Accidente , incidente , complicații legate de tratamentul endodontic

1. Accidente, incidente, complicații legate de tratamentulendodontic Dr. Creanga Bogdan Dr. Savulescu Andreea

2. Capitole • Definitie • Clasificare • Accidente in timpul prepararii cavitatii de acces • Accidente in timpul tratamentului mecanic de canal • Accidente in timpul obturatiei de canal

3. Definitie • Accidentelesiincidentele din timpultratamentului endodontic, sauaccidenteleprocedurale, suntaceleaccidentenefericite care se produc in timpultratamentului endodontic, unele din cauzalipsei de atentie la detalii, iaraltelefiind total imprevizibile . • Cand se produce un accident in timpultratamentului endodontic, pacientulartrebuisa fie informatdespre: • A) Incident; • B) Proceduri de corectarenecesare; • C) Modalitati de tratamentalternativ; • D) Efectulaccidentuluiasupraprognosticuluidintelui. • In plus medicul dentist care isicunoastelimiteleartrebuisacunoascacazurile potential dificilesisatrimitapacientul la medicul specialist endodont. Principalele cauze ale erorilor în cazul tratamentului endodontic sunt: • •Necunoaşterea anatomiei şi morfologiei dinţilor; • •Prezenţa zonelor, care topografic se învecinează cu risc posibil; • •Utilizarea instrumentelor endodontice necorespunzătoare; • •Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament incorecte.

4. Clasificarea erorilor şi complicaţiilor, care pot apărea în timpul tratamentului endodontic: • 1. Erori şi complicaţii care pot apărea în regiunea coronară a dintelui şi parodonţiuluimarginal în timpul creării accesului şi lărgirii orificiilor de intrare în canal: • 1.1. Erori şi complicaţii mecanice: • 1.1.1. Nedeschidere a camerei pulpare a dintelui (eroare de trepanare); • 1.1.2. Camera pulpară a dintelui prea larg deschisă; • 1.1.3. Deschidere incompletă a camerei pulpare; • 1.1.4. Perforare a coroanei cu afectarea parodonţiului marginal; • 1.1.5. Perforaţieintraradiculară: • 1.1.6. Fracturare a frezei. • 1.2. Erori şi complicaţii chimice: • 1.2.1. Parodontită marginală arsenicală: • 1.2.2. Parodontită marginală apărută în urma folosirii acidului tricloracetic,sulfuric,clorhidric etc.

5. 2. Erori şi complicaţii, care pot apărea la nivelul rădăcinii dinţilor. • 2.1. Crearea pragurilor. • 2.2. Căi false(perforarea pereţilor canalului radicular); • 2.3. Fracturare a instrumentelor în canalul radicular; • 2.4. Obturare parţială a canalului radicular; 3.Erori şi complicaţii posibile în parodonţiul apical. • 3.1. Hemoragie în canalul radicular. • 3.2. Traumă mecanică a parodonţiului apical; • 3.3. Afectare a parodonţiului apical de origine chimică: • 3.3.1. Afectare arsenicală a parodonţiului apical; • 3.3.2. Afectate a parodontiului apical cu alte substante chimice; • 3.4. Împingere a maselor putride după apex; • 3.5. Afectare a formaţiunilor anatomice înconjurătoare (sinusuri, enfizemul ţesuturilormoi, obturarea canalelor radiculare cu refularea materialului dupăapex)

6. 4. Erori generale: • 4.1. Aspirare a corpilor străini. • 4.2. Înghiţire a acelor (instrumentelor)endodontice; • 4.3. Leşin, colaps

7. Clasificare • Accidente in timpulpreparariicavitatii de acces • Accidente in timpultratamentuluimecanic de canal • Accidente in timpulobturatiei de canal

8. Accidente in timpulpreparariicavitatii de acces endodontic Un accescorectefectuatestecheiaceasigura o procedurafaraerori in timpultratamentuluimecanic de canal, daca nu esteefectuatcorect duce la un esec procedural. Principaleleerori din timpulpreparariicavitatii de acces endodontic sunt: • Perforatiilecavitatii de acces, perforatiiiatrogenecervicale • Tratamentulunui alt dinte • Canalenereperatesauinabilitatea de a negociacanaleblocatesaucalcificate • Deteriorareauneirestaurariexistente • Indepartareaincompleta a tesuturilorcariate • Deschidereacavitatii de accesprincoroane de acoperiretotale

9. Perforatiilecavitatii de acces • Obiectivulprimar al uneicavitati de accesesteacela de a oferi o cale in liniedreapta, neobstruata, catreforamenul apical. • In timpce se incearcareperareaorificiilorcanalelorradiculare se pot produce accidente din cauzaindepartarii in exces a tesuturilorduredentare, pana la efectuareauneiperforatii. • Esecul in obtinereauneicai in liniedrapta de accesesteprincipalul factor etiologic pentrualtetipuri de accidenteintracanalare. • Cavitatea de acces poate fi în funcţie de dinte: rotundă, ovală sau de formă patrulateră, dar va avea întotdeauna o morfologie corectă, adaptată celei a dintelui şi o inclinareconvenabilă a pereţilor pentru a permite un acces bun spre zona apicală. • Cavitatea de acces trebuie să fie suficient de deschisă: pentru evitarea oricăreisupraobturaţii la nivelul camerei pulpare, pentru a permite evacuarea debriurilor organice,reperării variaţiilor anatomice ca de altfel preparaţiei şi obturaţiei ansamblului sistemuluicanalar. • Această cavitate nu trebuie însă să mutileze inutil dintele.

10. Perforatiile • Sunt de douatipuri: A. Perforatialaterala a radacinii B. Perforatiafurcatieiradiculare

11. Cauze • In ciudavariatiuniloranatomice a configuratieidintilor, camera pulpara, estelocalizata, in majoritateacazurilor, in centrulcoroaneianatomice. • Sistemulpulparestelocalizat in axul lung al dintelui. • Lipsa de atentieasupragradului de inclinareaxialaa unuidinte in relatie cu dintiiadiacentisi cu osul alveolar poate duce fie la indepartareaexcesiva a peretilorcamereipulparepana la efectuareauneiperforatiia coroaneisau a radacinii la diferitenivele. • Neverifcareaorientariideschideriicavitatii de acces in timpulpreparariipoate duce la o perforatie. Medicul dentist artrebuisa se opreasca periodic sisaverificerelatiafreza-dinte. • Esecul in directionareafrezeiparalel cu axul lung al dintelui. • Cautareaorificiilorcanalelorradiculareprintr-o cavitate de accesnepreparata . • Accesulprintr-o camera pulparaaproapeaplatizata la dintiipluriradiculari. • Accesulprintr-o coroana de acoperireturnata nu estealiniat cu axul lung al dintelui.

13. O frezaincorectdirectionatapoatecrea o scobireseverasau o perforatie in timpuluneipreparatii de rutina a cavitatii de acces. • Unii dinţi prezintă, de fapt, o formă propice erorilor de ax. Este cazul, de exemplu, aldinţilor care prezintă îngustări importante ale coletului precum premolarii sau incisiviiinferiori. Alţi dinţi, precum incisivii şi caninii mai ales, au o orientare natural oblică în plan vestibulo-lingual care ne poate înşela. Dinţii în mezio- sau distoversie sunt destul defrecvent la originea perforaţiilor. Oricare ar fi poziţia dintelui pe arcadă, cavitatea de accestrebuie realizată în axul longitudinal al dintelui.

14. Deschiderile insuficientecare merg de la efracţia cornului sau de la trepanaţia parţială a plafonului pulpar până la deschiderea incompletă a camerei pulpare reprezintă origineaunor probleme grave. Această deschidere defectuoasă împiedică eliminarea în totalitate aţesutului pulpar ce poate fi la originea coloraţiei ulterioare a coroanei şi reinfecţiei. • Elefacdificil accesul în canale, iar vizibilitatea este nulă. • În final, ele sunt la origineasolicitărilor importante ale instrumentelor. Existenţa acestor interferenţe coronare poate sta la origineaunor căi false, lovituri, fracturi ale instrumentelor prea solicitate, sau de preparaţie parţialăşi incompletă a sistemului canalar.Lipsa deschiderii are drept consecinţă o preparare lungă, dificilă, deseori incompletă, carese soldează cu o obturaţie insuficientă şi riscuri importante de recidivă.

15. Preventie • Examinareaclinica • Cunoastereaamanuntita a morfologieidintilor, atat a anatomiei de suprafata cat si a celei interne si a relatiilorintreacestea, esteobligatoriepentru a puteapreveniperforatiilecamereipulpare. • Apoi, localizareasiangulatiadinteluitrebuiesa fie relationate cu dintiiadiacentisiosul alveolar pentru a evita o prepararenecorespunzatoare a cavitatii de acces. • In plus, radiografii ale dintilor din diferiteunghiurioferainformatiidespremarimeasiintindereacamereipulparesidespreprezentaunormodificari interne cum arfiicalcificarile (pulpolitii) saurezorbtiainterna.

16. Proceduri operative • Initiereadeschideriicavitatii de acceseste de preferatsa se realizezefaradigapedintesaufolosind “split tehnique”, pentrucapermite o alinierecoroana –radacinamaibuna. • Esecul de recunoastere a momentuluicandfrezatreceprintavanulcamereipulpare, atuncicandaceastaestecalcificata, poate duce la scobirea in excessau la perforareazonei de furcatieradiculara. • Dupapatrunderea in camera pulparaprintavanulacesteia, folosireauneifreze de acces cu farfulnetaietorvapreveniperforareapodeleicamereipulpare.

17. Este necesara folosirea apex locatoarelor si a radiografiilor excentrice pentru detectarea timpurie a perforatiilor. Detectarea timpurie reduce daunarea cauzata de continuarea tratamentului mecanic ( spalaturi, tratament mecanic de canal) si imbunatateste prognosticul unei reparatii nechirurgicale. • Trebuie sa se foloseasca o sursa de lumina corespunzatoare in timpul prepararii caii de acces . • Folosirea lupelor sau a microscopului ajuta si la localizarea orificiilor mici.

18. Recunoasteresitratament • Perforatiiletrebuiescrecunoscutetimpuriupentru a se evitadeteriorareaulterioara a tesuturilorparodontale cu instrumentarul de canal si cu solutiile de irigare. • Semneletimpurii de perforatie pot include unulsaumaimulte din urmatoarelesemne: • O durerebruscaaparuta in timpuldeterminariilungimii de lucru • Aparitiabrusca a uneisangerari • O senzatie de arsurasau un gust neplacutaparut in timpulspalaturilor cu hipoclorit de sodiuburning pain • Altesemne, incluzand o frezamaplozitionataradiograficsau apex locatorulindicapatrunderea in tesuturileparodontale la o lungimemultmai mica decatlungimea de lucru.

19. O durere postoperatorie neobisnuit de severa poate fi cauzata de tratamentul mecanic de canal efectuat printr-o perforatie nedetectata. • Dupa o evaluare pe termen lung, alte proceduri, chirurgicale, pot fi necesare daca apare esecul tratamentului endoodontic.

20. Perforarealaterala a radacinii • Localizareasimarimeaperforatieirezultate in urmacreariiaccesului endodontic suntfactoriimportanti in determinareaprognosticuluiuneiperforatiilaterale. Dacadefectulestelocalizatdeasuprasau la nivelulinaltimiiosuluicrestal, prognosticulreparatieiperforatieiestefavorabil. • Acestedefecte se pot repara cu usurinta cu materiale standard de restaurare cum ar fi amalgamul, cimentul glass ionomersaucompozitul. • Dintii cu perforatii situate sub nivelulinaltimiiosuluicrestal in treimeacoronara a radacinii au in general un prognostic scazut. • Nivelulinsertieiepitelialepoatescadeasi se formeaza o pungaparodontala, iarpierdereainsertieiepiteliale se extinde in sens apical pana la celputinadancimeadefectului. • Telultratamentuluieste de a pozitionaportiuneaapicala a defectuluideasupraosuluicrestalprinproceduri de extruzieortodonticasilungire a coroanei. • Reparatiainterna cu trioxid mineral agregat (MTA) esteposibila.

21. Scopultratamentuluiestepozitionareaportiuniiapicale a defectuluideasupraosuluicrestal. • Extruziaortodontica a radaciniiesteprocedura de electiepentrudintii din zonaestetica. • Se poatelua in consideraresialungireacoroaneicandrezultatulestetic nu va fi compromissaucanddintiiadiacentinecesitaterapieparodontalachirurgicala. • Reparatiainterna cu MTA a acestorperforatii s-a demonstrat a oferi o etansareexcelenta in comparatie cu altemateriale.

22. Perforatiafurcatieiradiculare • Perforatiafurcatieiradicularepoate fi de douafeluri: perforatiedirectasau de tip stripping. • Fiecare tip de perforatie a furcatieiradicularepoate fi creatasirezolvatadiferitiarprognosticulvariaza. • Perforatiadirectaesterealizata de obiceiatuncicand se incearcareperareaorificiilorcanalelorradiculare. Este un defect prinimpingere a frezei in furcatiesieste de obiceiaccesibil , poate fi de dimensiuniredusesipoateaveaperetiduri de dentina. • Acest tip de perforatietrebuiesa fie imediatreparat cu ajutorul MTA, dacaesteposibil. • Prognosticuleste in general bun dacadefectulbeneficiaza de o sigilareimediata.

23. Perforatia tip stripping implicapartea de furcatie a suprafeteicoronare a radaciniisi se produce din cauzauneipreevazariexcesive cu acelesaufrezele de canal (Gates Glidden). • Perforatiile tip stripping sunt in general, inaccesibile, necesitand o abordaremaideosebita. • Eseculpetermen lung rezulta din infiltrareamaterialului de reparatie, care produce lezareaparodontiului cu pierdereainsertieiepiteliale .

24. Tratamentulnechirurgical • Dacaesteposibil, reparareanechirurgicala a perforatiilorfurcatieieste de preferat fata de interventiachirurgicala. • Au fostfolositepentrureparareaacestorperforatiinumeroasemateriale de restaurarecoronara, cum ar fi: amalgamul, oxid de zinc eugenol, gutaperca, Cavit, hidrodid de calciu. • Reparareaacestorperforatiiestedificila din cauzavizibilitatiiscazute, imposibilitatii de oprire a sangerarii, calitatii se sigilare a materialelor de reparatie. • In general, perforatiilece se produc in timpulpreparariicavitatii de accesartrebuisa fie sigilateimediat, cu pastrareapermeabilitatiicanalelor. Reparareaimediata a acestorperforatii cu MTA oferacelemaibunerezultate in timp.

25. Tratamentul Chirurgical • Alternativelechirurgicalesunthemisectiunea, bicuspidizarea, amputatiaradicularasireplantareaintentionata. • Dacaprognosticuldintelui care prezintaacest tip de perforatieeste slab, se poatelua in considerareinformareapacientului in legatura cu o altaoptiune de tratament, extractiadintelui in cauza.

26. Prognostic • Factoriiceafecteazaprognosticulpetermen lung al dintilorce au suferit o reparatie a uneiperforatii: • Localizareadefectului in relatie cu creastaosoasa; • Lungimearadacinii; • Accesibilitateaoperatorie; • Dimensiunileperforatiei (maiputin de 1 mm); • Prezentasauabsentauneicomunicariparodontale cu perforatia; • Timpulscurs de la producereaperforatiei la reparareaacesteia; • Capacitatea de etanseizare a materialelorrestauratoare; • Altifactorilegati de dotareasicompetentelemedicului dentist silegati de atitudineasiigienaorala a pacientului.

27. Tratamentul endodontic efectuatunui alt dintedecatcel in cauza • Tratamentul unui dinte gresit poate fi prevenit cu usurinta. • Trebuie sa ne asiguram ca vom trata dintele cauzal prin examinarea directa (inspectie), teste de vitalitate, examene complementare (Rx) inainte de a aplica diga.

28. Deteriorarea unei restaurari existente • Coroanele din ceramicasuntcelemaifrecventsupuseciobiriisaufracturarii. • Cand o asemeneacoroanaesteprezentatrebuiesa se foloseascaturbina cu raciresifrezediamantate fine. Nu se vafortafreza, trebuielasatasaisirealizezesingura o cale. • Nu se vaplasaclema de digapesuprafatagingivala a acestordinti cu coroanesaufateteceramice.

29. Canalenereperate • Celmaifrecvent pot ramanenedescoperiteurmatoarelecanale : canalelesuplimentare din radacinilemeziale ale molarilormaxilarisi din radaciniledistale ale molarilormandibulari. • Se mai pot omitecanalelesecundare ale incisivilorinferiorisicanalelesecundaresicanalele bifurcate din premolariiinferiori, precumsi al treilea canal al premolarilorsuperiori. • Trebuierealizata o trepanarecorecta a acestordinti. Este necesara o iluminarebunasi se recomandafolosireasistemelor de marire.

30. Accidenteposibile in timpulrealizarii cleaning and shaping • Literatura de specialitateaminteste 2 etapedistincte in timpultratamentuluimecanic de canal: • a.Cleaning– indepartareapulpeiradiculare, a resturilororganice, a dentineialterate; • b.Shaping– realizareauneiforme a canaluluiastfelincatsa se poaterealiza o obturatieetansatridimensionala; • - In timpulrealizarii cleaning & shaping pot saaparauneleprobleme: • Celemaifrecventeaccidenteprocedurale din timpuletapei de Cleaning & Shaping ale sistemuluicanalelorradicularesunt: formarea de praguri, creareaunui canal artificial, perforatiaradiculara, rupereainstrumentarului in canal sipatrundereasolutiei de irigare in parodontiulperiapical. • Corectareaacestoraccidenteeste in general foartedificila.

31. Formarea de praguri Definitie– un prag se formeazacandlungimea de lucru nu maipoate fi instrumentatasi se pierdepermeabilitateaoriginara a canalului. Cauzelefavorizanteformariipragurilor: (1) Accesneadecvat in liniedreapta in canal; (2) Lipsairigariisilubrefierii (3) Largireaexcesiva a unui canal curb cu ace pilasicompactareadetritusurilordentinare in portiuneaapicala a canalului. (4) Prezenta dentinei alterate in cantitate mare in interiorul canalului radicular (5) Incercarea de a depasi curburile canalului cu ace mai groase de nr. 15 si 20 (6) Fortareazonelorstramte ale canalului cu ace Kerr groase, folosireaincorecta a acelor Kerr in incercarea de permeabilizareprinrotatii complete. Semne clinice - in incercarea de a cateteriza canalul, acul se opreste in prag la o lungimemai mica decat lungimea de lucru stabilita initial;

32. Preventie • Canalelecelemaisusceptibile de a forma pragurisuntinguste, mici , curbatesi lungi. • Procedura • Accesul in liniedreapta • Masurareaadecvata a lungimii de lucru • Recapitularefrecventasiirigaredupafolosireafiecarui ac • Lubrificare – RC-Prep • Folosireaacelorflexibile din Ni-Ti • Fiecare ac se folosestepana se poatemisca liber in canalul radicular, inainte de a folosi un ac superior camarime • Tratament - reluareatratamentuluimecanic cu ace maisubtirisau ace precurbate care pot patrundepetraseul initial al canaluluiocolindpragulsiprinmiscari de razuirepot desfiintapragul • Se foloseste o miscare de reaming o optime de turapana la o patrime. • Se foloseste o miscare de piliredirectionatadeparte de furcatiepentru a da forma de palniecanaluluisipentru a reduce curburacoronara.

33. Tratamentulpragului: • Pragulestedificil de corectat. • Incercareainitiala de a depasipragulsi de a recapatalungimea de lucru se face cu un ac ISO 10. • Varfulacului (2-3 mm) esteindoitsi se introduce in canal in directiacurburiicanalului. • Se foloseste o miscare de “culegere”pentru a incercasa se simtaalunecarea in spatiulcanalului initial, la o adancimeputinmai mare decatintindereaapicala a pragului. • Dupace se reusestelocalizareacanalului initial, acul se vaangajaintr-o miscare de reaming siocazional cu o miscare de du-te vino pentru a mentinespatiulcreatsipentru a inlaturadetritusulremanent. • Daca nu se poatelocalizacanalul initial prinaceastametoda, se trece la tratamentulmecanic de canal penoualundime de lucru.

34. Prognostic • Esecultratamentuluimecanic de canal asociat cu formarea de praguridepinde de cantitatea de detritusurilasatesi de marimeaportiunii de canal neinstrumentatasineobturata. • Aceastacantitatedepindesi de momentulcand s-a format acestprag in timpulprocesului de cleaning and shaping. • In general, pragurilescurtesicuratate au un prognostic bun. • Aparitiasemnelorsisimptomelorclinicesiradiologice de esec » retratament chirurgical.

35. Creatreaunui canal artificial – calefalsaradiculara • CauzesiPreventie • Devierea de la caleaoriginala a canalului radicular sicreereaunuinou canal reprezinta o calefalsaradiculara. • Se creeaza un pragsi se pierdelungimea de lucrudeterminata initial. • Dorindrecastigarealungimii de lucru, mediculforteazainaintareaacelorsiastfelcreeaza o calefalsa. • Folosit persistent, aculvaperforasuprafataradacinii. • Cauza - Folosireaagresiva a acelor din otel • - Fortareacu acele Kerr in scopuldesfiintariiipragurilor; • - Insuficientadeschidere a camereipulpare, varfulaculuiluand o altadirectiedecatceaendocanalara; • - Insistareacu ace Kerr groase, neflexibile in canalelecurbe; • - Folosireainstrumentelorrotative de canal; • Semneclinice: pacientulsimte o intepatura la o adancimemai mica decat a lungimiidelucru; apare o sangerareabundentasifoartegreu de stapanit; • Tratament: • -Ptcaile false situate in portiuneaincipienta a canalului se incearcaobturareacu ionomeride sticla, MTA sau amalgam cu ajutorulacelorLentullo; • -Ptcaile false din 1/3 apicala se recomandarezectiaapicala la dintii la care conditiileanatomiceo permit • Management • Negociereacanalului original estefoartedificila. • Trebuiesa se verificedaca s-a produs o perforatie. • Daca nu s-a produsperforarearadacinii , canalulva fi obturatprintr-o tehnica de obturatie la cald cu gutapercaincalzita. • Existaperforatie->tratament chirurgical.

36. Perforatiileradiculare Radacinile pot fi perforate la diferitenivele in timpulefectuariitratamentuluimecanic de canal. Localizare - apicale, in treimeamedie a radaciniisaucervicale • Perforatiileapicale • Perforaţia apicală se întâlneşte, conform unor date, în 9% cazuri din toateerorile • Perforatiileapicale se producprinforamenul apical (suprainstrumentare) sauprincorpulradacinii (calefalsa cu perforatie). • Cauze ale perforării peretelui apical al canalului radicular: • A)Încercarea de a trece canalul cu efort în cazul blocării accesului cu rumeguş dedentină; • B) Utilizarea instrumentelor cu vârf agresiv; • C)Utilizarea instrumentelor mecanice pentru prelucrarea canalelor curbe; • D)Deschiderea insuficientă a cavităţii dintelui sau incercarea de a prelucra canalulradicular fără crearea accesului direct al instrumentului endodontic în canal. • E) Alegerea incorectă a instrumentarului endodontic. În cazul lărgirii canalelor curbe • este util de utilizat instrumente cu vârf bont din aliaj nichel-tiran (ProFile-uri), care • dispun de flexibilitate sporită. • Semneclinice: Instrumentareacanaluluidincolo de constrictiaapicala produce “zipping” “- realizareauneiformeeliptice la nivelulapexului cu deplasareaacestuia • aparitiasangerarii din canal, durere la instrumentare, la un dinte initial asimptomatic, pierdereabrusca a stopului apical.

37. Preventie • Stabilireacorecta a lungimii de lucrusimentinereaacesteiapeparcursulinstrumentariicanalului. • Tratament • include stabilireauneinoilungimi de lucru , creareaunuinou stop apical siobturareacanalului la noualungime de lucru • Plasarea MTA pentruformareauneibariereapicaleprevinepatrundereamaterialelor de obruratie in spatiulperiapical. • Prognostic • Succesultratamentuluidepinde in principal de marimeasi forma defectului. Un apex deschissau un apex de forma uneipalnii inverse suntgreu de sigilatsi permit patrundereamaterialelor de obturatiedincolo de apex.

38. Fracturare a instrumentului în canal • Fracturarea instrumentului în canal este una din cele mai neplăcute complicaţii pentru medic şi pentru pacient. Lăsarea în canal a părţii fracturate a instrumentuluiînrăutăţeste rapid prognosticul tratamentului endodontic, iar uneori serveşte dreptcauză a extracţiei dintelui. • Cauzele fracturării instrumentului • - Calitateanecorespunzatoare a materialului din care suntconfectionateacele • - Eroride tehnica • - Deformareacanalelor • - Miscarilebruste ale pacientului • - Torsiunilerepetateimprima o fragilitateprogresiva care duce in final la rupereaacelor • - Sterilizarearepetatasiexcesiva a acelor Kerr siLentullo le altereazaprogresivcalitateasi le diminueazaelasticitatea • - Folosireaacelor Kerr sauLentullo de calibruneadecvatlumenuluicanalului radicular • - In timpulobturariicanalelorprinactionareamotorului in sens invers, pasta nu maiestearuncata in canal siacul se insurubeaza in canal si se vafractura. • Recunoastere • Mediculpercepe un zgomotcaracteristicruperiiunui fragment metalicsubtireavandsenzatia de angajare a aculuipecanal • Indepartarea din canal a unui instrument scurtat, cu varfulbont. • Pierdereapermeabilitatiilumenuluicanalului radicular cu scurtatealungimii de lucru. • Dacaacul a depasitapexul, pacientulacuza o durereprovocataasemnatoarecu aceeaa intepariimucoaseigingivale O radiografieesteesentialapentruconfirmareafracturariiinstrumentului.

39. Tratament • In principiuexistatreiabordari: • (1) se incearcaindepartareainstrumentului, • (2) se incearcadepasireaacestuia, sau • (3) preparareasiobturareasegmentuluisituatcoronar de instrumentulfracturat. • Dacafragmentulproemina in camera pulpara se incearcaprinderealui cu o pensasubtire; • Dacafragmentul se gaseste in portiuneaproximala a canalului, darfarasaproemine in camera pulpara, se poatelargicanalul cu o frezasubtire, sferica, din aproape in aproape, panacandfragmentul se poateprinde cu ajutoruluneipense. • Dacafragmentul nu e bine fixat se poateincercascoaterealui cu ajutorulunuiTirre-Nerf foarte fin sau cu ace ultrasonicesau ace Hedstrom. • Dacafragmentulestesituat in treimeacoronarasi nu poate fi indepartat, acesta se poatelasape canal cu conditiasa se lucrezesterilsi ulterior sa se poata continua taratamentulmecanicsiobturareacanaluluipana la apex – pacientulva fi prevenitsidispensarizat, controaleradiologiceperiodice. • Dacafragmentulestesituat in 1/3 mijlocie se poateincercautilizareaunormijloacechimicecare sadizolvefragmentul (fie ilfacfriabil, fie largesccanalulprindecalcifiere); • Dacafragmentulestesituat apical – se poateincercarezectiaapicala,radiculectomia, extractia cu replantaresauextractiapropriu-zisa

40. Greseli care pot aparea in timpulirigariicanalelor • Blocareaunui ac de spalatura in canalul radicular sauintroducereaacestuiaprinperforatiaradicularasifortareasubstantei de spalatura produce penetrareasolutiei de irigare in tesuturileperiradiculare cu inflamarealorsi discomfort pentrupacient. • Plasarealejera a acelor de irigatiesiirigarea cu grija cu o presiunescazutasaufolosireaunor ace perforate evitafortareasolutiilor de irigare in tesuturileperiradiculare. • O durerebrusca, prelungitasiascutita in timpulspalaturilorurmata de un edembrusc,difuz,(mai ales la sol. de hipoclorit de sodiu) indicapenetrareasolutiei de spalatura in tes. periradiculare . • Nu se prescriuantibiotice, nu se face drenajchirurgical. • Se informeazapacientul. Se prescriuanalgezice. • Poate fi necesaraspitalizareasiinterventiechirurgicala.

41. Aspiratiasauingestiainstrumentarului • Aspirareasauingestiainstrumentelorendodontice –evenimenteserioasedarusor de evitatdaca se iauprecautiilenecesare. • Folosireasistemului de digaconstituiestandardul de grija in prevenireaingestiei/aspiratieiinstrumentarului. • Dacaaspiratiasauinghitireainstrumentului se produce, pacientultrebuiedusimediatintr-o unitatespitaliceasca de urgenta, insotitobligatoriu de medicul dentist/ endodont. • Este necesaraindepartareachirurgicalapentruuneleinstrumenteloringhititesiaproapepentrutoateinstrumentele aspirate.

42. Emfizemultisular • Desifoarterar nu trebuietrecut cu vederea • Cauze • Uscareaintempestiva a canalelelorsau in timpuluneirezectiiapicaledatoritaaerului care realizeazaracireaturbinei. • Mai probabil se poate produce la dintiifrontali, la tineri, undecanalelesuntmailargi. • Se produce: edematiere rapida cu tulburari de vorbire si pacientul prezinta dificultati in respiratie, eritem si crepitatii. • Preventie - folosireaconurilor de hartiepentruuscareacanalelorradiculare. Nu se usuca direct canalele.

43. Accidente in timpulobturatiei de canal Obturatiilescurte Cauze • Barieranaturala in canal • Praguri create in timpulpreparariicanalului • Preevazareinsuficienta • Con master neadaptatlungimiisaugrosimiicanalului • Presiuneneadecvata in timpulcondensariilaterale. • Tratament: • Indepartareaobturatiei de canal scurtesiefectuarearetratamentului. • Dacametoda de obturatieesteobturatiaprincondensarelaterala la rece, conul master trebuiemarcat la lungimea de lucru.

44. Obturatia cu depasire • Materialul de obturatie in excespoatecauzadistructietisularasiinflamatie. • Discomfort postoperator, sensibilitate la masticatiecedureazacatevazile. Cauze - Instrumentareexcesiva • Apex deschis • Indepartareaconstrictieiapicale in timpultratamentuluimecanic, nu maiexista un stop apical. • Rezorbtieinternainflamatorie • Dezvoltareaincompleta a radacinii • Forte excesive in timpulcondensariilaterale

45. Preventie • Evitareasuprainstrumentarii. • Preparareacorecta a unui stop apical. • Alegereaconului master corectsipotrivireaacestuia la lungimea de lucru – fen de tug back. • In cazulapexurilorlargi – folosireaconurilor master customizate.

46. Fracturaradicularaverticala Cauze • -tratamentulmecanic de canal siplasarea de pivotiendo. • Cauzaprincipalaestecimentareapivotilorsiaplicarea de forte excesive de condensarepentruobturareaunui canal preparatinsuficientsauexcesiv. Preventie • Preparareacorecta a canalului radicular • Folosireauneipresiunipotivite in timpulobturatiei • Folosirea finger spreaderelor in locul hand spreaderelor. Semne • Sunetbruscsiaparitiadurerii in timpulobturatiei de canal. • Aparitiauneipungiparodontaleingustesau a uneicomunicarisinuzaleprecumsi o radiotransparentalateralace se extindecatreportiuneaapicala a fracturiiverticale. • Confirmarea - radiologic sichirurgieexploratorie