Fonduri de investitii

1. Fonduri de investitii Hedge Funds Exchange Traded Funds (ETF) Cursul 5

2. Hedge Funds Denumirea “hedge fund” (hedge – acoperirea riscului) este una de sorginte istorica. Initial au aparut pe piata de tip “bear”, scopul lor fiind acela de a reduce riscul prin adoptarea de pozitii “short”. Hedge funds sunt organizate ca fonduri de tip privat, cu un numar limitat de investitori. In SUA, majoritatea investitorilor trebuie sa fie investitori calificati. Sunt caracterizate prin gradul scazut de lichiditate, durata investitiei fiind de cel putin un an.

3. Hedge Funds

4. Hedge Funds Hedge Funds au un grad de risc mai ridicat decat riscul pietei. Un caz celebru de default – LTCM (Long Term Capital Management), infiintat de manageri cu experienta, o parte din ei laureati ai premiului Nobel. LCTM a imprumutat sume mari de bani in vederea adoptarii de expuneri mari pe anumite piete. Problemele au aparut in 1998, cand criza financiara a Rusiei a determinat “exitul” investitorilor de pe pietele riscante si plasamentul in titluri de stat americane (procesul – “flight to quality”).

5. Hedge Funds In incercarea de a preintampina riscul sistemic, FED i-a incurajat pe creditorii LTCM sa actioneze in mod concertat in vederea protejarii propriilor interese. Rezultat – creditorii au lichidat pozitiile LTCM, iar investitorii si-au pierdut plasamentele. Cazurile Soros si Robertson Robertson, adept al “value investments” a refuzat sa investeasca in actiunile din domeniul internet, foarte populare in perioada 1999-2000. Ca rezultat, randamentele scazute comparative cu piata l-au determinat sa lichideze fondurile Tiger.

6. Hedge Funds George Soros, adept al investitiilor bazate pe alegerea momentelor potrivite de intrare in piata, a inclus actiunile din domeniul internet in portofoliile fondurilor sale. Atunci cand “bubble-ul” s-a spart, fondurile Soros au inregsitrat pierderi masive datorita expunerilor mari pe sector si au trebuit sa fie restructurate. Alte cauze de prabusire – frauda Michael Berger a raportat in fals in anul 2001 castiguri enorme din short selling pentru Manhattan Fund.

7. Hedge Funds Hedge funds sunt fonduri de investitii administrate activ, avand ca obiectiv obtinerea unei rentabilitati absolute cat mai mari. Managerii acestor fonduri primesc un anumit procent din profitul fondului. Administrare activa – utilizarea unei game largi de instrumente si strategii Administrare pasiva – urmarirea unui indice Randament relativ – prin comparatie cu un benchmark – de ex. randament BET -10%, randament fond -8%. Randamentul relativ este multumitor, desi investitorii inregistreaza pierderi.

8. Hedge Funds Spre deosebire de fondurile deschise, hedge funds au limitari in ceea ce priveste marketingul. Principala diferenta consta insa in libertatea mult mai mare in utilizarea tehnicilor de investitii: • Laverage (cumpararea in marja, prin apelarea la credite); • Short selling – imprumutul de actiuni si vanzarea acestora, in speranta scaderii cursului bursier. Actiunile sunt rascumparate si returnate ulterior.

9. Hedge Funds

10. Hedge Funds

11. Hedge Funds Transparenta - Offering memorandum – obiective si strategii investitionale Spre deosebire de fondurile deschise, hedge funds au un grad de transparenta scazut, datorita dorintei administratorilor de a isi pastra avantajele competitive. Probleme pentru investitori – greutati in indentificarea strategiilor de investitii si a gradului de risc. Favorizeaza transparenta – problemele generate de criza, prezenta investitorilor institutionali, lipsa de incredere.

12. ETF • Exchange Traded Fund – fond de investiţii prin a cărui politică de investiţii se urmăreşte un indice, un activ sau un coş de active şi ale cărui titluri de participare sunt tranzacţionate pe bursa de valori. • Nu există comisioane de subscriere în fond, tranzacţionarea lor realizându-se la preţul pieţei prin intermediul societăţilor de brokeraj. • Nu se realizeaza emisiune continua, ca in cazul fondurilor deschise. • Primul ETF a fost lansat în 1993 odată cu tranzacţionare Standard&Poors depositary receipts (simbol SPDR – cunoscute ca “spider”).

13. ETF • Spider opereaza ca un investment unit trust (UIT); • Acest tip de ETF trebuie sa urmeze exact structura indicelui; • In 1996 au fost lansate World Equity Benchmark Shares (WEBS), organizate sub forma companiilor de investitii; • WEBS permite reinvestirea dividendelor pana la plata lor trimestriala, spre deosebire de Spider, in cazul carora dividendele sunt pastrate intr-un cont distinct; • 1997 – Diamonds (Dia) – urmaresc structura Dow Jones Industrial Average (DJIA);

14. ETF • 1998 – sector Spiders – investesc doar in companiile dintr-un anumit sector (aflate in structura S&P500); • 2000 – iShares ETF – acopera o mare varietate de indici internationali; • Incepand cu anul 2000 se lanseaza primele ETF specializate pe marfuri (aur, petrol, argint), valute sau indici de marfuri.

15. ETF • Portofoliul unui ETF care urmăreşte un indice constă într-un număr fix de acţiuni, a căror pondere este identică cu aceea din structura indicelui. • Portofoliul unui ETF se modifică doar atunci când au loc modificări în compoziţia şi structura indicelui. • Este interzis ca structura portofoliului să se abată de la aceea a indicelui. • Principalul avantaj al investiţiei în ETF este dat de diversificarea plasamentului. • Dacă investiţia în fonduri deschise se realizează la VUAN, aceea în ETF se face la preţul pieţei (raport cerere – ofertă).

16. ETF • Din punctul de vedere al investitorilor activi, un alt avantaj este adus de transparenţa portofoliului. Fondurile deschise sunt obligate la un număr redus de raportări periodice privind structura detaliată a portofoliului. În schimb, prin similitudinea cu un indice, ETF oferă o transparenţă continuă, ceea ce permite luarea de decizii de investire/dezinvestire în timp real. • Comisioanele de tranzacţionare sunt în general mult mai mici comparativ cu comisioanele de subscriere în fondurile deschise. • Comisioanele de administrare sunt reduse comparativ cu acelea ale fondurilor deschise.

17. ETF • Din punctul de vedere al politicii de investiţii se disting: - ETF specializate în funcţie de dimensiunea companiilor (mici, mijlocii, mari); - ETF specializate în funcţie de statul în care sunt stabilite companiile (o anumită ţară, un continent etc.); - ETF sectoriale; - ETF care urmăresc un indice.

18. ETF Exemplificam cu ETF iShares FTSE 100