1 / 20

Etapele proiecţiei unei economii naţionale comunitare – între obiective şi instrumente

Etapele proiecţiei unei economii naţionale comunitare – între obiective şi instrumente. Vasile Dogaru, Cerc.st gr I dr. Universitatea de Vest din Timişoara. Starea de fapt Propuneri de (re) alocare de resurse prin obiective-instrumente Concluzii. Starea de fapt

miach
Télécharger la présentation

Etapele proiecţiei unei economii naţionale comunitare – între obiective şi instrumente

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Etapele proiecţiei unei economii naţionale comunitare – între obiective şi instrumente Vasile Dogaru, Cerc.st gr I dr. Universitatea de Vest din Timişoara

  2. Starea de fapt • Propuneri de (re) alocare de resurse prin obiective-instrumente • Concluzii

  3. Starea de fapt Aspecte pozitive în ecomonia UE-27 • obiectivul Lisabona 2005 (modificat). • relaţie slabă în folosirea în comun a resurselor. • cele trei obiective principale – menţinute în ultimele două decenii. • alocarea de fonduri comunitare (se recunoaşte protecţionismul in forma sa liberală). • se neagă ştiinţa economică de tip pozitiv (neostandard). Aspecte negative • lipsa măsurării corecte/ exacte a obiectivelor . • obiectivul economiei României în 2015 – 55% din media productivităţii muncii UE - nerealizabil. • lipsa unor structuri proiective având consistenţă în relaţiile intra-europene.

  4. Stareade fapt (cont.) • lipsa target-urilor din UE-27 şi la nivel naţional pentru urmatorii 10 ani (refacutila 2 ani). • proiecţia unor marimi fără fundament (ex. ANCS – face proiecţii pentru nr. de patente din „birou”) • lipsa aplicării unor instrumente unitare, validate şi compatibile cu economia nord-americană

  5. Problema crizei • Criza, in sens de conflicte sau interese contrare, este permanentă. • Este o criză a resurselor nominale. • Influenţează şi deplasează asimetric resurse reale. • Ex: un calculator de 1 milion euro importat şi productia naţională agricolă pentru plată. Aspecte pozitive • Se recunoaşte limitarea economiei pozitive. • Se recunosc limitele analizei formale (cu unele aspecte pozitive).

  6. Cerinţe • Necesitatea participării active a României la proiecţie în UE-27 (cazul EU KLEMS 2003) . • recensamantul economic al populaţiei (cu 20-30 caracteristici) în 2011-2012 – o necesitate. • recensământul economic (nu numai inventarul agricol) . • consecinţe pozitive pentru Strategia 2020.

  7. Propuneri de instrumente • Schema teoretică a/i :d. • analiza şi recensământul periodic şi structural al populaţiei. • participarea la forme de cooperare extinsă în alegerea folosirii resurselor.

  8. În plan operaţional în planul schimbului/alegerii sunt 3 situaţii posibile: - ambele colectivităţi/ participanţi câştigă (20-30% din cazuri); - numai unul din participanţi câştigă (peste 50-60%); - nici unul din participanţi nu câştigă (10-20%) – al treilea câştigă. Consecinţe • se distrug ireversibil resurse naturale în mod nejustificat în ultimile două cazuri; • în cazul trei se pierde prin neparticiparea la schimb extins a producătorilor eficenţi; Cauza: lipsa calculării relaţiei regresionale (sochastice) din avantaj competitiv (AC) şi eficenţă economică (productivitate). Soluţie: extinderea măsurarii AC la orice tip de schimb (von Mises, 1949); schema teoretică Manoilescu, FNPCE, 1937/1986, subcap 10, studiul Problema teoretică.., 1940, W.A.)

  9. Necesităţi în proiectie • trecerea de la proiecţie formală codificată, fără semnificaţie, la proiecţia cu semnificaţie, partiţionată pe colectivităţi. • reducerea folosirii de concepte abstracte, mărimi „continui” şi noţionale în explicarea unor scheme operationale.

  10. Masurare folosind cele 4 numere de aur/„magice” • calcularea convergenţei şirurilor de preţuri ale bunurilor principale în fiecare din cele 27 ţări. • recensământul periodic şi proiecţia la 2 ani a populaţiei active pe meserii şi profesii pentru obiectivul folosirea FM. • inventarierea resurselor fezabile şi a capitalului (naţional) eficient. • studiul comparativ în cele 27 de ţări şi în cele aprox. 500 regiuni NUTS II. • Construirea/participarea de clustere, zone de dezvoltare pentru cooperarea transfrontaliere;

  11. Consecinţe posibile • reducerea oscilaţiilor ample ale mişcărilor de capital, resurse naturale şi forţă de muncă. • reducerea consumului de resurse de la optimul de gradul trei la gradul doi. • estimări – creşteri ale PIB/ului între 0,6-1,3% anual.

  12. Măsuri corelate permanente la nivel UE si naţional • Inventarierea resurselor: • Calculul energetic şi de materie/substanţă al resurselor fezabile/ disponibile/ utile/ totale. • Calculul pe canalul de consum al tuturor eforturilor.

  13. La nivel operaţional /departamental in Romania - Proiecţia dezvoltării primelor de 100-200 sectoare şi a 10.000 produse tip - Calcul productivităţii muncii pe fiecare sector. - Ierarhizarea eficienţei în funcţie de obiectivul convergenţă – simultan în toate regiunile UE. - încheierea de parteneriate de schimb şi specializare, în baza unor câştiguri reciproce.

  14. Direcţii de urmat: - Reanaliza relaţiei capital – factor uman în funcţie de etapele de dezvoltare; - Spre o economie a colectivităţilor; - Trecerea de la analiza obiectelor la cea a proceselor.

  15. Sarcini pentru proiecţia pentru 2020 şi 2030: • Susţinerea concertată a sectoarelor şi produselor prioritare cu fonduri europene şi naţionale (toţi câştigă). • Includerea sectoarelor şi produselor eficiente la nivel regional în Strategia 2020 prin CNSR în baza PND.

  16. Cerinte: • Repartizarea sarcinilor şi subobiectivelor pe direcţii/„ministere” la nivel naţional. • Realocarea (trecerea) sarcinilor la nivel regional (Ministerul dezv regionale/ teritoriale). • Calcule operaţionale ale resurselor pe submatrici I-O. • Agregarea si dezagregarea (partiţionarea) matricilor la diferite niveluri: naţional, regional, judeţean, local (principiul reprezentativităţii).

  17. Cerinte (cont.): • corecţii periodice de dezvoltare • reproiectarea la 2 ani a forţei de muncă (dupa modelul Bureau of Labor Statistics, SUA) • studiul mineralelor critice şi a stocului de energie.

  18. Propuneri (sinteza) • proiecţia (sub) sectoarelor în funcţie de efort şi performanţă (100 sectoare) si 10.000 produse tip; • o fundamentare teoretică a direcţiilor de dezvoltare la nivel de UE-27 si la nivel naţional, în baza obiectivului de convergenţă şi de folosire a FM; • calculul necesarului de investiţii pentru a fi competitive la nivel mondial. • Înfiinţarea şi/sau intrarea in clustere, reţele etc.

  19. Concluzii • criza actuală este un semnalizator/clignotant pentru resurse şi instrumente. • proiecţia populaţiei la recensamântul din 2011-2012. • proiecţia sectoarelor performante (relaţia resurse naturale, investiţii, fonduri europene, intrari în clustere) la nivel regional şi naţional.

  20. VĂ MULŢUMIM

More Related