1 / 12

1. D irecţii în care se exercită impactul omului asupra naturii

SPECIFICITATEA ANALIZEI MEDIULUI ORGANIZAŢIEI ÎN CONTEXTUL DURABILITĂŢII Elemente specifice ale m a cromediului. 1. D irecţii în care se exercită impactul omului asupra naturii. schimbarea structurii ecosistemelor; eliminarea din biosferă a numeroase specii de plante şi animale;

lazar
Télécharger la présentation

1. D irecţii în care se exercită impactul omului asupra naturii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SPECIFICITATEA ANALIZEI MEDIULUI ORGANIZAŢIEI ÎN CONTEXTUL DURABILITĂŢIIElemente specifice ale macromediului

  2. 1. Direcţii în care se exercită impactul omului asupra naturii • schimbarea structurii ecosistemelor; • eliminarea din biosferă a numeroase specii de plante şi animale; • “introducerea” în mediu a unor mari cantităţi de substanţe toxice; • exploatarea neraţională a resurselor solului; • epuizarea resurselor energetice ale Terrei; • modificarea arealului natural a unor specii vegetale şi animale; • transformarea radicală a peisajului geografic; • modificarea climei; • alterarea genofondului natural; • schimbarea compoziţiei atmosferei, a mărilor şi oceanelor.

  3. 2. Activităţi poluante • Care sunt poluanţii specifici fiecărei activităţi umane şi de la ce prag provoacă transformări ireversibile în mediu? • Care sunt efectele imediate şi pe termen lung ale poluării? • Cum putem preveni şi combate poluarea? • Cum se poate acţiona pentru a împiedica degradarea mediului, fără a afecta creşterea economică şi nivelul de trai? • Cât vor costa măsurile anti-poluare şi cine va suporta cheltuielile pentru a trăi într-un mediu cât mai curat ?

  4. Conform datelor statistice care au stat la baza negocierii aderării României la UE activităţile economice în cadrul cărora s-au produs cele mai mari cantităţi de deşeuri în anul 2000 au fost: • extracţia si prepararea minereurilor: 7 mil. tone • producerea de energie : 6 mil. tone • extracţia si prepararea cărbunilor : 4 mil. tone • agricultura si zootehnie : 4 mil. tone • industria si prelucrarea lemnului : 3 mil. tone • construcţii : 3 mil. tone • metalurgie : > 2 mil. tone • industria altor produse minerale nemetalice : > 1 mil. tone • industria de maşini si echipamente : > 1 mil. tone • industria alimentara : > 1 mil. tone • industria textila : > 1 mil. tone • industria mijloacelor de transport : > 1 mil. tone.

  5. 3. Schimbările climatice-factor de pierderi economice uriaşe • Martie 2004, Brazilia: primul uragan din istoria scrisă a Americii de Sud. • Mai 2004, SUA: 562 de tornade devastatoare în 30 de zile, inclusiv în Seattle, Washington şi în alte zone unde au avut loc pentru prima dată. • Estul Canadei, iarna 2003-2004: temperaturi de minus 40 grade. • Incendii forestiere devastatoare: au avut loc pe tot globul. • Valul de căldură,2003, Franţa: a ucis mii de oameni. • Fenomene naturale distrugătoare ca El Nino au început sa fie din ce în ce mai frecvente, atât la nivel mondial cat şi la nivel naţional.

  6. 4. Refolosirea materialelor Ex.: în tarile dezvoltate există o preluare în cascadă a unui automobil scos din uz care sedesfăşoară astfel: • 1. predarea automobilelor vechi la una din reţelele de ateliere private autorizatepentru primire şi dezmembrare; • 2. extragerea tuturor lichidelor de exploatare (combustibil, uleiuri, lichid frână, lichid de răcire etc.) care sunt trimise la industria de profil pentru revalorificare; • 3. demontarea componentelor şi a materialelor care, conform modelului “cascadă”, vor fi revalorificate astfel: - treapta I, piese care pot fi reutilizate la automobile; - treapta II, piese ale căror materiale pot fi utilizate în industria de automobile; - treapta III, piese ale căror materiale pot fi utilizate numai ca materii prime în industria chimică (cocs, uleiuri, gaze) sau în cea energetică prin ardere.

  7. 5. Consumul de energie - o problema naţională actuală Bioenergia este termenul european consacrat pentru a defini → atât tehnologiile de valorificare în energie a biomasei, biogazului cât şi tehnologia de obţinere a biocarburanţilor. Prin biocarburanţi se înţelege una din următoarele substanţe: • BIOETANOL: etanol extras din biomasa si/sau din partea biodegradabila a deşeurilor; • BIODIESEL: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului; • BIOGAZ: un combustibil gazos rezultat din biomasa si/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului pur; • BIOMETANOL: dimetilester extras din biomasă; • BIODIMETILETER: dimetilester extras din biomasă; • BIO-ETBE (etil-terto-butil-ester)”: pe bază de bioetanol; • BIO-MTBE (metil-terto-butil-eter)”: pe bază de biometanol; • BIOCARBURANTI SINTETICI: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost extrase din biomasă; • BIOHIDROGEN: hidrogen extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor; • ULEI VEGETAL CRUD: ulei produs din plante uleioase prin presare, extracţie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic.

  8. 6. Reducerea consumului de energie casnică Consumul specific de energie pentru încălzirea clădirilor a scăzut continuu: • Suedia: în 1990, faţă de 1976, reducere cu 65%; • Italia: 1994 / 1978: - 40%; • Austria: 1997 / 1984: - 55%; • Germania: 2001 / 1978: - 65%; • Franţa: 2001 / 1974: - 60%.

  9. 7. Creşterea economică globală-factor de destabilizare ecologică Ţările în curs de dezvoltare produc: doar 14% din totalul mondial al bunurilor, cu 78% din populaţia globului. De asemenea, ţările în curs de dezvoltare consumă numai: - 12% din minereurile planetei şi - 18% din energie. În 2005, China → a absorbit: 47% din producţia mondială de ciment, 32% din cea de orez şi 26% din cea de oţel (adică de două ori şi jumătate mai mult decât SUA). → a depăşit Japonia în privinţa importurilor de petrol. China şi India sunt singurele ţări mari a căror industrie energetică se bazează pe cărbune: în proporţie de două treimi în cazul Chinei şi de jumătate în cazul Indiei, ocupând locurile doi şi, respectiv, patru, în clasamentul poluanţilor cu bioxid de carbon, de natură să influenţeze clima.

  10. Problemele mediului înconjurător pot submina ţelurile dezvoltării economice • calitatea mediului este o parte a creşterii bunăstării, dar dacă beneficiile din creşterile venitului sunt contrabalansate de costurile ridicate pentru sănătate şi poluare, atunci aceasta nu se poate numi dezvoltare • distrugerea mediului înconjurător poate duce în viitor la scăderea productivităţii solurilor, care sunt degradate şi ecosistemelor, care sunt distruse pentru creşterea veniturilor, pun în pericol veniturile viitoare

  11. Ecologismul a afectat din plin unele ramuri industriale • Industria constructoare de maşini a fost obligată să monteze pe maşini aparate costisitoare de control al emisiei de gaze. • Industria producătoare de ambalaje a fost obligată să găsească soluţii pentru a reduce cantitatea de deşeuri şi consumul de energie. • Industria de prelucrare a petrolului a fost nevoită să creeze sortimente de benzină cu conţinut redus de plumb şi fără plumb.

  12. 8. Intervenţia statului Nu doar impozitele sunt metode de intervenţie ale statului, ci şi subvenţiile: • pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, • pentru activitatea de reducere şi control al poluării. Reglementări guvernamentale → protejează consumatorii (multiple perspective): 1. Reducerea producerii de bunuri care dăunează mediului; 2. Modificarea consumului de bunuri nocive; 3. Asigurarea că toţi consumatorii au capacitatea să evalueze efectul consumului bunurilor.

More Related