Indicii bursieri pe pietele internationale

1. Indicii bursieri pe pietele internationale Lector dr. Nicolae Iordan-Constantinescu 0723.573722 iordan@paneuropa.ro

2. Structura cursului • Istoric si clasificare • Constructia si calculul indicilor bursieri • Indici internationali reprezentativi • Utilizarea indicilor bursieri ca suport încontracte la termen

3. Definitie • indicele este pretul mediu al unui portofoliu imaginar de valori mobiliare reprezentand o piata specifica sau o fractiune a acesteia • indexul este masura statistica a schimbarilor intr-o economie,pe o piata de valori mobiliare sau intr-un segment al acestora • fiecare indice are metoda sa proprie de calculare si este de regula exprimat ca o schimbare fata de o valoare de baza • intrucat tehnic nu se poate investi intr-un indice, fondurile de investitii construite pe baza de indici permit sa se investeasca in valori mobiliare care reprezinta segmente de piata sau totalitatea pietei

4. Semnificatie • Indicii se manifesta ca un “sumar” al pietei, urmarind perfomanta activelor de top. • Cand se vorbeste ca “piata creste” sau “scade”, arata o “perfomanta puternica” sau una “slaba”, are o tendinta “bull” sau “bear”, piata este privita de fapt prin prisma indicilor

5. Istoric si clasificare • “In the beginning, Dow created the index, and Wall Street saw that it was good”. • “Then the Dow begat the S&P 500, which begat the Nasdaq Composite, which begat the Russell 1000, 2000, and on and on and on…” • Rick Wayman (“The ABC of Stock Indices”)

6. Istoric si clasificare • 1896 - primul indice bursier – Dow Jones Industrial Average (DJIA) – 12 companii • 1923 – primul indice S&P – număra 90 companii • 1950 – NIKKEI 225 • 1957 – S&P 500 • 1971 – Nasdaq Composite – (peste 3000 componente) • 1980 - CAC 40 • 1984 – FTSE 100; Russel Indexes (1000, 2000, 3000E=4000 companii top capitalizare) s.a.m.d.

7. Clasificare - 1 • dupa valorile mobiliare care constituie suportul indicelui • indici bursieri pentru actiuni (SUA: Dow Jones Average Industrial, Standard & Poor's 500, Nasdaq 100; UK: FT-SE, Germania: DAX; Japonia: Nikkei si Topix, Franta: CAC-40) • indici bursieri pentru obligatiuni • indici ai volatilitatii(abaterea cursului valorii mobiliare fata de referinta - absolut ± 5$ sau relativ ±5%) • indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale si alte institutii de acest fel

8. Clasificare - 2 • dupa modul de calcul • indici bursieri de prima generatiese calculeaza ca media aritmetica a cursului actiunilor componente, ajustata cu un divizor care exprima modificarile actiunilor componente- modificari de capital, fuziuni, diviziuni etc • indici bursieri din generatia a douacuprind un numar mare de firme sau actiuni care apartin mai multor domenii de activitate; metodologia de calcul presupune ponderarea actiunilor cu cursul bursier sau capitalizarea bursiera. Exemple: Topix, S&P 500, CAC-40, DAX

9. Clasificare - 3 • dupa gradul de cuprindere • indici generali ai pieteicuprind actiuni din mai multe domenii de activitate: Nasdaq-100, FT-SE, Actuaries 100, CAC-40, DAX, BET • indici sectorialiexprima evolutia unui singur sector al economiei cu ajutorul firmelor care apartin acestui sector si care sunt cotate la bursa

10. Clasificare - 4 • dupa intervalul la care sunt calculati • indici calculati in timp real • indici calculati la sfarsitul zilei de tranzactionare • dupa numarul de piete financiare care intra in calculul indicelui • indici ce cuprind in portofoliul lor actiuni cotate pe o singura piata bursiera • indici mondiali, care tin cont de de actiunile ce coteaza pe diverse piete ale lumii

11. Clasificare - 5 • dupa tipul pietei de capital pe care sunt calculati • indici calculati pe piata bursiera (indicele BET) • indici ai pietei extrabursiere (indicele RASDAQ-C) • in functie de institutia care calculeaza indicele • indici oficiali - calculati de organismele pietei de capital • indici calculati de organismele pietei de capital in colaborare cu publicatii financiare (ex - FT-SE, calculat de Financial Times si Bursa din Londra) • indici calculati de diverse publicatii economico-financiare • indici calculati de societati de valori mobiliare

12. Constructia si calculul indicilor bursieri- principii de calcul - • informatiile utilizate in calcul trebuie sa provina din surse autorizate • la calcularea indicilor trebuie sa se asigure intotdeauna continuitatea si comparabilitatea cu momentele anterioare, precum si consistenta datelor si a metodelor • metodele de calcul trebuie sa reflecte intotdeauna realitatea • utilizatorii trebuie sa poata replica indicii ori de cate ori este nevoie, ca atare calculul lor nu trebuie sa aiba o complexitate foarte mare, iar datele si informatiile folosite in calcul sa fie disponibile oricui

13. Constructia si calculul indicilor bursieri • Etapele constructiei unui indice bursier • selectia valorilor mobiliare care intra in portofoliul indicelui • atribuirea unei anumite importante fiecarei valori mobiliare • alegerea datei de referinta

14. Constructia si calculul indicilor bursieri • 1. selectia valorilor mobiliare care intra in portofoliul indicelui • - actiunile trebuie sa fie cotate la prima categorie a pietei bursiere respective (in cazul Nikkei, retrogradarea unui titlu la categoria a doua a bursei duce la excluderea sa automata din componenta titlului) • - selectarea de actiuni emise de firme puternice, stabile, cu o crestere sustinuta a activitatii, ai caror indicatori le recomanda ca o buna investitie • - titlurile sa fie cat mai reprezentative pentru piata bursiera respectiva (in cazul indicilor generali) sau pentru sectorul economic respectiv (in cazul indicilor sectoriali)

15. Constructia si calculul indicilor bursieri • lichiditatea titlurilor selectate (lichiditatea=volum minim al tranzactiilor zilnice pentru un titlu) • actiunile sa fie emise de o companie autohtona (exceptie in cazul indicilor care reflecta evolutia firmelor transnationale, indicii globali) • intervalul de timp scurs de la prima listare a actiunilor (indicele NASDAQ-100 cere ca actiunile care se afla in primele 25% in ce priveste capitalizarea bursiera sa fi fost cotate de cel putin un an, iar celelalte actiuni de cel putin doi ani)

16. Constructia si calculul indicilor bursieri • tipul valorilor mobiliare luate in calcul (exemplu - pentru indicii actiunilor, actiunile luate in calcul trebuie sa fie actiuni comune sau actiuni preferentiale participative) • ponderea actiunilor pe piata din totalul celor emise (in cazul indicelui DAX-100 trebuie ca maximum 86% din totalul actiunilor emise sa se afle pe piata )

17. Constructia si calculul indicilor bursieri 2. atribuirea unei anumite importante fiecarei valori mobiliare • necesitate: a se evita situatia in care evolutia cursului unei anumite actiuni ar avea o influenta prea mare asupra indicelui, ducand la reflectarea inexacta si eronata a evolutiei pietei • sistem de ponderi • ponderi egale atribuite fiecarei actiuni • ponderare cu capitalizarea bursiera • ponderare cu pretul de piata

18. Constructia si calculul indicilor bursieri 3. alegerea datei de referinta • este, de regula, o data cu semnificatie deosebita pentru indicele bursier respectiv (de multe ori este data de cand incepe sa fie calculat indicele, cum este pentru indicele BET - 19 septembrie 1997) • pentru acea data, indicele primeste o valoare de referinta, ex.100, 1000 sau 10.000 puncte

19. Calculul indicilor bursieri • Media aritmetica • I = Sumacursuriloractiunilorcomponente/divizor • I = indice divizor = numarul actiunilor luate in calcul • Medie ponderata • Se ia in calcul capitalizarea bursiera sau pretul/cursul N - numarul actiunilor din componenta indicelui Kt - divizor cit - factor de corectie pentru actiunea t

20. Calculul indicilor bursieri - 2 Exemplu • Un indice format din 10 actiuni care totalizeaza 1000 USD • Divizor 10 - Media = 100 • O actiune se divide (split) in doua (100:2=50) →11 actiuni, dar se calculeaza tot cu 10 • Daca am calcula noul indice ca 950:10=95, nu ar fi corect, pentru ca valoarea companiei nu s-a schimbat, deci divizorul trebuie adaptat in jos, la 9.5 si indicele va fi: 950:9,5=100

21. “the good”, “the bad” and “the ugly” “the good” • instrumente utile pentru observarea tendintelor pietei • singurele instrumente care face posibila o perspectiva istorica a pietei “the bad” • modul de calcul – majoritatea sunt calculate prin ponderarea cu capitalizarea de piata – cu cat capitalizarea este mai importanta, cu atat influenta unei componente este mai mare – un index ponderat mai echilibrat este mai democratic si surprinde si influenta activelor mai mici • reprezentativitatea – indicii cuprind un numar mic de active si se schimba periodic pentru a reflecta realitatea unei perioade definite – un grafic istoric nu poate fi considerat adecvat pentru o perioada mai mare de timp

22. “the good”, “the bad” and “the ugly” “the ugly” • Fetisizarea indicilor – piata este mai dinamica decat arata indicii – sunt multe companii care au o dezvoltare sanatoasa si castiguri in crestere, dar sunt subevaluate deoarece nu sunt cunoscute de piata!

23. Indici internationali reprezentativi • The big three • Dow Jones Industrial Average • NASDAQ Composite • S & P 500

24. Dow Jones Industrial Average • cel mai vechi indice – furnizeaza o perspectiva pe termen lung a sectorului industrial • numit si “headline index” (mentionat pe prima pagina a ziarelor) sau “blue chip index” – reprezinta media ponderata prin pret acelor mai mari 30 actiuni tranzactionate pe NYSE

25. Dow Jones Industrial Average – cont. • Charles Dow a creat indicele care-i poarta numele in 1884, pentru sectorul industrial (Dow Jones Industrial Average) • ulterior a creat alti indici pentru a monitoriza sectoarele de inalta tehnologie ale epocii – electricitatea si caile ferate • in 1928, numarul de actiuni in componenta indicelui Dow a fost sporit la 30, utilizat si in prezent

26. Dow Jones Industrial Average – cont. • calcul: media aritmetica a primelor 12 actiuni de pe piata – se adunau preturile primelor 12 actiuni cele mai performante si se impartea la 12 – la 26.05.1896 = 40,94 • Dow privea aceasta medie ca maree ale pietei (cu fluxuri si refluxuri) • “Dogs of the Dow”- strategie de investitii utilizand indicele – primele 10 companii din cele 30 constitutive ale indicelui

27. Dow Jones Indexes - istoric

28. Dow Jones Indexes

29. Nasdaq Composite Index • ia in calcul toate actiunile, americane si straine, listate pe Nasdaq • ponderat cu valoarea de piata a fiecarei actiuni (fiecare actiune afecteaza indicele proportional cu valoarea sa de piata) • valoarea de piata (ultimul pret de vanzare x numarul actiunilor) se calculeaza pe durata intregii zile de tranzactionare si este raportata la valoarea totala a indicelui

30. Nasdaq Composite Index • include in prezent peste 5.000 firme, mai mult decat majoritatea celorlalti indici bursieri • din acest motiv, este unul dintre cei mai urmariti si cotati indici de piata

31. Nasdaq 100 Index • lansat in ianuarie 1985 • include cele mai mari 100 companii nationale nefinanciare listate pe sectiunea Nasdaq National Market • fiecare actiune inclusa in index este reprezentata conform proportiei pe care o detine capitalizarea sa de piata in valoarea totala a indicelui

32. Nasdaq 100 Index – cont. • reflecta companiile cu cresterea cea mai mare de pe Nasdaq din principalele grupe industriale • toate componentele indicelui au o capitalizare de piata de minimum $500 milioane si un volum zilnic mediu de tranzactionare de cel putin 100.000 actiuni

33. S&P Index Family • S & P Global cuprinde 1200 de indici, intre care: • S & P 500 – 500 companii de top (leading) in domenii de varf (leading) capitalizare de min. 4 miliarde USD • S & P 400 – 400 companii cu capitalizare medie – intre 1 si 4,5 miliarde USD • S & P 600 – 500 companii cu capitalizare mica – intre 250 mil USD si 1,5 mld USD • Lichiditatea – raportul dintre volumul tranzactiilor anuale si capitalizarea de piata minimum 0,3% • Public float – minimum 50% in circulatie pe piata

34. S&P 500 • actiunile cuprinse reprezinta cca 75% din piata americana a actiunilor • 500 companii de frunte din ramurile economice de baza (leading sectors) • capitalizarea pietei: min. 4 miliarde USD • ponderarea: capitalizarea de piata • unul din cei mai buni indicatori generali de performanta a pietei • din nefericire, primele 45 companii reprezinta mai mult de 50% din valoarea indicelui

35. Alti indici bursieri • FT-30 – FT Ordinary Share Index – cel mai vechi din UK – 30 blue-chips • FT actuarial al tuturor actiunilor – calculat pe piata Londrei la ora 17 a fiecarei zile lucratoare. Alcatuit din cca 670 actiuni impartite in sase grupe principale si 35 subgrupe reprezentand cca 90% din capitalizarea pietei bursiere britanice – standard pentru evaluarea portofoliilor pe termen lung • FT-SE 100 – calculat in timp real – reprezinta suportul in contracte futures incheiate pe piata britanica

36. Alti indici bursieri - 2 • NIKKEI 225 compus din 225 actiuni din prima sectiune a Bursei din Tokyo – medie aritmetica ponderata – actiunile sunt cuprinse in indice pe principiul lichiditatii –cel putin 60 milioane actiuni pe piata la pretul de 50 yeni valoare nominala – daca >, se convertesc la 50) • TOPIX – indicele primei sectiuni a Bursei din Tokyo – cuprinde toate actiunile companiilor care coteaza in prima sectiune – indicele cu baza de calcul cea mai larga – buna imagine a pietei – ponderare cu capitalizarea de piata – calculat in timp real – familie de indici

37. Alti indici bursieri - 3 • DAX 30 • cel mai reprezentativ indice calculat la Bursa din Frankfurt • cuprinde actiunile celor mai importante 30 companii germane • criterii de selectie: lichiditatea si capitalizarea bursiera • se calculeaza la fiecare 15 secunde • indice ponderat cu capitalizarrea de piata • CAC-40 • cel mai important indice pe piata franceza • ponderare cu capitalizarea bursiera • cele 40 de actiuni sunt contate intre primele 100 titluri tranzactionate la Bursa din Paris din punct de vedere al capitalizarii, lichiditatii (volumul actiunilor vandute/cumparate) si volatilitatii (sub aspectul diferentei dintre pretul de vanzare si de cumparare comparativ cu valoarea medie a tranzactiilor)

38. Alti indici bursieri – 4 - Romania • BET • Cuprinde zece actiuni din cele mai lichide tranzactionate la prima categorie a BVB (impreuna cel putin 60% din capitalizarea bursiera totala) si cele mai tranzactionate (in total cel putin 70% din valoarea totala a tranzactiilor) • indice ponderat cu capitalizarea bursiera • calculat in timp real • BET-C • ansamblul actiunilor tranzactionate – medie ponderata cu capitalizarea bursiera – calculat in timp real, in lei, euro si USD, la cursul BNR al zilei • BET-FI • indice sectorial pentru fondurile de investitii (5 in momentul de fata) – ponderare cu capitalizarea de piata

39. Utilizarea indicilor bursieri ca suport încontracte la termen • Gestiunea pasiva de portofoliu (buy and hold) • Titluri derivative pe indici • Optiuni cu activul suport pe indici bursieri • Contracte futures de vanzare-cumparare la termen la preturi indexate pe indici bursieri • Futures pe indici • Cumpararea-vanzarea de titluri derivate pe indici bursieri - vocatia de instrumente de acoperire a riscului pentru activele-suport din portofoliul indicelui

40. Utilizarea indicilor bursieri ca suport încontracte la termen - 2 4. Operatiunile de acoperire (hedging) constau in tranzactii cu instrumente derivate pe indici in sensul invers al tranzactiilor cu titlurile din compozitia indicelui Operatiuni de arbitraj pe indicele bursier, care acopera riscul pierderilor din tranzactii de titluri clasice in schimbul platii unei prime (in cazul optiunilor) sau a unei marje de acoperire (in cazul contractelor futures) Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu opereaza cu contracte futures pe indicele bursier al titlurilor cotate la categoria I a BVB

41. Contracte futures pe indici bursieri - 1 • Scop: • Mijloc de acoperire a riscului – un investitor care are un portofoliu de titluri se poate acoperi contra riscului de scadere a cursului prin vanzarea de contracte futures • Speculativ – in vederea obtinerii unui castig din diferenta de curs a indicelui

42. Contracte futures pe indici bursieri - 2 Exemplu: • Un contract futures reprezinta obligatia de a cumpara (pozitie “long”) sau de a vinde (pozitie “short”) un indice bursier la o data prestabilita • Valoarea contractului la termen se stabileste pe baza cursului la termen al indicelui si prin luarea in considerare a multiplicatorului pietei (permite transformarea punctelor de indice in unitati monetare - fiecare piata are multiplicatorul ei: SUA – 500 USD; UK - 25 GBP; JP - 10000JPY; RO - 10000 ROL, CH - 5 CHF)

43. Contracte futures pe indici bursieri - 3 • Pe piata japoneza, la 8 martie, un operator achizitioneaza 10 contracte pe indicele TOPIX, cu scadenta in luna iunie acelasi an, la cursul de exercitiu de 1570 • Depozit de garantie N x MJPY x IP = 10 x 10000 x 100 = 10.000.000 JPY, undeN=numar contracte; MJPY =multiplicator IP = numar puncte aferent depozitului • Cursul de compensatie la sfarsitul zilei este de 1580 • Cursul creste la 1602 si operatorul inchide pozitia, vanzand la 1602, obtinand un castig de 10 x (1602-1570) x 10000 = 3.200.000 JPY

44. Contracte futures pe indici bursieri - 4 • Un operator vinde la 01.04 10 contracte futures pentru luna iunie acelasi an la 1600 puncte, asteptand o scadere a indicelui. La 5.5 inchide pozitia “short” la un curs de 1.531,28, rezultand un castig de (1.600-1531,28) x 10 contracte x 10000 JPY = 15.709.000 JPY • Daca operatorul nu si-ar fi lichidat pozitia la 5.5, in cazul pozitiei “long” regularizarea s-ar fi realizat la pretul de lichidare de 1.657,09 (castigand 15.709.000 JPY: pretul de lichidare-pretul de cumparare), iar in cazul pozitiei “short” ar fi pierdut 5.709.000 JPY (pretul de vanzare-pretul de lichidare). Daca cele doua contracte erau incheiate simultan, operatorul, prin lichidarea pozitiilor sale long si short ar fi inregistrat un beneficiu net de 15.709.000-5.709.000= 10.000.000 JPY

45. Optiuni pe indici bursieri - 1 • Optiunile pe indici bursieri sunt contracte care au ca baza indicele bursier • Valoarea contractului se determina prin inmultirea nivelului indicelui cu multiplicatorul specific bursei/pietei • Pretul de exercitare a optiunii reprezinta suma de plata • Diferenta dintre pretul de exercitare si nivelul curent al indicelui x cu multiplicatorul reprezinta castigul sau pierderea operatorului • Lichidarea contractului se face numai in cash, neexistand posibilitatea livrarii actiunilor din care este compus indicele

46. Optiuni pe indici bursieri - 2 • Cumpararea unei optiuni “call” • Un investitor cumpara la 01.04 anul T o optiune “call” pe TOPIX la 1.500 puncte, cu prima de 50 • Daca indicele este in crestere, ajungand la 01.05 anul T la 1.650 puncte, investitorul exercita optiunea, castigand net (TOPIX -PE-p) x N x 10000 = (1.650-1500-50) x 1 x 10000 =1.000.000 JPY • Daca indicele cunoaste o evolutie descendenta, investitorul renunta la contract, pierzand prima de 50

47. Optiuni pe indici bursieri - 3 • Cumpararea unei optiuni “put” • Un investitor cumpara la 01.04 anul T o optiune “put” pe TOPIX la 1.500 puncte, cu prima de 50 • Daca indicele este in crestere, cumparatorul renunta la contract, pierzand prima • Daca indicele scade, investitorul exercita optiunea, de exemplu la 1.350, castigand (PE-p-TOPIX) x N x 10000 = (1500-50-1.350) x 1 x 10000 = 1.000.000 JPY • Cumpararea unei optiuni “call” este echivalenta cu vanzarea unei optiuni “call” pentru partener, idem pentru cumpararea unei optiuni “put” este echivalenta cu vanzarea unei optiuni “put” pentru partener

48. Bibliografie suplimentara • Victor Stoica, Adriana-Irina Gruia – Piete de capital si produse bursiere, Editura Universitara Bucuresti, 2006 – pag. 49-85 • Gabriela Anghelache – Piata de capital. Caracteristici, evolutii, tranzactii, Editura Economica,Bucuresti, 2004 – pag.379-414 • Pentru consultatii, puteti folosi coordonate mentionate pe slide-ul de titlu