Aplicaţii ale teoriilor behavioriste în psihologia şcolară

1. Aplicaţii ale teoriilor behavioriste în psihologia şcolară Puşcaş Crina

2. Întăriri materiale obiecte materiale cu valoare personală: mâncare, haine, jucării, casete audio-video. întăriri condiţionate, exemple fiind: lauda verbală, atenţia, contactul fizic (ţinerea de mână) şi expresiile faciale (zâmbet, contact vizual) Întăriri sociale Întăriri de tip activitate când un individ este lăsat să aleagă dintre comportamentelepe care le va manifesta; el va prefera anumite activităţicare pot fi utilizate ca întăriri pentru formarea unor comportamente. întăriri condiţionate, exemple ar fi:steluţe, monede, cărţi de poker. Întăriri simbolice

3. ÎNTĂRIREA POZITIVĂ Apare ca o consecinţă a comportamentului Un stimul pozitiv care îndeplineşte următoarele condiţii: Creşte probabilitatea de reapariţie a comportamentului respectiv Creşte probabilitatea de apariţie a comportamentului şi se produce numai dacă consecinţa comportamentului urmează apariţiei lui

4. Întăririle pozitive sunt de 2 categorii: primare secundare Sunt întăriri neînvăţate ce satisfac o nevoie biologică (mâncare, apă, aer, somn) Un stimul neutru care devine întărire după ce a fost asociată cu o întărire primară (lauda, banii, succesul) • Pentru ca o întărire să îşi facă efectul ea trebuie aplicată contingent cu • comportamentul (după ce acesta se manifestă şi nu în alte situaţii) • Eficienţa întăririlor depinde de momentul în care se livrează stimulii pozitivi • după ce comportamentul a fost executat • Cele mai eficiente întăriri sunt cele care sunt administrate imediat după ce • se manifestă comportamentul

5. ÎNTĂRIREA NEGATIVĂ Menţinerea sau intensificarea unui comportament prin încetarea sau reducerea unei stimulări aversive Ca să nu ne mai plângă copilul în magazin îl luăm în braţe exemplu

6. Întărirea negativă intensifică 2 clase de comportamente: Evitarea Evaziunea Luăm o aspirină ca să scăpăm de durerea de cap Nu mergem la un examen, ca să evităm un eşec Clasa de comportamente prin care organismul scapă de sub incidenţa unei situaţii aversive prezente, actuale Comportament care are funcţia de a preîntâmpina o situaţie aversivă prezumtivă, viitoare

7. EXTINCŢIA • constă în dispariţia graduală a unui răspuns ce nu a mai fost urmat multă vreme de întărire • în clasă, extincţia se manifestă când un elev care ridică mâna nu este numit multă vreme să răspundă • deoarece comportamentul de a ridica mâna nu a fost multă vreme întărit, elevul va înceta probabil să mai facă acest comportament • alt exemplu de extincţie în activitatea şcolară e situaţia de time-out • Ex:copilul este scos dintr-o situaţie în care el primea întăriri pozitive, fiind plasat într-un loc unde să stea singur (clasă goală, colţ al clasei)

8. PEDEAPSA • este un mod de a reduce probabilitatea de manifestare a unui comportament • să nu confundăm întărirea negativă cu pedeapsa. În timp ce întărirea negativă creşte rata de apariţie a comportamentului prin înlăturarea, evitarea unui eveniment indezirabil, pedeapsa o scade prin prezentarea unei consecinţe indezirabile a acelui comportament • Ex: copilul care atinge soba fierbinte, probabilitatea de a o atinge în viitor e mai mică, deoarece comportamentul său a fost pedepsit prin arsură

9. Pentru ca pedeapsa să fie eficientă trebuie să îndeplinească anumite condiţii: • să urmeze imediat comportamentului negativ; • să fie suficient de puternică, dar nu excesivă; • să fie consistentă, să pedepsească acel comportament ori de câte ori acesta apare; • să vizeze comportamentul şi nu copilul; • pedeapsa spune copilului ce să nu facă, dar pentru a fi siguri că acesta a învăţat ce să facă, trebuie să întărim pozitiv comportamentul dezirabil

10. Principiul lui Premack • Un comportament cu rată ridicată de manifestare poate fi folosit ca întărire pentru un comportament cu rată scăzută de apariţie • Ex: →mai întâi mănânci, apoi îţicitesc o poveste →vizionarea programelor TV se foloseşte ca şi întărire pentru scrierea temelor

11. Exerciţiu parcipativ: • Identificaţi, în repertoriul propriu de comportamente, câteva activităţi frecvente şi mai puţin frecvente. • Studiaţi posibilitatea utilizării principiului lui Premack pentru sporirea efectuării activităţilor infrecvente

12. Programele de întărire • Programul de întărire continuă→de fiecare când apare, comportamentul dezirabil este întărit →este indicat la început, când un nou comportament este învăţat →după învăţarea acestuia, întărirea continuă devine periculoasă, deoarece comportamentul se va stinge rapid dacă nu va mai fi întărit →se desfăşoară atunci când pentru copiii de grădiniţă se folosesc drept stimulent bulinuţele roşii, care se oferă după fiecare activitate realizată pentru a-i determina să-şi dorească din ce în ce mai multe buline

13. 2. Programul de întărire intermitentă→întărirea se acordă numai după anumite cazuri de manifestare a comportamentului dezirabil →poate fi în proporţii sau intervale:→fixe- întărirea se acordă după un număr fix sau un interval fix de manifestare a comportamentului dezirabil →variabile- întărirea se acordă după un număr sau un interval variabil de manifestare a comportamentului dezirabil

14. Întărirea la interval fix: presupune ca între un răspuns întărit şi momentul disponibilităţii următoarei întăriri apare o perioadă de timp fixă (la ora de sport, elevul la sfârşitul semestrului nu are nici o absenţă primeşte nota maximă, regula păstrându-se mereu). • Întărirea la interval variabil: presupune ca între un răspuns întărit şi ocazia următoarei întăriri să existe o perioadă de timp variabilă (elevul realizează o lucrare bună şi primeşte o notă pe măsură). • Întărirea în proporţie fixă: să existe un nr. fix de răspunsuri între un răspuns consolidat şi disponibilitatea următoarei consolidări (profesorul hotărăşte ca după 5 răspunsuri corecte oferite la un anumit obiect, acestea să se cumuleze pentru a primi o notă finală bună). • Întărirea în proporţie variabilă: să existe un nr. variabil de răspunsuri între o consolidare şi disponibilitatea următoarei consolidări (profesorul dă mai multe lucrări, iar lucrarea la care s-au obţinut cele mai multe note mari va fi trecută în catalog sau se va ţine cont de un număr neanunţat de bulinuţe obţinute pe parcursul unui semestru, ce va conclude cu trecerea unei note în catalog sau unui punct la nota finală).

15. Exerciţiu participativ: • Treceţi în revistă comportamentele pe care le realizaţi într-o zi obişnuită. • Analizaţi întăririle negative şi pozitive care le influenţează. • Arătaţi cum se poate aplica notarea şcolară – ca formă de întărire