscuri la care copiii rămaşi singuri acasă sunt expuşi: • Supraîncărcare cu sarcini(preluarea responsabilităţilor de adult). • Vulnerabilitate la abuzuri fizice, psihice, sexuale, exploatare prin muncă, trafic de copii şi prostituţie. • Insuficientă dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă. • Însuşirea deficitară a normelor etico-morale. • Debut precoce al vieţii sexuale.

12. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE • Soluţiile nu sunt nici simple, nici rapide. • Nevoile materiale apăsătoare sunt aşezate în balanţă cu nevoia copiilor de a creşte alături de părinţii lor. • Pe termen lung, vor trebui reconfigurate priorităţile, cu accent pe sufletele copiilor, şi nu pe hainele lor.

13. CONSECINŢELE SEPARĂRII COPILULUI DE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE