TEMA 14 PLAN-GHID de realizare a proiectului (8-10 slideuri)

1. TEMA 14PLAN-GHIDde realizare a proiectului (8-10 slideuri) FOSILELE SI PROCESELE DE FOSILIZARE (Elemente de PALEONTOLOGIE)

2. Elemente in istoria geologica a Pamantului

3. TEMA 14 http://geologie-ingineriegeologica.blogspot.com/2009/10/paleontologie-curs-1-fosile-si-procese.html • FOSILELE SI PROCESELE DE FOSILIZARE (Elemente de PALEONTOLOGIE) • FOSILE (lat: fossilis - scos din pământ) - desemnează resturile provenite de la organisme (protozoare, plante, animale) precum şi urmele activităţii biotice ale acestor organisme, conservate în rocile sedimentare în urma proceselor de fosilizare. (desene, foto) • Multe vietuitoare care au populat Pamantul au lasat numeroase resturi si urme in straturile scoartei terestre, ce s-au pastrat pana in zilele noastre, numite fosile. • In general de la animalele stravechi s-au pastrat partile tari: cochilii, schelete, oase, etc. Rareori, in anumite conditii de conservare, s-au pastrat si animale intregi. Astfel, in gheturile Siberiei s-a pastrat de mai bine de 20.000 de ani mamutul - un elefant paros - asa cum era el, cu blana, piele si muschi. In ozocherita (ceara de pamant) s-a conservat un rinocer intact, iar in chihlimbar - rasina unui pin fosil - s-au pastrat numeroase insecte stravechi. • Fosilele au in geologie aceeasi importanta pe care o au documentele in istorie sau inscriptiile in arheologie. Studiul fosilelor a dovedit ca fiintele care populau odinioara pamantul se deosebeau de cele actuale si deosebirea este cu atat mai mare cu cat sunt mai vechi. • Animalele fosilizate, cu cat sunt mai vechi, cu atat au o organizare si o structura mai simpla, fiind mult diferentiate de urmasii lor de astazi si, cu cat ne apropiem de timpurile noastre, cu atat aceste caractere vechi dispar si sunt inlocuite cu altele noi care le apropie din ce in ce mai mult de animale actuale. (desene, foto) • Astfel, fosilele dovedesc succesiunea neintrerupta a vietuitoarelor si evolutia lor de-a lungul erelor geologice. Ele mai dovedesc ca vietuitoarele de astazi sunt o continuare fireasca a stravechilor forme care s-au succedat pe planeta noastra de-a lungul milioanelor de ani.

4. Fosile reprezentând părţi dure ale unui organism: • Părţile dure (mineralizate) ale organismelor (cochilie, test, spiculi, carapace, dinţi, schelete, oase izolate, spini etc.) pot fi conservate prin fosilizare • în starea în care erau în timpul vieţii • în starea modificată (schimbarea completă sau parţială a compoziţiei chimice originale). • Părţile dure • pot avea aceeaşi formă şi acelaşi volum din timpul vieţii • pot fi deformate, respectiv comprimate, tasate în urma procesului de fosilizare (pelomorfoză) sau dezmembrate, rupte.

5. Două dintre condiţiile esenţiale care conduc cel mai adesea, la conservarea în stare fosilă sunt:- imediat după moarte, organismele să fie ferite de acţiunea agenţilor atmosferici sau de altă natură, cu alte cuvinte acestea să fie acoperite de sedimente imediat după moarte (ingropare);- organismele să fi avut în constituţia lor părţi dure, scheletice, alcătuite din substanţe minerale. (desene, foto)

6. resturile de plante şi animale şi la urmele de viaţă păstrate în rocile scoarţei terestre • Fosilele geochimice sunt compuşi organici, care se găsesc în combustibilii minerali (petrol, • cărbuni) atestând natura organică a acestora; aceşti compuşi au o rezistenţă ridicată la acţiunea temperaturii şi presiunii, neputând fi distruşi în timpul proceselor de transformare. (desene, foto) • Fosilele propriu-zise(desene, foto) reprezintă orice rest organic (în cazuri excepţionale, organism), orice mulaj sau impresiune a unui rest organic sau organism precum şi orice produs al manifestărilor fiziologice al unui organism (deplasare, hrănire, înmulţire etc), care a fost păstrat în rocile scoarţei terestre cel puţin câteva mii de ani. • Fosilele propriu-zise reprezintă (desene, foto) • 1 - părţile dure (protectoare sau scheletice ale organismelor); (desene, foto) • 2 - mulajele organismelor sau ale unor părţi ale organismelor (de regulă, fără a conţine materie organică); (desene, foto) • 3 - impresiunile organismelor sau ale unor părţi ale organismelor; (desene, foto) • 4 - părţi moi ale oraganismelor; în cazuri excepţionale şi-n medii speciale (gheaţă, chihlimbar, sare,asfalt, ozocherită, silex etc.) un organism se poate conserva în întregime. (desene, foto)

7. FOSILIZAREA – reprezintă un ansamblu complex de procese biologice (biotice) şi fizico-chimice (abiotice) care conduc la transformarea organismelor sau a activităţilor biotice ale acestora în fosile sau urme fosile.Modul de conservare al fosilelor este dependent de:(desene, foto) • caracteristicile anatomice ale vieţuitoarelor; • condiţiile de mediu în care acestea au trăit şi modul lor de viaţă; • contextul în care s-a desfăşurat evoluţia geologică ulterioară, a depozitelor sedimentare în care se regăsesc fosilele (diageneză, tectonică, climat, etc).

8. Cele mai frecvente moduri (procese) de fosilizare sunt(desene, foto): • - conservarea părţilor dure (teste, cochilii, carapace, schelete, dinţi, etc.) prin:- mineralizare: recristalizare, piritizare, limonitizare, silicifiere; Procesul de înlocuire a substanţei chimice din partea dură poartă denumirea de remineralizare. Sunt frecvente cazurile de înlocuire a aragonitului de către calcit, a calcitului de către pirită în mediile euxinice sau de limonit în cele oxigenate, a calcitului de către silice, a chitinei din carapacele unor arthropode sau a rhabdosomilor graptoliţilor tot de către pirită, a silicei din testul radiolarilor de către calcit etc. În cazul plantelor sunt frecvente silicifierea trunchiurilor şi limonitizarea frunzelor - mulaje interne, externe sau composite (sculptate);- încrustarea: se produce în prejma izvoarelor bicarbonatate => tufuri calcaroase care conservă impresiuni ale caracterelor externe;- mumificarea - conservarea tesuturilor moi prin deshidratare rapida (zone aride); descopunerea de catre bacterii si actiunea eventualilor pradatori sunt mai reduse in absenta apei;- incarbonizarea: proces de fosilizare specific plantelor, mai rar animalelor (graptoliţi);- impresiuni ale părţilor moi: frunze, meduze, viermi, peşti, insecte, etc. care pot fi găsite în calcare litografice, gresii fine, silturi, argile;- conservarea urmelor de activitate biotică: orice organism care traieste in sau pe suprafata unui sediment, sapand, perforand sau pur si simplu miscandu-se pe suprafata sedimentului, creaza o urma pe suprafata sedimentului sau in sediment, urma care se poate pastra in stare fosila.Intr-un sens mai larg, orice mod de deranjare a structurii initiale a sedimentului, poarta numele de bioturbatie, daca aceasta modificare este produsa de orice tip de activitate vitala a unui organism. (De exemplu: galeriile sapate de unele arthropode decapode, galerii denumite Thalassinoides). modul de viaţă: “Gastrochaenolites”, perforaţii produse de bivalve lithofage;urme de deplasare: Helminthoidesurme de hrănire: Chondrites, ? Palaeodictyon, Gastrolite, Coproliteconservarea în stare iniţială: se produce în substanţe care oferă condiţii foarte bune de conservare: chihlimbar, ozocherită, gheaţă, etc

9. PALEONTOLOGIE SISTEMATICA • REGNUL VEGETAL (2-3 randuri de caracterizare a fosilelor caracteristice; desene, foto) • Cianobacteriile • Algele verzi • Algele aurii • Diatomee • Primele plante terestre (Psilopsidele) • Plantele care au generat zacamintele de carbuni ale perioadei Carbonifere (era Paleozoic) • REGNUL ANIMAL (2-3 randuri de caracterizare a fosilelor caracteristice; desene, foto • Protozoare • Metazoare • BIBLIOGRAFIE