1 / 29

JUDETUL BRASOV

Localizare si accesibilitate . Judetul Brasov este asezat

kendis
Télécharger la présentation

JUDETUL BRASOV

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

    1. JUDETUL BRASOV Destinatie de excelenta

    2. Localizare si accesibilitate Judetul Brasov este asezat n centrul Romniei, ocupnd 5.363 km2 sau 2,2% din suprafata tarii. n topul judetelor, ca suprafata, ocupa locul 25. El este intersectat de paralela 46 latitudine nordica ce trece prin localitatile Jibert si Ormenis. Meridianul de 25 longitudine estica strabate judetul prin municipiul Fagaras. Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18 C., iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5 C. Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai nalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciare Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine pna la platoul Brsa, ca n cele din urma, dincolo de rul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean. O retea hidrografica ntinsa trece prin judetul Brasov, rul Olt fiind cel mai mare dintre ele.

    3. Distanta dintre Brasov si Capitala este de 161 km. Din judetul Brasov reteaua cailor rutiere totalizeaza 1.449 km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale. Sosele internationale E60 Brest - Nantes - Orlans - Basel (Ble) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta, E68 Szeged (Seghedin) - Nadlac - Arad - Deva - Sebes - Sibiu - Fagaras - Brasov Drumuri nationale DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Fagaras - Brasov - Bucuresti DN1A Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte - Ploiesti DN10 Brasov - Harman - pasul Buzau - Buzau DN11 Brasov - Harman - pasul Oituz - Onesti DN73 Brasov - Bran - Cmpulung - Pitesti DN73A Predeal - Prul Rece - Rsnov - Sinca - Sercaia DN1J Sercaia - Comana de Jos -Hoghiz

    4. Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romnia. Din acesta pornesc sase ramificatii: Tronsonul Brasov - Predeal - Bucuresti Tronsonul Brasov - Sfntu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul Brasov - Rupea - Sighisoara - Teius Tronsonul Brasov - Fagaras - Sibiu - Vintu de jos Tronsonul Brasov - Harman - ntorsura Buzaului Tronsonul Brasov - Zarnesti n prezent, judetul Brasov nu dispune de un aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen este la Sibiu (142 km). Urmeaza cel de la Otopeni, aflat la 161 km distanta.

    5. Populatia totala a judetului la 01.07.2008 era de 596.642 locuitori, Brasovul fiind al 12 judet ca numar de populatie din tara. Populatia este diversa din punct de vedere etnic si cultural, diversitate deteminata istoric.

    7. Organizare administrativ-teritoriala n judet sunt patru municipii, sase orase si 48 de comune cu 149 sate.

    8. Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este formata dintr-unul sau mai multe sate si este condusa de un Consiliu Local si un primar ales. Orasul sau municipiul este unitatea administrativa condusa de un Consiliu Local si un primar ales. Judetul este unitatea administrativa condusa de prefect, reprezentantul Guvernului n teritoriu, si un Consiliu Judetean, ales, care are la rndul sau un presedinte, desemnat prin vot uninominal. Consiliul Judetean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti, avnd ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanta la nivel judetean. Guvernul numeste un prefect n fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau local.

    9. Istoric Urme ale vietii omului pe aceste meleaguri dateaza nca din paleolitic si, n continuare, pna n epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile dacice si ale populatiei daco-romane, a caror existenta este atestata prin descoperirile arheologice de la Brasov, Rsnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu si Rupea, dovedesc ca si dupa retragerea stapnirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a mentinut si n perioada de trecere la feudalism si, n continuare, pna astazi. Filozofia dacilor se regaseste n modelul matematic al sanctuarului de la Racos si al marele complex ritualic al dacilor de la Sinca Veche, adapostit ntr-o pestera. Multe din localitatile judetului dateaza din cele mai vechi timpuri: Rsnovul dateaza din epoca romana existnd vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul Rsnov si comuna Vulcan concretizate n urmele unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Fagarasul, ca tinut, este cunoscut nca din anul 1222 sub denumirea de Tara Fagarasului identica cu Tara Romanilor (Terra Blachorum).

    10. Municipiul Brasov Cele mai vechi date documentare atesta existenta orasului Brasov n anul 1234, cu numele de KORONA, apoi n 1252 sub numele de BARASU si n 1288 sub cel de BRASO, orasul dezvoltndu-se n conditiile colonizarii Tarii Brsei cu populatie germana. Din ndepartate vremuri si mai ales de la nceputul secolului al XIV-lea, datorita pozitiei sale, Brasovul ajunsese un important centru mestesugaresc si comercial ce avea intense relatii economice cu Tara Romneasca si Moldova.

    11. n Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole n urma (1495) a luat fiinta prima scoala romneasca si tot aici si tipareste n secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti n limba romna. n imediata apropiere a acestora se nalta impunatoarea Biserica Neagra recunoscuta pentru valoarea colectiei de covoare orientale din sec. XVI-XVII si cea mai mare orga, cu 4000 tuburi, din sud-estul Europei. n Brasov ntlnim azi toate stilurile importante din arhitectura europeana, de la Renastere si Baroc la Art Nouveaux, ntr-o frumoasa simbioza nealterata de constructiile moderne din partea de est a orasului.

    12. n judet - Bisericile fortificate sunt o caracteristica a spatiului transilvanean, care a cunoscut nsecolele XII XVI o colonizare a trgurilor si satelor de catre sasi (saxones, populatie germana), veniti din Saxonia n aceasta parte a Transilvaniei, pe atunci zona de granita. Bisericile sunt unicat n spatiul european, fapt pentru care unele edificii se regasesc pe lisa UNESCO: Prejmer si Viscri. Depozitele minerale includ carbune si lignit n Vulcan, marmura n Sinca Veche si calcar n Brasov si Cristian. Ape minerale pot fi gasite n Zizin, ape termale n Codlea, iar ape iodo-sodice n Persani, Rotbav si Homorod.

    13. Economia Judetul Brasov a fost n perioada regimului comunist unul dintre cele mai mari centre industriale ale tarii. Dupa Revolutia din 1989, ritmul de scadere a productiei industriale a fost mai mare n judetul Brasov dect la nivel national. Numarul salariatilor din industrie a scazut constant, astfel n anul 2007 mai lucrau n industrie doar 34,6% din salariatii anului 1990, fenomen corelat cu scaderea productiei industriale. Salariatii disponibilizati din industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales comert si turism). n prezent, numarul total al societatilor din judetul Brasov este de 34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societati pe actiuni, 33.913 societati cu raspundere limitata, 75 societati n nume colectiv, 7 societati n comandita simpla, 77 organizatii cooperatiste.

    16. Pna n anul 1997 soldul balantei de comert exterior a judetului Brasov a fost n general pozitiv, dupa care a fost constant negativ ajungnd n anul 2008 la o valoare de 324.936 mii euro cu 178% mai mult fata de 2003. Aceasta situatie a avut loc pe fondul cresterii ntr-un ritm mai accelerat a importurilor fata de exporturi, respectiv a cresterii consumului att la agentul economic ct si la populatie.

    17. Activitatea de investitii din judetul Brasov n anul 2008 s-a concretizat ntrun volum de 1.108,47 milioane lei, fiind cu 15,7% mai mica dect n 2007.

    18. Agricultura La 31.12.2007 suprafata agricola a judetului Brasov era de 282.897 ha reprezentnd 52,8% din totalul terenurilor din judetul Brasov, restul fiind ocupat de paduri, ape, drumuri si alte categorii de folosinta. Terenul arabil ocupa 123.749 ha (43,7%), pasunile 97.086 ha (34,3%), iar fnetele, viile si livezile 62.062 ha (21,9%) din suprafata agricola. Principalele culturi practicate n judet, n functie de productia realizata n 2007, sunt: cele de cartofi, cereale boabe si sfecla de zahar. Efectivele de animale din unitatile erau la sfrsitul anului 2007 de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine si 14.027 caprine. n judetul Brasov, lucrau n agricultura, vnatoare si silvicultura n 2007 31.600 persoane. n Registrul fermelor de la nivelul Brasovului figureaza 14.000 de exploatatii agricole. Dimensiunea medie a unei exploatatii agricole este de aproximativ 5 ha.

    19. Turism Putine judete ale Romniei au o mbinare att de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, n functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. n municipiul Brasov cea mai mare parte a turistilor vin pentru week-end sau pentru afaceri. n celelalte zone ale judetului, turistii vin pentru a-si petrece vacantele sau sarbatorile de iarna si cele pascale.

    20. Resurse turistice: Turismul montan si sporturile de iarna - Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine ce-a mai densa si moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stna turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor si iarna, al schiorilor spre culmile Postavarului la care se adauga sezonier mai multe linii de teleski. Masivul nvecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si cu Pestera de Ghiata, dispune numai de cabane periferice: Dmbul Morii, Susai si campingul Drste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: vaile glaciare Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile vrfului Scara si Brna Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor este Dihamul, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cteva case de vnatoare.

    21. n muntii Bucegi si Postavarul se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica situat la cea mai mare altitudine din tara (1.038 m) si numeroase hoteluri si pensiuni turistice, prtii de ski de la Clabucet si cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clabucet si Grbova n muntii din apropiere. Muntii Piatra Craiului sunt unici n Carpatii romnesti prin relieful impunator al crestei calcaroase, crenelate si abrupte, dar si prin speciile rare de vegetatie si fauna. Turistii se pot adaposti la cabanele Plaiul Foii, Curmatura, Gura Rului sau refugiile din Vrful Ascutit si Grind. Aici se afla cea mai recenta rezervatie naturala cu un puternic potential investitional.

    22. Culoarul Branului, cu satele risipite si peisajele pitoresti beneficiaza de o oferta turistica diversificata a turismului rural din Romnia, att n Bran ct si la Moeciu, Simon, Pestera, Magura sau Sirnea, Fundata. Muntii Ciucas, cu spectaculosul lor relief ruiniform (Tigaile, Babele la sfat, Sfinxul din Ciucas) sunt mai putin frecventati de turisti si au n judetul nostru doar baza turistica de la Baba Runca. Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racos unde sunt coloanele de bazalt. Ei pastreaza un vechi edificiu vulcanic, dar si Padurea Bogatii.

    23. Atractii cultural-istorice - Principalele obiective cultural istorice se leaga de municipiul Brasov, pentru care Biserica Neagra constituie o emblema (cel mai estic monument gotic al Europei). Lor li se adauga Biserica Sf. Bartolomeu (cel mai vechi monument istoric al Brasovului datnd din 1223 si construit n stil arhitectonic roman), zidurile de incinta ale cetatii cu bastioanele Tesatorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei si Poarta Ecaterinei. Muzeul Judetean de Istorie, Muzeul Primei Scoli Romnesti, Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie si Casa Muresenilor sunt doar cteva din posibilitatile oferite turistilor de a cunoaste trecutul Brasovului.

    24. Castelul Bran este un monument istoric si arhitectonic, situat n Pasul Bran-Rucar, la 30 de kilometri de Brasov. Desi a intrat n circuitul si folclorul turistic drept castelul lui Dracula, se pare ca Vlad Tepes nu a locuit niciodata la castel. El adaposteste n acest moment muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri, iar n curtea castelului se afla un mic muzeu al satului, cu case traditionale din regiunea culoarului Rucar-Bran. Multe dintre orasele si comunele din sesul Tarii Brsei au cetati si biserici fortificate: Codlea, Harman, Snpetru, Feldioara, Crizbav, Rotbav, Maierus, nsa cea mai cunoscuta este Prejmer unde sunt cele mai puternice fortificatii ale unei cetati taranesti.

    25. Municipiul Fagaras are cunoscuta Cetate din sec. al XIV-lea, unde se afla Muzeul Tarii Fagarasului si bustul Doamnei Stanca. n Depresiunea Fagarasului se nsira sate pitoresti cum sunt: Breaza, Sercaia, Smbata (cu renumita herghelie), unde a nceput sa se dezvolte turismul rural. Zona Rupea, din nordul judetului cuprinde Cetatea Rupea (situata pe o stnca de bazalt si care a primit recent o finantare de peste 8 milioane de euro din fonduri europene si va fi reabilitata, devenind un centru de atractie pentru turisti si implicit un motor de dezvoltare al zonei), Cetatea Homorod, Cetatea de la Viscri si cele de la Bunesti, Crit si Jimbor.

    26. Turismul de afaceri - n ultimii ani, n Brasov a luat un avnt puternic si turismul de afaceri. Firmele din tara sau din strainatate aleg Brasovul pentru a-si organiza congresele si conferintele, la care pot participa chiar sute de persoane. n Brasov exista numeroase sali de conferinte complet echipate, iar personalul care organizeaza astfel de evenimente este bine pregatit. Renumit prin posibilitatile sale de turism n toate anotimpurile, judetul Brasov dispunea la finele anului 2008 de 451 unitati de cazare turistica (ocupnd din acest punct de vedere locul doi pe tara, dupa judetul Constanta), printre care se numara 56 hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149 pensiuni turistice urbane si 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistica era de 12.916 locuri. Numarul de turisti cazati n anul 2008 n judet a fost de 581.983 persoane ( din care: 335.397 persoane n hoteluri, 24.650 persoane n moteluri, 34.470 persoane n vile, 13.894 persoane n cabane, 97.474 persoane n pensiuni turistice urbane si 52.257 persoane n pensiuni turistice rurale). n anul 2008 durata medie a sejurului a fost de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica n functiune a fost de 26,5%.

    27. Resurse umane Forta de munca reprezinta una din cele mai importante bogatii ale zonei. Datorita concentrarii industriale din perioada comunista, dar si a reliefului, judetul este puternic urbanizat, populatia urbana reprezentnd 73,9% din totalul populatiei. Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2. Dar nu numai att, judetul Brasov este printre judetele tarii cu populatie mai tnara, lucru atestat de faptul ca numarul de pensionari de asigurari sociale de stat (132.136 persoane n 2008) este mai mic dect numarul de salariati (170.925 persoane la 31.12.2008). Tendinta este, nsa, de mbatrnire accentuata a populatiei pna n 2025-2030. Rata somajului n judetul Brasov era la sfrsitul lunii decembrie 2008 de 4,3%.

    28. Structura fortei de munca pe ramuri se prezinta dupa cum urmeaza: 42,4% n industrie si constructii, 1,53% n agricultura,vnatoare si silvicultura si 56,05% n comert si prestari de servicii. n judetul Brasov, cstigul salarial mediu net a fost n 2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurari sociale de stat de 678 lei. Tinerii brasoveni sunt foarte bine pregatiti, n judet existnd 6 universitati cu un numar total de 49.869 studenti si 1.100 cadre didactice. Scoala brasoveana este, de altfel, bine cotata, ea ncercnd sa se adapteze cerintei insuficiente de forta de munca.

    29. Proiecte de investitii Autostrada Brasov-Bucuresti Autostrada Transilvania Centura ocolitoare a municipiului Brasov Reabilitarea Stadionului Municipal ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea retelelor de apa din judet Aeroportul International Brasov-Ghimbav Halda ecologica de la Beclean Reabilitarea Gradinii Zoologice din Brasov la standarde UE Centrala pe biomasa Patinoar Olimpic n Parcul Tractorul - va gazdui si Jocurile Olimpice de Iarna ale Tineretului, din 2013

    30. Astfel, cu potentialul sau uman, economic, turistic Brasovul poate fi una dintre cele mai importante zone de interes pentru investitiile straine.

More Related