EFECTELE DIOXINEI ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI PROIECTUL” SĂNĂTATEA E TOTUL”

1. EFECTELE DIOXINEI ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUIPROIECTUL” SĂNĂTATEA E TOTUL” ȘCOALA ALBEȘTII DE MUSCEL Profesor fizică- chimie FRĂGUȚA DOBRESCU.PPT

2. Cuprins • Poluanții organici persistenți • Dioxina • TCDD- 2,3,7,8 tetraclorodibenzo-p-dioxin • Efectele dioxinei asupra sănătății omului • Efectele dioxinei asupra mediului • Incidente ale contaminării cu dioxină • Metode de prevenire a intoxicării cu dioxină • Identificarea și măsurarea dioxineiîn mediu și alimente • Capturi din lecţiile (o lecţie) digitizate • Concluzii • Bibliografie

3. POLUANȚII ORGANICI PERSISTENȚI Poluanții Organici Persistenți sunt substanțe chimice foarte stabile, care se potacumula în lanțurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătătii omului și mediului înconjurător. Principalele tipuri de POP sunt : • pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, hexaclorbenzen, mirex,toxafen, DDT;substanțe sintetice: bifenili policlorurați (aprox.129 compusi) ; • produse secundare: dioxine si furani. De ce sunt periculoși? Utilizați în agricultură, energeticăsi industrie, precum și în rezultatul arderii materialelor în care se conțin, acești compuși chimici prezintăpericol extrem de mare, deoarece: • se mențin în mediul înconjurător un timp foarte îndelungat pânăla descompunerea parțialăsau completă; • se transporta la distanțe mari de la surse; • se depun în țesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat; • exercită acțiuni toxice într- un diapazon larg.

4. POLUANȚII ORGANICI PERSISTENȚI Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase șiefectele lor asupra organismelor vii, sunt : • Persistența - sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică si biologică având următorii timpi de înjumătățire : - în apă : > 2 luni ;- în sol : > 6 luni ;- în aer :2 zile. • sunt transportabili în mediu pe distante lungi de la sursă ; • bioacumularea - se depun în țesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediulapei, hranei si a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este întotdeauna > 5; • toxicitatea - sunt toxici pentru oameni si animale producând dezechilibre alestemului imunitar, endocrin, de reproducere si au efecte cancerigene sigenotoxice. Consecințele principale Acțiunea POP asupra organismului uman duce la creșterea morbidității prin cancer, dezvoltarea anormală, fertilitatea scazută, slăbirea imunității, reducerea capacităților intelectuale. Deosebit de grave sunt consecințele acțiunii acestor substanțe asupra embrionului, fătului și copiilor mici.

5. DIOXINA • Dioxinele si furanii sunt cele mai toxice chimicale cunoscute, toxicitatea lor este considerată a doua după cea a deșeurilor radioactive. Un raport făcut public în 1994 realizat de Agenția de Protecția Mediului a Statelor Unite descrie dioxina ca fiind o amenințare serioasă pentru sănătatea publică. • Termenul de dioxină denumește un grup de sute de chimicale care persistă un timp îndelungat în mediu.Toate aceste substanțe au potențial toxic și cancerigen. • Cea mai toxică și cea mai studiată este 2,3,7,8 tetraclorodibenzo-p-dioxin (TCDD). • O singură substanță din grup poate fi sintetizată artificial, difenil policlorinat (PCBs). Din cauza riscului toxic si cancerigen mare pe care îl presupune manipularea sa în prezent această substanță nu mai este produsă industrial. Majoritatea dioxinelor sunt obținute prin procese naturale, în cele mai multe cazuri aparând ca o consecință a activităților umane obișnuite. • Deșeurile distruse fără de lege, incineratoarele vechi sau fabricile de materiale plastice fără filtre generează în mediul înconjurător dioxină, cel mai otrăvitor compus chimic artificial.

6. DIOXINA • Tinînd cont de numeroasele surse de poluare, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucuresti, dr. Gheorghe Mencinicopschi, afirmă că nivelul de dioxină este, în foarte multe zone din țară cu probleme grave de poluare, peste normele admise de (OMS). Experții OMS recomandă că pentru cea mai periculoasă dioxină din mediu (2,3,7,8 TCDD), doza este de la 10 la 14 picograme /kilocorp/zi. • Prima dioxina a fost sintetizată în 1872, dar fiindcă nu i s-a gasit nicio utilizare practică a ramas doar la faza de sinteza de laborator. S-a constatat apoi că dioxinele, ca și clorobenzofuranii, apar în mediu ca produși secundari în industria de sinteză chimică(în special a compusilor organici clorurați), în industria hârtiei, în procesele de incinerare a reziduurilor chimice și menajere, etc. Minime concentrații de dioxină au existat în natură înainte de industrializare din anumite cauze naturale: procese de ardere și geologice. • Au fost multe accidente prin poluarea de dioxine rezultate în urma emisiilor industriale; cele mai recente fiind la jumatatea secolului 18 în timpul Revoluției Industriale. Când inventarul original US EPA al surselor de dioxină a fost facut în 1987, incinerarea reprezenta peste 80% din sursele de dioxină cunoscute.

7. TCDD-(2,3,7,8 tetraclorodibenzo-p-dioxin) • Efectele nocive asupra organismului depind de mai mulţi factori, printre care nivelulexpunerii, adică doza de toxic, durata şi frecvenţa contactelor organismului cu substanţa. • De obicei suntem expusi la TCDD atunci când consumăm mâncare grasă: carne, produselactate sau orice alte alimente care conțin grăsimi. TCDD ajung în aer apoi în apăși sol pentru caulterior să se regăseascăși în multe alimente, în urma majoritatii proceselor de combustie, adică de ardere. Din aer, apăși sol acestea ajung în plante, apoi la animale dar și la oameni prinintermediul alimentelor. Odată cu fructele și legumele nespălate pot fi ingerate fragmente de solcontaminat; inhalarea aerului și absorbția la nivelul dermei sunt surse minore. • Dioxina se depuneîn țesutul gras și este eliminatăgreu de organism, iartimpul de înjumătățire a cantității depozitateîn organism este de șapte ani. Efecteleasupraorganismului se produc în timpîndelungat, la câteva săptămâni de la ingerareasubstanței și, de aceea, efectul pe termen lung este periculos. • Toate fiinţele de pe planetă, inclusiv omul, sunt expuse la TCDD, deoarece,datorită activităţilor specific umane, sunt larg răspândite în mediul înconjurător.

8. EFECTELE DIOXINEI ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI Expunerea oamenilor la dioxinăeste asociată cu: • riscurile apariției leziunilor dermice; • alterarea funcțiilor ficatului; • stările de oboseală; • pierderile în greutate; • scăderea imunității; • defecte genetice; • incapacitatea de a ține o sarcină; • spermatozoizi "leneși"; • scăderea capacității de învățare; • probleme grave cu sistemul de reproducere.

9. EFECTELE DIOXINEI ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI Pe termen scurt,expunerea omului la niveluri ridicate de dioxină poate duce la: • leziuni de piele(înroşirea pielii pe zone limitate), • cloracnee, • depigmentare, • decolorare zonală şi creştereaexcesivă a părului în special pe faţă şi în partea superioară a corpului. • complicații la naștere • crește riscul de avorturi, • defecte genetice, • diabet. În cazul consumului de dioxinăîn doze care depășesc limita de toxicitate de zece picograme,adică o miime de miliardime de gram, pe kilogram corp de om este grav afectat ficatul,sistemul nervos și pielea.

10. EFECTELE DIOXINEI ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI • Pe termenlung, în doze care nu depășesc limita de toxicitate menționată, provoacătulburări hormonale și determină cancerul de prostatăși cel de sân. • Înurmastudiilorefectuatepe animale, privindexpunerea la niveluriscăzute de dioxine, pe o perioadăîndelungată de timp, s-a concluzionatcă pot declanşaefectenegativeînceea ce priveşte dezvoltareaşireproducerea. • În1997, International Agency for Research on Cancer (IARC), membra OMS, a publicat cercetariasupra acestor toxine și a anuntat că cea mai puternică dioxină - 2,3,7,8 TCDD - este încadrată în prima clasă de substanțe cancerigene cunoscută drept factor provocator de cancer la om. • Unstudiu din 2002 arată faptul că dioxinele sunt direct legate de creşterea incidenţei cancerului lasân.

11. Efectele dioxinei asupra mediului Eliberarea dioxineiîn aer permite transportul lor la distanţe mari. De aceea aceste substanţe segăsesc oriunde în lume. În apă, ele tind să se sedimenteze. În felul acesta pot fi transportate maideparte sau ingerate de peşti ori alte organisme acvatice. Descompunerea dioxinelor în mediunecesită foarte mult timp. De aceea ele se pot concentra în lanţul alimentar, animalele ajungândsă aibă în corp concentraţii mult mai mari decât plantele, apa, solul sau sedimentele. Tendinţatoxicului este de a se acumula în ţesutul adipos. Astfel, deşi tot mediul înconjurător estecontaminat cu dioxine, cele mai multe astfel de substanţe sunt preluate din alimentaţie, peste95% provenind din ingerarea grăsimilor de origine animală. Dioxinele pătrund în mediu ca rezultat al producției pesticidelor și altor substanțe clorurate. Perioada de înjumătățire a fost detectatăîn sol după10-12 ani de la prima expunere.

12. INCIDENTE ALE CONTAMINĂRII CU DIOXINĂ 1976,Seveso,Italia- cantități mari de dioxine au fost eliberate într-un grav accident de la o fabrică de produsechimice când s-a contaminat o suprafață de 15 kilometri pătrați,suprafațăîn care locuiau 37000 persoane.S-a observat o creștere în anumite tipuri decancer și efecte asupra reproducerii. În Belgia și Germania au fost găsite niveluri ridicate de dioxine la păsările de curte și în ouă.Ulterior au fost detectate contaminări și în alte țări. Cauza a fost găsită în hrana animalelor; aceasta era contaminată cu deșeuri industriale pe bază de ulei. Compania Danone a confirmat că a utilizat preparatele de fructe conținând guar, considerat de autorități ca fiind nociv pentru sănătatea consumatorilor, însă precizează că Danone nu a utilizat în mod direct guma de guar ci aceasta era ingredient al unor preparate de fructe fabricate în Cehia și utilizate în unele iaurturi cu fructe. Danone a luat măsuri pentru oprirea utilizării preparatelor de fructe conținând guar. Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara și pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a dispus retragerea de pe piață a unor loturi de iaurturi cu fructe, ca urmare a unor suspiciuni privind contaminarea produselor cu dioxină.

13. INCIDENTE ALE CONTAMINĂRII CU DIOXINĂ Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a fost otrăvit cu dioxină, substanța care i-a provocat desfigurarea. Doctorii au anunțat că substanța toxică a ajuns în organismul lui Iuscenko prin alimentația consumată cu o lună în urmă. Concentrația de dioxină din sânge și țesuturi era de 1.000 de ori mai mare decât nivelul normal. Dacă ucraineanul ar fi primit o doză mai mare de dioxină, aceasta i-ar fi pus capăt vieții.Presedintele Ucrainei a declarat ca, în cursul celor doi ani care s-au scurs de la otrăvirea sa cu dioxină, a suferit 24 de intervenții chirurgicale, depunând eforturi titanice pentru a se ridica dimineața din pat.

14. METODE DE PREVENIRE A INTOXICĂRII CU DIOXINĂ • Spalati toate fructele si legumele cu atentie pentru a elimina clorofenolul din reziduurilede pesticide.Evitaţi strugurii si stafidele cu excepţia cazului în care acestea sunt în modclar etichetate ca produse biologice (crescut fara pesticide). • Evitaţi toate produsele care contin ca ingredient ulei din seminte de bumbac(precumchipsuri), deoarece sunt adesea stropite cu insecticide pe baza de clorofenol. • Nu folosiţi săpunuri care conţin seu (cele mai multe sapunuri), deoarece sunt facute dingrăsime animală. Evitaţi deodorantele care conţin "triclosan" (un clorofenol). • Evitati produsele de uz casnic si jucariile ambalate in clorura de polivinil(PVC). • A nu se incalzi mancarea la cuptorul cu microunde in vase din plastic(mai ales lamancarea care contine grasimi).Combinatia de garsimi, temperaturi mari si plasticelibereaza in mancare dioxina care ajunge in cele din urma in celule noastre. • Se recomanda folosirea de vase de sticla sau ceramica pentru a incalzi mancarea. • Multe fast food-uri au renuntat la recipiente din spuma poliuretanica in favoareahartiei,deoarece s-au gasit urme de dioxina in acestea.S-a subliniat ca acelasi efectnegativ il are si acoperirea vaselor cu capac de plastic in vederea gatirii mancarii in cuptorulcu microunde. Este indicat folosirea unui servet de bucatarie.

15. METODE DE PREVENIRE A INTOXICĂRII CU DIOXINĂ • Incinerare propriu-zisă a materialului contaminat este cea mai buna metoda de a prevenişi controla expunerea la dioxine.De asemenea, poate distruge PCB-pe bază de uleiurireziduale.Procesul de incinerare necesita temperaturi ridicate de peste 850 ° C. Pentrudistrugerea unor cantităţi mari de materiale contaminate sunt necesare temperaturi de peste 1000°C. • Prevenirea sau reducerea expunerii umane se face prin măsuri stricte de control in procesele industriale pentru a reduce formarea de dioxine cât mai mult posibil. • Se recomanda reducerea cunsumului de carne de vita si de porc deoarece au printe celemai mari concentratii de dioxina din toate sursele de alimentare. • Se mai recomandaconsumul carnii de peste de ocean,in locul celei de apa dulce. • Carnea de pui are cel maimic continut de dioxine din toate tipurile de carne • Copiii ar trebui să evite joaca pe solurile aproape de situri necontrolate de deseuri periculoase.

16. Identificarea si masurarea DIOXINEI in mediu si alimente Analiza chimică cantitativă de dioxine necesită metode sofisticate care sunt disponibile numaiîntr-un număr limitat de laboratoare din lume. Acestea sunt de cele mai multe ori în ţărileindustrializate. Analiza presupune costuri foarte mari şi variază în funcţie de tipul de eşantion, dela peste 1700 de dolari SUA pentru analiza unui eşantion biologic unic până la mai multe mii dedolari pentru evaluarea corespunzatoare unui incinerator de deșeuri. Metode de detecție-Determinarea dioxinelor / furanilor prin gaz-cromatografie cuplată cuspectrometrie de masă Tehnica folosită în analiza poluanților organici persistenți este cromatografia, - o metodă de separare a componenților unui amestec. Au fost utilizate până în prezentmetode de separare de tipul lichid-lichid, lichid-solid, gaz-lichid, gaz-solid, cu fluidesupercritice. Pentru identificarea și cuantificarea probelor suntutilizate gaz cromatografia de înaltă rezoluție cuplată cu spectrometria de masă de înaltă rezoluție pentru separare si detectare, combinată cu diluția izotopilor din probă la diferite trepte pentru a cuantifica dioxinele, furanii din probă. În prezent, această tehnică oferă suficientă sensibilitate, selectivitate si specificitate pentru determinarea cantităților exacte de dioxine,furani din proba prelevată.

17. CONCLUZII Începând cu anul 1920, nivelul de dioxine a crescut ca urmare aindustrializării. Scăderea nivelurilor de dioxine din mediu şi încercarea de a controla acestfenomen de poluare a mediului a început în anul 1970 atunci când dioxinele au fost recunoscuteca substanţe chimice cu toxicitate ridicată. Acestea produc o serie de efecte nefaste asupra organismului uman.Prea multe soluții să scăpăm de dioxine nu avem, cu excepția eliminării surselor poluante. Nici măcar cu o dietă vegetariană nu scapăm de riscul de a ne intoxica cu periculoasele substanțe,fiindcă acestea ajung și în vegetale. Având în vedere efectele marcante ale acestor substanțe asupra sănătății noastre,omenirea ar trebui să privescă mai serios spre viitorul pe care cuforțe proprii l-am putea schimba. Aici intervine, într-o mare masură constiința de mediu, un concept care are la bază atât o educație cât și o mentalitate ce cu adevărat ar trebui să-și aibă locul într-o democrațiecurată. Este un fenomen social ce ar trebui să existe la nivelul fiecărei persoane pentru a putea porni într-un război împotriva poluării, într-o bătălie cu propriile noastre necesități pentru a putea schimba pozitiv influențarea mediului înconjurător.

18. CONCLUZII • Este usor să trăim și să exploatam tot ce ne iese în cale pentru a ne fi nouă bine și chiar foarte bine din anumite puncte de vedere, este foarte ușor să tăiem pădurile pentru a face bani, este foarte ușor să poluăm apele, care sunt principalul factor al vieții, doar din comoditate și din interese sociale, economice, este foarte ușor să aruncăm în atmosferă tot felul de substanțe nocive doar din motive pur cotidiene, este foarte ușor să aruncăm hârtii, gunoaie pe stradă fară a avea o constiință umană, o constiință de mediu. Noi putem schimba ceva, dar pentru asta avem nevoie de o atitudine de mediu si de o conștiință de mediu și nu in ultimul rând de unitate.

19. Hyperlink cu DIOXINA http://www.youtube.com/watch?v=TVexUQTe5Go&feature=youtube_gdata_player

20. BIBLIOGRAFIE • Suport de curs Proiect POSDRU 61839 • Lectiile digitizate din platforma AeL create in cadrul Proiectului • Iovanca Haiduc,Chimia verde si poluantii chimici,Editura Findatiei pentru StudiiEuropene,Cluj-Napoca,2006,pag.39-40. • www.epa.gov/ncea dioxin .htm • http://chemicalbodyburden.org/cs_dioxin.htm • http://www.trnews.net/Documents/DioxinDioxins and Furans (PCDD/PCDF)- The Handbook of Environmental ChemistryVol. 3, Part O,Persistent Organic Pollutants(ed. by H. Fiedler)Springer-VerlagBerlin Heidelberg 2003 • Improvements in GC/MS strategies and methodologies for PCDD and PCDFanalysis-www.springerlink.com • Determination of polychlorinated dibenzo-p-dioxins

21. Vă mulţumesc!