530 likes | 775 Vues
Cine este ?. “Ce- ţ i pas ă ţie, chip de lut Dac-oi fi eu sau altul?”. “Ci eu in lumea mea m ă simt Nemuritor si rece”. “. “Tr ă ind î n cercul vostru strâmt Norocul v ă petrece”. “În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluţionar” (George Orwell).
E N D
“Ce-ţi pasă ţie, chip de lut Dac-oi fi eu sau altul?”
“Ci eu in lumea mea mă simt Nemuritor si rece” “ “Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece”
“În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluţionar” (George Orwell) El este
‘’Sumă lirică de voievozi’’ (Petre Ţuţea)
Mihai Eminescu s-a născut la 20 decembrie 1849 140 de ani mai târziu…
la 20 decembrie 1989, izbucnea Revoluţia Română de la Timişoara Piata Operei
Ce a simţit acest ROMÂN?
"ŢINTA NOASTRĂ A FOST TOTDEAUNA CONSERVAREA ELEMENTULUI NAŢIONAL."
Dumnezeulgeniului m-a sorbit din popor, cum soarele soarbe un nour de aurdinmarea de amar.
« Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară. »
„Natura poporului, instinctele şi înclinările lui moştenite, geniul lui, care, adesea, neconştiut, urmăreşte o idee pe când ţese la războiul vremii, aceste să fie determinante în viaţa unui stat, nu maimuţarea legilor şi obiceielor străine”.
„Pentrucel ce înţelege, un ţânţarsună ca o trâmbiţă, iarpentrucel ce nu înţelege, tobeleşisurlelesuntînzadar; şi, înoricecaz, lumina nu se aprindedecâtpentrucei ce văd, nu pentru orbi”
« Timpul e moarte, spaţiul e luptă şi mişcarea e suferinţă. »
„Răulesenţial care ameninţăvitalitateapoporuluinostruestedemagogia”
“Da, i-au sfărâmat organele trupului. Aceasta a fost ordinea de atac împotriva captivului Eminescu. Ajunsese în captivitate perfect sănătos. Dovadă ca a rezistat supliciilor timp de şapte ani. Da, un zeu învins, dar zeul acesta era în lanţuri. În lanţuri fiind, l-au lovit… ’’
“Of, Doamne, Doamne!… cât i-am iubit şi cât îi iubesc!’’ Şi iată ce-i fac, dragi cititori. Il răstigniră, până la moarte, pe crucea suferinţei. Dar intunecimile acestei vieţi nu l-au biruit. Bate la porţile sufletelor noastre să fie primit. Împreună vom birui. (Gheorghe Gavrilă Copil)’’
Cauzele captivităţii lui Eminescu fuseseră idealurile sale de unificare a ţării si de reorganizare socială- de articulare a vieţii sociale – în vederea propăşirii naţiunii române.
Sacrificat pe altarul politicii Toate aceste evenimente s-au petrecut pe fondul semnarii iminente de catre România a tratatului cu Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria, Italia), negociat mai bine de doi ani si jumatate de catre Junimisti, condusi de Carp, tratat sustinut în totalitate de Titu Maiorescu.
Prezenta ziaristului si omului politic Mihai Eminescu în climatul socio-politic al anilor 1880 incomoda teribil cercurile politice românesti. Ne aflam în apropierea semnarii unor tratate politice mult negociate de statul român, care pur si simplu nu mai avea loc pentru un Mihai Eminescu. Distrugerea sa nu se putea înfaptui însa printr-un procedeu rapid si direct. Fabricarea nebuniei sale reprezenta singura optiune, întrucât se putea invoca ori de câte ori ar fi venit vorba de scrierile marelui ziarist. Eminescu era nebun, asa ca nimic din ceea ce a scris nu trebuie luat în considerare.
Se cere umilinta Von Bismarck este gata sa declare razboi României, daca nu se fac urgent retractarisi nu se dau asigurari ferme ca se va intra imediat în sfera de influenta a Germaniei si Austro-Ungariei. Se cere desfiintarea Societatii “Carpatii”, un adevarat partid secret de rezerva, cu zeci de mii de membri, care milita pe fata si în ascuns pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar si alipirea lui la Tara. Rolul central în aceasta Societate îl avea Eminescu.
“De la Nistrupân’ la Tisa Tot românulplânsu-mi-s-a” Ziua decisivă este 28 iunie 1883, când se petrec o sumă de lucruri bizare, atent meşteşugite pentru a fabrica nebunia eminesciană.
‘’Unde-s şirurile clare din viaţă-mi să le spun? Ah, organele’s sfărmate şi maestrul e nebun!”
Eminescu nu înnebunise, doar că nu făcuse nici un compromis asupra idealului şi activităţii sale pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat: Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Ardealului cu România. Imperiul Austro-Ungar, care mai ţinea Ardealul în captivitate, a facut presiuni puternice pentru scoaterea lui Mihai Eminescu din viaţa publică. Scenariul şi executarea acestuia aparţin oficialităţilor româneşti de atunci.
Maiorescu reuseste să scindeze opera eminesciană, limitând-o la poezie. stergându-se aproape complet opera sa ziaristico-politică, operă cu mult mai valoroasă si mai bogată decât opera sa poetică. Din acel moment si până în zilele noastre Eminescu este cunoscut de toată lumea drept "marele poet", "poetul national al României",
Eminescu a suferit si a murit pentru ideile sale: • reîntregirea neamului • demnitatea naţională • libertatea exprimării • susţinerea adevărului • Eminescu nu a făcut niciun compromis!
“Greşalele însa în politică sunt, dupa cum zic francezii, crime; Căci, în urma lor,sufăr milioane de oameni nevinovaţi“
"Nu explicările ce se dau faptelor, ci faptele înseşi sunt adevărul."
« Nici un om nu se intăreşte citind un tratat de gimnastică, ci făcand exerciţii; nici un om nu învaţă a judeca citind judecăţile gata scrise de alţii, ci judecând singur şi dandu-şi seama de natura lucrurilor. »
« Între caractere şi inteligenţe n-ar trebui să existe alegere. » « Inteligenţe se găsesc foarte adesea, caractere foarte rar. »
’’Nenorocirea este cel mai bun dascăl; îşi are metoda ei proprie, dar greş nu dă.’’
« Oamenii se împart în două: unii care caută şi nu găsesc, alţii care găsesc şi nu-s mulţumiţi. »
“Egalitatea nu există decât în matematică”.
“Am înţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul.”
"Dacă lumea ar trebui să piară şieu aş putea să o scap printr-o minciună, eu n-aş spune-o,ci aş lăsa lumeasă piară’’
‘’Şi când propria ta viatã singur n-o ştii pe de rost, O sã-şi batã alţii capul s-o pãtrunzã cum a fost?!’’
"Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului."
"Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă şi apeleaza la inimă." Lacul codrilor albastru
‘’Vreme trece, vreme vine…’’ “În prezent le-avem pe toate. Dar de-a lor zãdãrnicie Te întreabã si socoate”
“Alte măşti, aceeaşi piesă” Lacul codrilor albastru
’’Viitorul şi trecutul Sunt a filei două feţe, Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe’’
“Şi pe toţi ce-n astã lume sunt supuşi puterii sorţii Deopotrivã-i stãpâneşte raza ta si geniul morţi!” Lacul codrilor albastru
“Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritorsirece Lacul codrilor albastru
În unire e tăria ‘’Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterea lor proprie; noi nu ne-am convins încã cum cã: puterea si mântuirea noastrã în noi este!’’ [10/22 aprilie 1870]