1 / 34

SURMENAJUL LA ELEVI

SURMENAJUL LA ELEVI. Asist.Univ. Dr. LIGIA GRAD DR.LEOVEANU IONUT HORIA. Oboseala. Fenomen fiziologic normal Datorat suprasolicit ării SNC,sistemului muscular,altor organe Manifestare:modificări biochimice,fizice,psihologice,generale Necesită întreruperea activităţii[1].

nakia
Télécharger la présentation

SURMENAJUL LA ELEVI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SURMENAJUL LA ELEVI Asist.Univ. Dr. LIGIA GRAD DR.LEOVEANU IONUT HORIA

  2. Oboseala • Fenomen fiziologic normal • Datorat suprasolicitării SNC,sistemului muscular,altor organe • Manifestare:modificări biochimice,fizice,psihologice,generale • Necesită întreruperea activităţii[1]

  3. Tipuri de oboseală • Acută • Cronică • Generalizată • Psihică • Fizică • Musculară • Vizuală • Auditivă

  4. Oboseala acută • Stare tranzitorie • Rezultă dina activitate excesivă,prelungită • Rol de semnal de alarmă • Sistem de apărare a organismului

  5. Oboseala cronică • Datorată efectelor cumulative • Duce la deteriorarea funcţiilor organismului • Nu se recuperează prin odihnă,somn • Surmenaj • Teamă,apatie,labilitate,cefalee,ameţeli, • Anorexie,tulburări CV,Respiratorii • ↓atenţie,Vreacţie,vigilenţa,precizia,coordonarea,acomodarea ochiului

  6. Teorii • Autointoxicării cu acid lactic:anaeroboiză • Epuizării rezervelor energetice de Glucoză • Reacţiei nespecifice generalizate la stres: Hans Shelye • Grandjean: -sistemului activator:dispoziţie crescută pentru muncă; - sistemului inhibitor:induce oboseala generalizaă

  7. 4 stadii ale oboselii • Fiziologică:reacţii hormonale normale • Patologică:~,↑corticosteroizii în urină • Astenie musculară • Epuizare

  8. Sistemul de inhibare Intră în acţiune în : • Monotonie • Distres • Conflicte • Mediu nefavorabil • Alimentaţie neraţională • Boală,durere,indispoziţie,disfuncţiiorganice [6]

  9. Sistemul de activare SA • Stimulat în mediu favorabil • Condiţii bune materiale,morale,interumane • Se conştientizează starea de necesitate • Se dezvoltă emoţii pozitive • Aptitudini,exerciţii,antrenamente care cresc excitaţia SA

  10. Comportarea ergotropă Hess • Stimulii externi determină: • Raţionament voluntar • Creşterea: • TA • Puls • Metabolism • Tonus muscular • Glicogeneză[5]

  11. Surmenajul • Tulburări ale stării generale:paloare,↓G cearcăne,insomnii,greţuri,vărsături,inapetenţ • Tulburări de vedere • HTA,hta,extrasistole • ↓imunităţii:↑עangină,gripă,hepatită • Prelungire convalescenţă • Tulburări atenţie,↓memorare • Instabilitate psiho-motorie

  12. Raportul excitaţie-inhibiţie3 faze • I.egalizare:reacţie egală la un excitant slab şi unul puternic • II.paradoxală:recţie slabă la un excitant puternic,reacţie puternică la unul slab • III.ultraparadoxală:reacţie nulă la ambii excitanţi:slab şi puternic,datorită inhibiţiei[2]

  13. Factori care influenţează oboseala şcolară • Elevul • Mediul socio-familial • Cadrele didactice • Organizarea şcolii

  14. Mediul fizic şi social • Microclimatul: zgomot, lumină,T, Ur, V curenţi aer produce comfort/discomfort • Orarul stabileşte ritmul funcţiilor biologice, al meselor şi somnului. • 30% din orarele şcolare din Braşov sunt greşite: ore duble, discipline grele la prima lşi la ultima oră,materii uşoare în aceeaşi zi.

  15. Factorul social • Stilul didactic,dinamica orelor • Interesul,motivaţia,atitudinea faţă de profesori şi colegi condiţionează randamentul şcolar • Structura familiei,condiţiile social-economice,preocupările de timp liber influenţează starea de sănătate şi odihna elevului

  16. Material şi metodă • Am aplicat un chestionar cu 25 de itemi, Elaborat de ISP Bucureşti,Compartimentul de Igienă Şcolară, care analizează regimul de activitate şi odihnă, explorează cauzele oboselii,momenul cînd apare şi simptomele. • Se analizează modul de petrecere al timpului liber şi comportamentul alimentar.

  17. Rezultate şi discuţii • Din răspunsurile a 23 de elevi ai clasei a Xa de la Liceul de Muzică rezultă: • Majoritatea 14 se simt obosiţi seara şi la sfârşit de săptămână, 5 dimineaţa şi la început de săptămână, 3 permanent. • Cauza:orele prea numeroase:13 şi lipsa de odihnă suficientă:10, ambele :6 şi 2 :obiecte de studiu prea dificile. • Temele au un volum mare şi un conţinut greu la matematică:13,română:13,biologie5, chimie,

  18. Programul de acasa • Pregătirea temelor: 1-2 ore: 23 elevi • Sâmbăta,duminica: 1-3 ore :14 elevi • Somnul:suficient 8-9 ore:13 subiecţi,9-10 ore:4, peste 10 ore :1,sub 7 ore:5. • 2 elevi dorm zilnic dupăamiaza, 1 uneori.

  19. Alte cauze ale oboselii • Începerea prea devreme dimineaţa:7,30 • Nerespectarea pauzelor dintre ore • Deplasarea de la domiciliu la şcoală prea lungă:60 minute pentru 3 elevi, 4o minute pentru 13, 15 minute pentru doar 7 elevi.

  20. Timpul liber • 12: activităţi artistice • 9: sport • 6: petreceri • 5: lectură • 4: spectacole • 3: programe TV

  21. Timp petrecut în aer liber • ≥ 3 ore: 12 elevi • 2 ore: 7 elevi • o oră: 3 elevi • Deloc:1 elev

  22. Norme fiziologice • Clasele I-IV: 25 ore/săptămână • Clasele V-VIII: 30 ore/săptămână • Clasele IX-XII: 40 ore/săptămână • Studiu individual: • Clasele I-IV :1-2 ore/zi • Clasele V-VIII: 2-3 ore/zi • Clasele IX-XII: 3-4 ore/zi

  23. Observaţii • Durata mai mare de pregătire acasă: • Reprtizarea deficitară a temelor • Sarcini prea numeroase, prea grele pe zi • Programă prea încărcată • Stil didactic necorespunzător

  24. Rezultate în lume • Capacitatea de lucru scade la ultima oră,numărul de greşeli la teste creşte cu 58% faţă de prima oră. • Anchetă UNESCO : 50 de ţări: clasele • I-IV:20-34 ore/săptămână, sub norma de 25/săptămână • 6 ţări: sub 30 ore/săptămână

  25. Măsuri • Alternanţa orelor care solicită senzoriul: I sistem de semnalizare, cu cele care solicită sistemul II de semnalizare: gândire-limbaj. I: educaţie plastică, muzicală, fizică II: ştiinţe,scriere,citire,istorie. Coeficient ponogenic:matematica,fizica, chimia,limba latină,greacă,limbi moderne, istorie,geografie,gimnastică.[7]

  26. Nevoia de toxice • Alcoolul,tutunul,cafeaua accentuează starea de oboseală • Chestionarul CORT: comportamentele cu risc pentru sănătate la tineri:2003-2005 • 16-17 ani 67,2% consumatori • 61% băieţi, 38,5% fete • Canabis,haşiş 92%,ecstasy11,4%,LSD 9,3%

  27. Motivul consumului de droguri • Înlăturarea stresului • Producerea bunei dispoziţii • Efectul liniştitor • Favorizarea comunicării • Depăşirea conflictelor[1,3]

  28. Dezvoltarea mică • Copiii dizarmonici mici şi foarte mici ca statură obosesc mai repede, la fel cei subponderali şi cu boli cronice. • Din 366 elevi ai Liceului de Muzică Braşov, numai trei elevi sunt sub media înălţimii minus două deviaţii standard, având nevoie de hormon de creştere.

  29. Colegiul Unirea Braşov • Total elevi 2008/2009: 766 • 46 elevi cu boli cronice: 6,6% • 28 elevi clasa a VIII a • 4 cu minus G , 29% • 198 elevi clasa aXII a • 43 cu minus de G, 21,8%

  30. Concluzii • Reducerea oboselii cronice se poate face prin scăderea numărului de ore dificile şi a programei prea încărcate, nu prin reducerea materiilor uşoare: sport, desen • Surmenajul este accentuat la copiii mici; ei trebuie bine hrăniţi şi trataţi cu acordul părinţilor, cu hormon somatotrop. • Oboseala este accentuată în bolile cronice; ele necesită supraveghere şi tratament de specialitate.

  31. Bibliografie • Bărbat C.,Vlaicu B.Consumul de droguri la adolescenţii din Judeţul Timiş,Revista de igienă şi Sănătate publică,vol58nr4/2008 • Fuioagă E,Igiena copilului şiadolescentului UMF Bucureşti,1988,34-36 • Griffith Eduards,Drogurile,o tentaţie ucigaşă,Ed.Parala 45,2006,176-195 • Ruxandra Răşcanu, Psihologie medicală şi asistenţă socială, Ed.Societatea ştiinţifică şi tehnică Bucureşti,1986,6.5.2.3 Oboseala

  32. Bibliografie • Mircea Tat,Medicina muncii, Ed.Viaţa Medicală Românească,Bucureşti,1990, pag.54-90 • Psihopedagogia educaţiei şi dezvoltării: Academia RSR,1983, Igiena munciişcolare • Norme de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor,Ord MS.1955/1995,pag 52.

More Related