190 likes | 310 Vues
Schimbarile si implicatiile noii reglementari asupra organizarii arbitrajului intern si international. Avantaje si dezavantaje ale arbitrajului. Lect. univ. Dr. Cristina Florescu. Preambul.
E N D
Schimbarile si implicatiile noii reglementari asupra organizarii arbitrajului intern si international. Avantaje si dezavantaje ale arbitrajului Lect. univ. Dr. Cristina Florescu
Preambul Şi sistemul judiciar din România este supus de câţiva ani unui proces reformator şi de modernizare, mai ales în vederea armonizării continue a legislaţiei din ţara noastră cu cea comunitară, în contextul post-aderării României la Uniunea Europeană. Promovarea alternativelor de soluţionare pe cale amiabilă sau fără implicarea instanţelor judecătoreşti a diferendelor, ca şi asigurarea unui cadru corespunzător dezvoltării şi perfecţionării acestor metode în fiecare dintre statele Uniunii Europene, cât şi a celor aspirante, a devenit, în ultimii ani, o politică prioritară a instituţiilor Uniunii Europene.
Obiectivele principale ale noilor reglementări Obiectul central al reformelor legislative şi instituţionale în România, ca şi în celelalte state europene, îl constituie atât modernizarea sistemului judiciar, cât şi constituirea unor organisme alternative extrajudiciare care să preia spre soluţionare unele diferende. În prezent, noul Cod de procedură civilă are în vedere ca modificările în materia arbitrajului să transforme această procedură de soluţionare a litigiilor în una atractivă, suplă şi modernă, care, prin flexibilitate şi celeritate, să aibă efecte benefice şi în sensul reducerii volumului de activitate al instanţelor judecătoreşti.
TitulaturaCărții a IV-a • Încercând să descifrăm situația actuală, primul lucru care se observă este că titulatura Cărții a IV-a, dedicată arbitrajului, a rămas neschimbată și reprezintă dreptul comun pentru arbitraj la modul general, indiferent că ne referim la cel intern sau internațional, instituțional sau ad-hoc, în drept sau în echitate. • Ne punem problema dacă se mai face diferențierea dintre arbitraj comercial și cel civil, având în vedere sistemul monist instituit de NCC, dar nu știm dacă dispozițiile din NCPC se limitează numai la profesioniști sau se poate apela la arbitraj și în materie civilă. • Structura Cărții a IV-a – 7 Titluri; • Noutate: Titlul VII – Abitraj instituționalizat, deci reglementare compactăși expresă.
Arbitraj instituțional(izat) • Tendința de instituționalizare: datorită uzitării mai limitate a arbitrajului ad-hoc a apărut tendința reglementatoare a arbitrajului instituționalizat • Natura voluntară a arbitrajului privat – exprimarea opțiunii părților și pentru modalitatea de organizare a arbitrajului - eficiență, rapiditate, profesionalism, mijloace specifice
Arbitraj instituțional(izat)(continuare) • Dispoziții exprese, exclusive, compact sistematizate • Competiție crescândă între instituțiile permanente de arbitraj din toată lumea: ICC 2012, SCC 2012, CIETAC 2012, PCA 2012, Swiss Rules 2012, VIAC 2013; CACIR 2013 • Reglementare, perspective: art. 616-621
Arbitraj - Noțiune • Titlul I - Dispoziții generale: enunță principiile generale ale arbitrajului privat voluntar; înscrieri marginale • Accepțiunile noțiunii de arbitraj în practică • Art. 541 – conceptualizare; definiție legală – atractivitate, suplețe ? • Natura juridică mixtă (eclectică): jurisdicțională și contractuală – „reguli derogatorii de la dreptul comun” – deci crearea /interpretarea dinamică
Arbitraj - Noțiune(continuare) • Contractualizare: preeminența elementului nejurisdicțional până la momentul pronunțării hotărârii arbitrale. • Administrarea (Organizarea): părțile litigante și tribunalul arbitral – reguli de procedură derogatorii. • Sursa și limitele stabilirii acestor reguli: ordinea publică și dispozițiile imperative ale legii. • Corelare cu art. 616; 617, 619
Arbitraj instituțional(izat) - Noțiune • Art. 616 – iar conceptualizare • Se referă la constituirea, organizarea și funcționarea unei instituții permanente de arbitraj. • Se relevă din nou natura mixtă a arbitrajului. • Observăm instituție internă sau internațională.
Arbitraj instituțional(izat) - Condiții • Autoreglementare (Regulament + Reguli): Regulamentul de constituire și funcționare (elementul organizatoric) a arbitrajului instituțional să fie emis în condițiile legii - distincție față de regulile de procedură arbitrală = instrumentul procedural de soluționare a litigiului arbitral. • Constituirea și funcționareape lângă o organizație internă sau internațională – dar arbitrajul autonom față de respectiva instituție. • Convenția arbitrală să conțină o referire clară, expresă și concludentă la respectiva instituție de arbitraj.
Arbitraj instituțional(izat) - Reguli • Art. 619 coroborat cu art. 617 referitor la alegerea regulilor arbitrale în cadrul arbitrajului instituțional • Alegerea instituției - Legătură cu clauzele patologice • Problemă spinoasă: contrarietatea între convenția arbitrală și regulile de procedură arbitrală (nu regulament cum greșit face trimitere legea) = preeminența convenției arbitrale
Arbitraj instituțional(izat) - Reguli • DAR art. 619: • Regula: odată aleasă o anumită instituție automat se aplică regulile sale de procedură (Pare neconstituțional dar acesta este trendul). • Excepția (natura voluntară ar trebui să aibă prioritate): conducerea instituției poate decide eventuala aplicare a regulilor convenite de părți, efectiv sau prin analogie.
Arbitraj internațional • = variantă a procesului civil internațional • Art. 1110 – litigiu arbitral – raport de drept privat cu element de extraneitate(criteriul conexiunii juridice/economice) • Organizare: • Tribunal arbitral național sau străin(competență; sediu - locul arbitrajului) • Instituție națională sau internațională(caracterul organizației pe lângă care funcționează - constituire, obiective)
Arbitrabilitate • reprezintă transpunerea în plan procesual a competenței de soluționare a litigiului prin mecanismele justiției private (arbitraj) • cerință de fond a obiectului convenției arbitrale • condiției de validitate a convenției arbitrale • condiție de recunoaștere și executare a hotărârii arbitrale • Art. 542; art. 1111 - arbitrabilitate obiectivă; subiectivă
Avantaje • Flexibilitate (arbitri- desemnare, inlocuire, numire; locul, limba, regulile procedurale; cheltuielile; probele; in echitate; calitatea hotărârilor) • Posibilitatea soluționării în echitate/conform uzanțelor (art. 601; 119) • Caracter voluntar – autonomia de voință a părților (art. 541; 543; 544; 576; 1122 etc.) • Autonomia procedurii (art. 554 (competence-competence); 606) • Confidențialitate (art. 565)
Avantaje • Specializarea și profesionalismul arbitrilor desemnați (art. 543; 558; 565) • Neutralitate (locul, limba, procedura și regulile aplicabile, naționalitatea arbitrilor, reprezentarea legală etc.) • Hotărâri definitive și obligatorii (art. 606) • Recunoașterea internațională și executarea hotărârilor (art. 1124; 1126) • Celeritate (art. 567) • Costuri (art. 595-600; 620)
Dezavantaje • Ascultarea martorilor/experților • Nu mijloace de constrângere/sancțiuni • Renunțarea la competența statală • Motivele de desființare ale hotărârii sunt strict limitate și exprese • Arbitri ce își pot încalca atribuțiile/misiunea • Părți/contracte multiple - Arbitraj multi-partit • Reguli instituționale neprietenoase – judicializare excesivă • Costuri ridicate – arbitraje complexe
Concluzii • De apreciat - tendințe de modernizare și sistematizare mai riguroase • Judicializare excesivă prin încercarea de a cuprinde situațiile practice și majoritatea reglementărilor privind o metodă voluntară, de justiție privată, care oricum se organizează și adaptează de participanți la circumstanțele respective - de promovat o mentalitate mai liberală pentru o atractivitate mai lărgită a arbitrajului • Eventual o normare autonomă și distinctă de NCPC
Vă mulțumesc pentru atenție ! Lect. Dr. Cristina Florescu, avocat (crisflorescu@gmail.com; 0722 236 757)