Legile de ratificare

1. Schema de Investitii Verzi (GIS)Contextul legislativ din România av. Andreea SzabóBucuresti, 30 Aprilie 2009

2. Legile de ratificare • Legea nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 • Legea nr. 3 din 2 februarie 2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

3. Experienta Romaniei • In Romania s-au publicat o serie de studii care aveau ca obiect dezvoltarea schemei de investitii verzi, dar si evaluari ale implementarii conceptului de GIS in Romania, exhaustive in explicatii, generoase in recomandari • 1. Dezvoltarea schemei de investitii verzi in Romania, autori : Lavinia Andrei, Adina Relicovschi, Veronica Toza, coordonator Maria Khovanskaya, publicat in 2006 de catre REC Ungaria, 2. GIS Development in Romania, Vlad Trusca, Directorul Departamentului de schimbari climatice, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, “REC Workshop “Facilitating GIS: first lessons learnt and the way forward” Budapesta, 24 April 2008 • Sunt disponibile foarte multe alte lucrari care trateaza tema GIS dintre care semnalam publicatia recenta a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, GIS MANUAL, (Version 1.0) Manual for the Sale and Purchase of Assigned Amount Units, under a Green Investment Scheme

4. Recomandari si previziuni ale studiilor anterioare • “Structura institutionala si legislativa actuala este • în general pregãtitã pentru acoperirea necesitãtilor • SIV. Însã pentru implementarea cu succes a Schemei de Investitii Verzi în România, trebuie luate unele mãsuri legale si institutionale” • Dezvoltarea schemei de investitii verzi in Romania, autori : Lavinia Andrei, Adina Relicovschi, Veronica Toza, 2006 • In aprilie 2009, Guvernul Romaniei face prima propunere de hotararea de guvern care sa reglemneteze Schema de iNvestitii Verzi

5. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Tranzactia cu AAU este descrisa ca fiind o combinatie a • a. - comertului international cu emisii pe de/o parte si • b. - implementarea activitatilor verzi respectiv a investitiilor verzi

6. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • a. Comertul International cu Emisii este reglementat de dispozitiile art. 17 al Protocolului de la Kyoto si celalate norme corelative, • b. Investitiile verzi si domeniul de aplicare nu sunt definite ca atare nici de art 17 al Protocolului de la Kyoto dar nici de o alta norma de drept nationala si internationala, de unde rezulta flexibilitate necesara interpretarii notiunii de investitii verzi

7. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Lipsa unei reglementari stricte la nivel international a notiunii de investitii verzi trebuie privita ca un avantaj, obiect al negocierii intre partile contractante • Tratamentul juridic al tranzactiilor cu AAU prezinta relevanta atat sub aspectul posibilitatii negocierii clauzelor contractuale dar si sub aspectul formal al intrarii in vigoare si respectiv producerii de efecte juridice dupa cum suntem in prezenta unui tratat sau a unui contract de stat

8. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Notiuni Relevante • Tratat actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public şi consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe, Legea 590/ 2003 privind tratatele • Contract de Stat, înţelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum şi de ministere sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizaţie internaţională, respectiv cu instituţii financiare sau alte entităţi ce nu au calitatea de subiect de drept internaţional în domeniul economic, comercial, financiar şi în alte domenii şi care nu este guvernată de dreptul internaţional public Legea 590/2003 privind tratatele • Contract de comert international intelegem un acord de vointa intre doi sau mai multi participanti la comertul international in vederea obtinerii unui profit.

9. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Intrarea in vigoare a tratatelor se face prin ratificare vazuta modalitatea de exprimare a consimţământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament sau, în condiţiile legii, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului • Ratificarea tratatelor internationale prin ordonanta a Guvernului constituie un procedeu la care, din diverse motive au recurs toate guvernele din Romania dupa 1991.Acest sistem indelung si foarte dur criticat in doctrina, folosit peste masura in trecut, s-a modificat doar partial, in prezent.

10. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Legea nr. 590/2003 interzice ratificarea prin ordonanta (art. 9 alin. 1) si precizand atributiile Guvernului in materie de ratificare, la tratatele semnate la nivel guvernamental: • << In situatii extraordinare...tratatele a caror reglementare nu poate fi amanata...sub conditia justificarii temeinice a urgentei ratificarii>> (art. 19 alin. 3).Restrictia este data de coordonatele care tin de urgenta masurii in imprejurarile extraordinare in care se pune problema si in limitarea categoriilor de tratate carora li se aplica.Se precizeaza ca ordonanta de urgenta poate interveni numai <<in situatii extraordinare>>, daca <<reglementarea nu poate fi amanata>> si <<sub conditia justificarii temeinice a urgentei ratificarii>>; in acelasi timp, derogarea de la regula se face numai pentru tratatele prevazute la alin. 1 lit. b-h fiind excluse tratatele la nivel de stat - lit. a. Ordonantele de Guvern nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica • Ori domeniul ce urmeaza a fi reglementat prin acest tip de tratat vizeaza unul din dreptuirle fundamentale inscrise in Constituita Romaniei si anume dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic de aici rezida imposibilitatea de a ratifica pe cale de ordonanta de urgenta

11. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Potrivit Manualului GIS, publicat in martie 2009 de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare o tranzactie cu AAU poate fi calificata fie ca un contract comercial supus regulilor de drept international privat fie ca un tratat si atunci se supune regulilor de drept international public • In Romania legea privind tratatele defineste insa un nou concept si anume acela de contract de stat Definitia institutiei contractului de stat stat insa este asa de larga, de cuprinzatoare, incat per a contrario, tot ceea ce nu este tratat international ar trebui sa constituie un contract de stat; daca contract de stat inseamna orice intelegere incheiata de stat, cu oricine - stat, guvern, organizatie internationala sau alta entitate care nu are calitatea de subiect de drept international (si din aceasta enumerare lipseste doar persoana fizica). Ar rezulta ca o asemenea intelegere nu poate fi decat fie tratat international fie contract de stat.

12. Natura juridica a tranzactiilor cu AAU • Incheierea unui acord (contractul) vanzare AAU constituie o tranzactie comerciala (o afacere)? Sau un act de guvernare (imperium)? • Angajamentul asumat de stat in tranzactia cu AAu poate fi tratat ca un contract comercial aducator de profit pentru vanzator, in speta statul?

13. Definitia notiunii de investitii verzi • Necesitatea pastarii unui continut cat mai larg al notiunii de greening • Potrivit lucrarii publicate de catre BERD greening este un proces care face legatura intre AAU /rile vandute si acele activitati care pot aduce beneficii climei si mediului • Potrivit aceluiasi studiu investitiile verzi trebuie fie canalizate inspre activitati • 1. proiecte de reducere a emisiilor • 2. alte proiecte cu beneficii directe asupra mediului • 3. combinatia celor doua tipuri de proiecte

14. Definitia notiunii de investitii verzi • Defintie cat mai larga a notiunii de greening in legislatia nationala, activitatile propriu zise de greening urmeaza a fi stabilite de catre partile contractante • Definirea continutului notiunii de catre actul normativ care reglementeaza schema • Necesitatea stabilirii unor domenii prioritare de actiune in sectorul energetic si non energetic • Necesitatea includerii sectorului energetic dar si pe cel non energetic

15. Propunerea Romaniei cu privire la Schema de Investitii verzi • Proiectul de act normativ Hotărâre a Guvernului privind iniţierea şi dezvoltarea „Schemelor de investiţii verzi” cuprinde • 1. etapele Schemelor de investiţii verzi, • 2. modul în care se va stabili cantitatea de AAU-uri ce va fi comercializată, • 3. potenţialii cumpărători, • 4. modalitatea prin care poate avea loc comercializarea, • 5. modul de gestionare a veniturilor obţinute, • 6. tipurile de proiecte de vor fi finanţate, • 7. beneficiarii proiectelor.

16. Investitii verzi vs.proiect de mediu • Nota de fundamentare a hotararii de guvern defineste venitul obţinut din comercializarea disponibilului de AAU-uri ca sursă de finanţare pentru proiectele de mediu necesare în economie, cu precădere în sectorul energetic, atât pentru conformarea cu obligaţiile asumate prin Tratatul de Aderare, ratificatprin Legea nr. 157/2005 (instalaţiile cu perioadele de tranziţie), cât şi pentru pregătirea învederea aplicării pachetului legislativ schimbări climatice – energii regenerabile. • Ori definita si reglementarea de baza a proiectelor de mediu o regasim in ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu care regelemnetaza toate conditiile pentru finantarea proiectelor de mediu

17. Etapele SIV in propunerea de HG • - Comercializarea disponibilului de AAU, avizarea si realizarea tranzactiei • - Finantarea de investitii verzi • Administratorul Schemei de investitii verzi Ministerul Economiei

18. Modul in care se va stabili cantitateaAAU comercializate • Noi competente stabilite pe seama Ministerului Economiei • Mentiune cu privire la necesitatea unei viitoare reglementari, a elaborarii altor acte normative subsecvente pentru stabilirea concreta a cantitatii • In concret, cantitatea de AAU ce urmeaza a fi trazactionate va fi stabilita prin vointa ministrilor mediului si economiei in baza unui ordin comun

19. Modalitatea prin care poate avea loc comercializarea si modul de gestionare a veniturilor obţinute • contract de stat guvernat de Legea tratatelor, negociat de catre o comisie condusa de ministrul economiei, reprezentantant ai Ministerului mediului, ai Finatelor si ai Afacerilor externe urmeaza a face parte din aceasta comisie • Modul de gestionare al veniturilor - sursa de finantare pentru investitii verzi

20. Veniturile realizate din vanzarea AAU • Sumele rezultate din tranzacţii sunt gestionate de către Ministerul Economiei prin Trezoreria Statului într-un cont distinct special constituit. In contradictoru cu prevedere din norma prevazuta in Legea protectiei Mediului • Legea protectiei mediului prevede in art 60 (2) Gestionarea durabilă şi unitară a fondurilor obţinute în urma tranzacţionării unităţii de cantitate atribuită, prevăzută de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, se realizează prin structuri special constituite în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu. • Legea mediului este lege organica astfel se situeaza pe treapta superioara in ierarhia normelor juirdice fata dehotararea de guvern • Din nota de fundamentare rezulta fara putinta de tagada ca veniturile astfel realizate constituie surse de finantare pentru proiectele de mediu ori cadrul legal si institutional in ceea ce priveste finantarea proiectelor de mediu a fost stabilit prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*) privind fondul de mediu

21. Cumparatorii • Cumparatorii AAU – rilor potrivit propunerii de hoarare de guvern • a) guvernele ţărilor Parte la Protocolul de la Kyoto; • b) entităţi desemnate de guvernele prevăzute la lit.a); • c) instituţii financiare internaţionale; • Potrivit propunerii de hotarare de guvern trazactia este guvernata de legea tratatelor si este calificata ca un contract de stat • Tranzacţia se încheie prin contract de stat semnat de ministrul economie;contractul de stat se aprobă prin Hotărqre a Guvernului. Art 6 din Legea 590/2003 privind tratatele • Insa potrivit Legii invocate contractele de stat nu intra sub incidenta acestei legi Art 44. • Contractele de stat nu intră sub incidenţa prezentei legi, cu alte cuvinte nu se supun regimului de drept international public

22. Definitii propuse • Definitiile propuse - caracter profund limitativ al definitiilor doar pentru sectorul energetic • investiţii verzi – sunt investiţii prin care se finanţează proiecte care reduc semnificativ impactul asupra mediului cu precădere reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în sectorul energetic; • tehnologii curate – tehnologii care conduc la reducerea intensităţii carbonului, în sectorul energetic.

23. Propunere / Domenii activitate eligibile in SIV • Investitiile verzi tartate ca hard greening urmeaza a fi finantate cu 99.9% iar soft greening/ul urmeaza a fi finatat cu 0,1 % • Se propune limitarea domeniilor de activitate eligibile intr-o schema de investitii verzi • a) tehnologii “curate”; • b) desulfurări în termocentrale; • c) depozitarea deseurilor în fluid dens; • d) modernizarea şi reabilitarea grupurilor energetice; • e) producţia de energie din surse regenerabile. • In mod evident, vizibil, investitiile verzi in propunerea guvernului elimina sectoarele non energetice din categoria celor sustinute prin acest mecanism financiar al SIV

24. Art.7 • (1)Procedurile de comercializare a AAU-urilor sunt: • a) licitaţie deschisă; • b) cerere de oferte; • c) negociere directă. • (2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului economiei şi al ministrului finanţelor publice.

25. LEGISLATIA NATIONALA INMATERIA AJUTORULUI DE STAT • O.U.G. nr.117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutoruluin de stat aprobata prin Legea nr. 13712007 (M.O. nr. 354/24.05.2007) • Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat (M.O. nr.436128.06.2007); • Regulamentul pentru modificarea si completarea Regulamentului privind transparenparenta relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara in cadrul anumitor intreprinderi (M.O. nr.244117.03.2006).

26. Ajutor de stat • Pentru a fi considerat ajutor de stat, sprijinul financiar trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: • - sã fie acordat de cãtre stat sau din resurse de stat, indiferent de • formã; • - sã fie selectiv; • - sã distorsioneze sau sã ameninte sã distorsioneze concurenta prin • - asigurarea unui avantaj economic întreprinderii beneficiare; • sã afecteze comertul între statele membre ale Uniunii Europene. • Tratatatul Comunitatii Europene interzice expres orice forma de ajutor de stat daca acesta poate distorsiona concurenta si comertul si daca nu a fost notificat Comisiei Europene

27. Ajutor de stat • In general orice avantaj acordat de catre autoritate publica catre un agent economic constituie ajutor de stat trebuie notificat Comisiei ex ante, adica inainte de prodcerea efectiva a evenimentului

28. Ajutorul de Stat • AJUTORUL DE STAT SE CONCRETIZEAZA f N: • Transferuri de fonduri publice catre o intreprindere (orice persoana fizici • sau juridica, indiferent de forma de organizare, care desfasoara activitati in scop • scop lucrativ, total sau partial); exemplu: subventii, compensarii, alocari de fonduri etc. • sau : • Renuntarea la unele venituri viitoare (certe sau posibile) care asigura unei • intreprinderi un beneficiu de natura economica sau financiara, pe care nu • le-ar fi obtinut in absenta acestor masuri.

29. Ajutorul de stat in reglementarile comunitare • COMMUNITY GUIDELINES ON STATE AID FOR ENVIRONMENTAL PROTECTION • Acest ghid a intrat in vigoare in 2 Aprilie 2008, inlocuind pe cel din 2001 si vor fi aplicabile pana in 31 Decembrie 2014.

30. Ajutorul de stat in reglementarile comunitare • - prin masurile ajutorului de stat va rezulta un nivel mai ridicat de protectie a mediului decat in situatia in care acesta nu s-ar fi acordat. Prin masurile de ajutor de stat efectul acestora trebuie sa fie cu mult mai pozitiv decat efectul de distorsionare a pietii concurentiale avand in vedere si prinicipiul poluatorul plateste • - Constituie unul din instrumentele in vederea implementarii a Action Plan and the environmental aspects of the energy- and climate change-related targets, plan stabilit de catre Consiliul Europei.

31. Concluzii • Reglementarile legale viitoare in materia GIS trebuie sa contribuie efectiv la beneficii de mediu pe termen lung