Download
1 / 6
90 likes | 218 Vues
VARA. ANOTIMPUL VACANTELOR. Multe şi minunate sunt darurile cu care natura te copleşeşte !
E N D
VARA ANOTIMPUL VACANTELOR
Multe şi minunate sunt darurile cu care natura te copleşeşte ! Am văzut culmile înzapezite ale Carpaţilor,codrii negri care se luau la întrecere cu munţii,drumul fără pulbere al Dunării,tainiculţinut al Deltei Dunării.Dar spectacolul cel mai încîntător oferit de naturămi s-a părut a fi răsăritul de soare.Chiar dacă îl poţi vedea în fiecare zi,el rămâne o premieră,un protagonist unic evoluând mereu pe altă scenă.Ieşeam dimineaţa devreme pe plajă. Mi se părea că aud răsuflarea răcoroasă a dimineţii care urca din greu,gâfâind ca ouriaşă gânganie pe spinarea înconvoiată a pământului.Noaptea îşi adună valurile ei cenuşii şi începe să coboare aceeaşi spinare rotundă a Terrei.
Apa mării era neagră-vineţie.Vântul dormea şi el somnul dulce al dimineţii,lăsând norii să troneze deasupra mării.Crestele albe ale valurilor se spărgeau uşor de mal,cu zgomot surd,ca un geamăt.Nisipul era rece şi umed,neprimitor.Cu fiecare clipă lumina zilei creştea.Acum desluşeam totul.Vântul se trezi şi el şi începu să se zbenguie stârnind panica printre crestele înspumate.Deodată cerul se coloră la orizont,apoi o văpaie trandafirie se răspândi în tot văzduhul.Caruselul norilor se risipea.Cu ochii măriţi de uimire,văzui arcul de foc al soarelui apărând la orizont.Discul roşu începu să crească ieşind repede din apele nesfârşite.În câteva minute globul uriaş de foc părea suspendat ireal deasupra mării.
Vântul care se înteţise ridica valuri tot mai mari,care veneau să moară la picioarele mele pe ţărm.Lumina se răsfrângea acum în mii de curcubee arcuite în punţi fragile şi strălucitoare.Nu mai puteai privi acum spre astrul zilei.El se ridica măreţ tot mai sus dând viaţă şi culoare lumii.Cerul golit de nori părea că se uneşte cu marea într-o îmbrăţişare dumnezeiască,perfectă,sub puterea fermecată a soarelui.
Primii oameni apărură pe plajă.Pescăruşii cu ţipătul lor flămând săgetau văzduhul şi apa. Viaţa palpipa în tot şi în toateşi am simţi că o imensă bucurie mă cuprinde.Eram fericită că respiram mireasma de alge şi de mare,că văd cum păsările brăzdează văzduhul,că aud tălăzuirea valurilor,că simt galopul vântului şi toate gândurile bune care îmi inundară sufletul le adunai mănunchi într-o rugăciune originală către Creator care ne arată zilnic cât de frumoasă e lumea dacă ştii şi vrei să o descoperi.
