Valoarea energetica a alimentelor

1. Valoarea energetica a alimentelor Elev: Paun Gabriela Clasa a XII B

2. Rolul glucidelor • Este multiplu, in primul rand situandu-se cel energetic • Glucidele mai sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. • Pe langa rolul energetic, glucidele au si rol plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor, • Glucidele, indeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului, datorita atat formarii acidului glucoronic, cat si a efectului lor asupra permeabilitatii membranelor; ele protejeaza organismul contra intoxicatiilor cu fosfor si cloroform

3. Necesarul de glucide al organismului este de 4 ' 5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga cantitate de glucide, circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35% monozaharide si dizaharide (S e g al Kodica s.a., 1983). in conditii de efort fizic mediu, raportul dintre glucide, proteine si grasimi trebuie sa fie de 4:1 : 1. Glucidele in organismul uman

4. Grasimile pot fi folosite la producerea de energie, depunerea de energie in tesutul adipos(1 g de energie furnizeaza cca 9 Kcal), cat si plastic( intra in compunera membranelor celulare). Grasimile sunt de mai multe tipuri: * simple * complexe. Cele simple pot fi – saturate (contin o cantitate mare de acizi grasi saturati) si nesaturate(contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati). O categori mai specifica de grasimi o constituie grasimile trans (acizi grasi nesaturati a caror configuratie a fost modificata in urma unor proces industrial de hidrogenare partiala sau biohidrogenare in rumenul rumegatoarelor Rolul grasimilor

5. Rolurile proteinelor • Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si refacerii tesuturilor. • Rol functional – în desfasurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime si hormoni. Pot îndeplini functii specifice (anticorpi). • Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter si coloidal participa la reglarea presiunii osmotice si mentinerea echilibrului acido-bazic. • Rol energetic – evidentiat prin degradarea compusilor rezultati din transformarea lor, pâna la etapa finala de CO2 si H2O Proteinele din alimentatie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci si pentru biosinteza unor compusi azotati neproteici (baze purinice si pirimidinice, constituenti ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).

6. Consumul de alimente ce contin proteine complete, subliniind faptul ca aceste substante organice trebuie procurate atat din surse animale, cat si vegetale,intr-o proportie echilibrata. Printre alimentele ce contin proteine complete se numara ouale,pestele,carnea de gaina, curcan, rata, vita, oaie si porc, branza, laptele, iaurtul si soia. „Unele alimente bogate in proteine, cum sunt carnea de oaie, porc, rata sau ouale, contin insa si cantitati importante de lipide”. In categoria produselor cu proteine incomplete, nutritionistii amintesc cerealele, orezul, spaghetele, painea, fasolea, broccoli, cartofii si arahidele. Aceste alimente nu asigura un aport adecvat de aminoacizi si orice proteina fara unul din aminoacizii esentiali (proteina incompleta) are o valoare biologica redusa. Specialistii spun:

7. Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern. Acest schimb permanent se numeşte metabolism. Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili. El se desfăşoară în trei etape: digestivă celulară excretorie Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia. Metabolismul

8. În etapa digestivă, sub acţiunea unor fermenţi specifici, are loc fragmentarea hidrolitică a macromoleculelor organice din alimente şi transformarea lor în molecule simple, fără specificitate, absorbabile ( glucoză, acizi graşi, glicerină, aminoacizi ). În etapa celulară, principiile alimentare suferă numeroase transformări. Totalitatea transformărilor biochimice care au loca la nivel celular reprezintă metabolismul intermediar. Deci, metabolismul intermediar reprezintă schimbul de substanţe şi energie dintre celulă şi mediul intern. Reacţiile metabolice din celule sunt de două feluri: reacţii anabolice, de sinteză a unor constituienţi celulari sau de rezervă, şi reacţii catabolice, de scindare a substanţelor până la produşi finali neutilizabili (apă, dioxid de carbon, substanţe azotate simple). Etapele metabolismului

9. Reacţiile metabolice din celule sunt de două feluri: * reacţii anabolice, de sinteză a unor constituienţi celulari sau de rezervă, şi * reacţii catabolice, de scindare a substanţelor până la produşi finali neutilizabili (apă, dioxid de carbon, substanţe azotate simple). Prin reacţii anabolice are loc reînnoirea permanentă a structurilor celulare uzate, sunt sintetizate o serie de substanţe active ( enzime, hormoni ), este asigurată creşterea şi înmulţirea celulelor, precum şi încărcarea lor cu material nutritiv de rezervă. Reacţiile catabolice generează energie. Ele se desfăşoară în două faze succesive. Într-o primă fază are loc metabolizarea incompletă, pe căi specifice, a substanţelor nutritive, până la stadiul de acetil coenzimă A şi acid oxaloacetic, produşi intermediari comuni glucidelor, lipidelor şi proteinelor. În această fază se eliberează o cantitate redusă de energie. În faza a doua are loc metabolizarea completă a produşilor intermediari. Această fază este comună tuturor substanţelor nutritive. Ea constă în reacţii de oxido-reducere prin care se eliberează peste 90% din energia chimică a moleculelor. O parte din aceste reacţii se desfăşoară ciclic, în cadrul ciclului citric sau ciclul lui Krebbs, iar o altă parte are loc la nivelul lanţului sau catenei respiratorii celulare. Reacţii metabolice:

10. Partea practica • Luni • 100g- covrigi cu susan- 410 cal • 150g- cartofi prajiti- 984.5cal • 100g- paine neagra-184.8 cal • 200g-compot visine-130 cal • Marti • 100g-iaurt fructe-74 cal • 50g-covrigi-205 cal • 200g- peste macrou- 366 cal • 250g-gutui-162.5 cal • 300g- suc struguri-249 cal

11. Miercuri: Mic dejun: doi covrigi Pranz: cartofi prajiti(100g); ceafa de porc(100g); paine intermediara(100g)‏ Cina: un sandwish(100g paine;200g salam;180g rosii; 100g castraveti)‏ Joi: Mic dejun: biscuiti cu crema 100g Pranz: paine 100g; piept de pui gril 150g; ciuperci 100g Cina: Shaorma 300g; snacksuri 60g Vineri: Mic dejun: o portocala 200g si un mar 210g Pranz: Crenvursti 150g si paine 50g Cina: ciocolata 25g; compot de visine 150g; 300g clementine Partea practica II

12. Sambata: Mic dejun: lapte 100ml si biscuiti cu crema 25g Pranz: peste 150g cu mamaliguta 100g Cina: Shaorma 300g; pomelo 100g Duminica: Mic dejun: 100ml lapte cu biscuiti cu crema Pranz: ceafa de porc 150g; cartofi prajiti 100g; salata de varza rosie 100g; paine 100g Cina: paste 100g; cabanosi 60g; paine 50g; rodie 100g Partea practica III

13. Concluzie Incerc sa am un stil de viata sanatos si echilibrat, chiar daca uneori mai exagerez cu mancatul.Atunci cand doresc a da cateva kg jos urmez o dieta bazata pe multe lactate, legume , fructe, carne slaba, si peste.