Strategii pentru conservarea biodiversit ăț ii

1. Strategii pentru conservarea biodiversității CITES Convention CBD Bern Convention CMS Convention on Migratory species

2. Convenţia Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică • La vârful de la Rio s-a constatat și s-a căzut de acord, ca: • Biodiversitatea trebuie tratată cu mai multă seriozitate ca o resursă globală, care să fie • Listată, resp. inventariată • folosită • protejată • Că circumstanțele dau acestor aspecte o urgență fără precedent care este condiționată de: • 1. explozia populației, care duce la degradareamediului într-un ritm accelerat, mai ales în țările tropicale • 2. știința, care descoperă noi posibilități de folosire a diversității biologice (ex. noi principii active din plante pentru industria farmaceutică) • 3. distrugerea habitatelor naturale, care duce la pierderi ireversibile ale biodiversității, mai ales în țările tropicale)

3. Creșterea populației de alungul istoriei: Explozia populației și consecințele pentru biodiversitate după Thom Henley (1995)

4. United Nations Convention on Biological Diversity CBD Convenția Națiunilor Unite asupra Diversității Biologice Obiective: . Conservarea biodiversității . Folosire durabilă a resurselor biologice . Repartizareaechitabilă a beneficiilor rezultate din folosirea resurselor genetice

5. Convention on Biological Diversity Convenția asupra Diversității Biologice CBD Semnată de 150 de șefi de state la „Rio Earth Summit“ (vârful de la Rio) în 1992, Convenția asupra diversității biologiceeste dedicată promovării dezvoltării durabile.Concepută ca un instrument practic pentru transpunerea în realitate a principiilor Agendei 21, Convenția recunoaște că diversitatea biologică este mai mult decât diversitatea plantelor, a animalelor, a microorganismelor și a ecosistemelor lor – ea se referă și la populație și necesitățile acesteia de a avea asigurată hrana, medicamentele, aer și apă curată, locuințeși un mediu de trai curat și sănătos.

6. Convenţia Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică Obiectivul acestei convenţii este ca pe lângă biodiversitate (habitate, specii și variabilitate genetică în cadrul unei specii) să fie asigurată folosirea durabilă precum şi împărţirea dreaptă a veniturilor realizate în urma folosirii resurselor genetice între ţările de origine şi cele care beneficiază de utilizarea lor.

7. Convenţia Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică • La vârful de la Rio s-a constatat și s-a căzut de acord, ca: • Biodiversitea să fie tratată cu mai multă seriozitate ca o resursă globală, care să fie • Cunoscută, inventariată • folosită • protejată • Circumstanțele dau acestor aspecte o urgență fără precedent care este condiționată de: • 1. explozia populației, care duce la degradareamediului într-un ritm accelerat, mai ales în țările tropicale • 2. știința, care descoperă noi posibilități de folosire a diversității biologice (ex. noi principii active din plante pentru industria farmaceutică) • 3. distrugerea habitatelor naturale, care duce la pierderi ireversibile ale biodiversității, mai ales în țările tropicale)

8. Rețeaua de viață și importanța ei • Biodiversitatea constitue bazele vieții pe planetă. Există o interconectare foarte strânsă între specii, habitate, ecosisteme, procese, ele alcătuind împreună o rețea a vieții, a tuturor viețuitoarelor. • Există o interconectare, interdependență a viețuitoarelor prin lanțurile trofice, resp. rețelele trofice, în care există specii cheie • Speciile sunt importane purtătoare de informații genetice • Biodiversitatea se privește la trei nivele: • Diversitatea genetică • Diversitatea speciilor • Diversitatea ecosistemelor

9. ErS E.A. Schneider E.A. Schneider Biodiversitatea s-a dezvoltat și s-a diferențiat de alungul timpului, a perioadelor geologice și istorice fiind supusă unor schimbări mari datorită schimbării factorilor climatici E.A. Schneider E.A. Schneider A. Kranz ErS

10. Factori determinanți pentru biodiversitate Factori istorici (istoria pământului) • Repartizare de uscat și apă • Schimbări climatice în istoria pământului (la nivel global, regional și local) • Relicte din diferite ere geologice mai vechi și mai noi (relicte terțiare și cuaternare/glaciațiune, perioade calde inter- și postglaciare) • Deplasări/schimbări de areale • Istoria extinderii speciilor (specii expansive și specii regresive)

11. Factori determinanți pentru biodiversitate • Factori geografici: • Poziția geografică pe glob: diferite zonobiomuri de la ecuator spre poli, care se diferențiază prin cantitatea de precipitații și prin temperaturi diferite; scăderea biodiversității e la ecuator spre poli fiind condiționată tocmai de acești factori • Macroclima • Relieful (câmpie, dealuri, munți), expoziția pantelor • Microclimă • Solul: diferită componență granulometrică, stuctură • Umiditate/regim hidric speciile au diferite pretenții față de factorul umiditate • Temperatură • Oceanitate/ Continentalitate (ex. schimbarea speciilor de la Oceanul Atlantic până spre interriorul continentului în funcție de schimarea climei de la Atlantic spre Ural)

12. Factori determinanți pentru biodiversitate Factorul socio-uman • Influența omului asupra ecosistemelor naturale, omul exploatând resursele naturale ale planetei • Creșterea rapidă a economiei a condiționat intensificarea accentuată a folosirii resurselor naturale care se materializează sub formă de alimente și băuturi, energie, transport, produse electronice, spațiu vital, spațiu pentru depozitări de deșeuri etc.

13. Funcții ale biodiversității • Biodiversitatea stabilizează comunitățile de viață, biocenozele • Asigură o bună capacitate de adaptare a speciilor și comunităților la condițiile mereu schimbătoare ale mediului. • Exemple negative ca monoculturile sau extincția unor specii arată, cât de vulnerabile sunt aceste sisteme artificiale rezultate în urma distrugerii biodiversității caracteristice locului. Aceste sisteme nu posedă capacitatea de apărare împotriva speciilor concurente la hrană, sau din motive de lipsa unor specii cheie din ecosistem, de care mai depind alte specii.

14. Importanța biodiversității & câștigul din biodiversitate • Omul câștigă (sau poate câștiga) foarte mult din biodiversitatea - genetică - a speciilor - a ecosistemelor, căci din biodiversitate rezultă valori /servicii ecosistemice - economice - culturale - etice - sociale

15. Informații generale despre biodiversitate (diversitatea vieții) Cifrele referitoare la biodiversitate sunt extrem de diferite.După unii autori ea se evaluază la • Aprox. 1,4 milion de specii: • 750.000 de insecte • 41. 000 de vertebrate • 250. 000 de plante (plante vasculareși briofite);ciuperci, alge, microorganisme neincluse Această imagine este foarte incompletă! Grupe bine studiate sunt vertebratele și plantele cu flori; După E. O. Wilson (1995) numărul depășește 5 milioane După Erwin (1983) numărul este în jur de 30 milioane (exemplu din pădurea tropicală amazonică partea peruană/Peruvian Amazonian rain forest) Numărul absolut se estimează în prezent a fi pe undeva între 5-30 milioane

16. Informații generale despre biodiversitate • Fiecare specie constitue un depozit imens de informații genetice; • Numărul genelor este: • în jur de 1000 la bacteriiși • De 10.000 launele ciuperci; • până la 400.000 sau mai multîn plante cu flori și unele animale (șoarecele de casăMus musculusare în jur de 100.000 de gene) • Acest set complex se găsește în fiecaredin miriadele de celule, organizate pe patru benzi (strings)de DNA, fiecaredin ele cuprinzând în jur de un bilion de perechi de nucleotide.

17. Informații generale despre biodiversitate • Numărul speciilorșiinformația genetică este doar o partea biodiversității globale • Fiecare specie este reprezentată de o mulțime de organisme / specimene cu • felurite variante și • forme geografice, care determină un accentuat polimorfismgenetic.

18. Informații generale despre biodiversitate, exemplul pădurilor tropicale • Pădurile tropicale sunt centre ale biodiversității • Ele ocupă 7% a suprafeței terestre a globului și • Cuprind 50% a speciilor globului • AMAZONIA este: • Cea mai mare și mai compactă pădure tropicală; • Prin fluviul Amazon și afluenții săi curge o cincime a volumului apelor dulci ale globului • Regiunea cea mai bogată în privința biodiversității de planteși animale • Periclitată de distrugereprin tăiere pt. pășunat intensiv cu bovine, culturi de soia, porumb, trestie de zahăr, ceea ce duce la schimbări serioase ale climei globale

19. Conservarea biodiversității este o necesitate globală, de importanță existențială Pentru conservarea biodiversității există motive: - ecologice - economice - social-culturale - etice Amenințarea biodiversității are - o dimensiune globală și - o dimensiunea națională

20. CBD - Convenția asupra Diversității Biologice • Articolul 6 al CBD menționează ca • fiecare din părțile semnatare trebuie să dezvolte sau să adapteze programe existente • Să dezvolte strategii naționale • Să dezvolte planuri și programepentru conservarea biodiversității

21. Strategie națională Strategia UE Strategie globală Interconectată cu strategii naționale sectorale căi Conservarea Biodiversitățiiși folosire durabilă Obiective de calitate Strategie generală Obiective de acțiune/ activități mijloace = Aspecte: ecologice, economice, sociale Proces participativ cu integrarea tuturor actorilor societății: factori economici, societatea civilă Domenii de activitate/ măsuri ale factorilor guvernamentali și neguvernamentali

22. Art. 6 CBD remarcă: • Biodiversitatea trebuie în așa fel • protejată, • gestionată, • dezvoltată și în caz de necesitate • refăcută (restaurată, reconstruită) • ca • - ecosistemele și funcționarea lor, • - capacitatea de regenerare și posibiltatea folosirii durabile a resureslor naturale, • - flora și fauna inclusiv habitatele lor, • diversitatea, particularitatea, fumusețea, • precum și valoarea recreativă a naturii și peisajului • să fie conservate și menținuteîn mod durabil

23. La a 6-a Conferință CBD (Summitul pentru dezvoltare durabilă 2002 Johannesburg) a fost adoptat Planul strategic al Convenției CBD și cu acest plan și obligația statelor de a reduce până în 2010 în mod significant rata de pierdere a biodiversității (Halting the loss of biodiversity) In 2006 au fost prezentate alte măsuri/alți pași pentru realizarea obiectivului „Halting the loss of biodiversity by 2010 and beyond“– oprirea reducerii biodiversității până în 2010.

24. Deci: activitatea a fost concentrată asupra obiectivului: Oprirea scăderii biodiversității până în 2010. La întâlnirea de laBonn în mai 2010 s-a constatat că acest obiectiv n-aputut fi realizat (n-a fost realizat nici un punct din hotărârea luată), ceea ce a determinat elaborarea de alte obiective și obligații mai stricte până în anul 2020. Oprirea scăderii biodiversității până în 2010 a fost o hotărâre a părților, subliniindu-se că statele semnatare trebuie să se concentreze pe acest obiectiv folosindu-se de planuri, guidelines/ linii directoare și programe de lucru existente, cum sunt programele de lucru ale CBD înființate în urma adoptării convenției: Păduri (2002) Mări și coaste (1998) Agricultură (1996) Regiuni aride (2004) Ape interioare (2004) Munți (2004)

25. A 7-a Conferință a părților semnatare CBD (la Kuala Lumpur 2004) a definit cadrul pentru conservarea biodiversității și evaluarea progreselor în realizarea obiectivelor până în anul 2010. A dezvoltat obiective și sub-obiective și a identificat indicatori pentru evaluarea progresului conservării biodiversității. Din obiectivele globale fiecare stat este obligat să dezvolte: obiective naționale obiective regionale și indicatori proprii.

26. A 7-a Conferință a părților semnatare CBD (Kuala Lumpur 2004) s-a hotărât și implementarea unui program de lucru pentru formarea unei rețele internaționale de arii protejate, care a fost considerată ca fiind de importanță majoră pentru realizarea obiectivelor 2010. Cuprinde ideile unei protecții moderne a naturii, incluzând și combaterea sărăciei ca una din cauzele scăderii biodiversității și cu efecte asupra disturgerii naturii. Rețeaua internațională de arii protejate cuprinde arii protejate deja existente cum sunt: Arii ale Patrimoniului Natural și Cultural Mondial: World Heritage Sites (Natural and cultural heritage), Parcuri Naționale, Rezervații ale Biosferei (Programul MAB /Man and Biosphere/ Omul și Biosfera). Fiecare țară contribue cu rețeaua proprie de arii protejate la realizarea mai efectivă a conservării biodiversității.

27. Formarea unei rețele internaționale de arii protejate • Impreună cu noi arii puse sub protecție și prin crearea de coridoare și stepping stones (refugii punctuale) se va realiza astfel o rețea ecologică reprezentativă și efectiv gestionată de arii terestre și acvatice. • Deasemenea managementul ariilor protejate deja existente trebuie îmbunătățit. In țările în curs de dezvoltare nu se pot menține ariile protejate fără sprijin financiar durabil.

28. Core area – arii strict protejate Buffer zone – zone tampon Sustainable use area – zone de folosire durabilă 1. Linear corridor – coridoare lineare 2. Landscape corridor - coridoare de peisaj 3. Stepping stone corridor - coridoare de unități componente mai mici saurefugii punctuale Paneuropean ecological network Rețeaua ecologică paneuropeană

29. La Conferința a 8-a CBD (2006) au fost hotărâte activități concrete pentru evaluarea continuă a progreselor în conservarea biodiversității și de dezvoltare de idei inovative de finanțare. Promovarea unui „Acces and benefit sharing“ (acces și împărțirea bunurilor, resp. repartizarea echitabilă a veniturilor rezultate din folosirea resurselor genetice). Sprijin pentru implementarea protocolului de la Cartagena privind securitatea biologică (riscuri din tehnologia modernă).

30. La a 10-ea Conferință a statelor semnatare a CBD în Japonia, oct.2010 193 de state au semnat un acord important pentru o strategie globală în lupta impotriva scăderii în continuare a biodiversității. A fost adoptat: Un nou plan strategic pe 10 ani (până în 2020) Punerea la dispoziție a unor resurse financiare suplimentare pentru implementarea acestui Plan Strategic și acceptarea Protocolului de la Nagoya O reglare internațională, fermă asupra accesului la resurse genetice și repartiția echitabilă a veniturilor din folosirea lor (ABS).

31. Global Taxonomy Initiative GTI • Pentru evaluarea necesității în capacități taxonomice a fost inființată inițiativa taxonomică globală GTI care este menită să asigure promovarea și instruirea de personal din generația tânără și accesul la date asupra speciilor. Este o inițiativă a activității internaționale de cercetare care să coordoneze digitalizarea și punerea la dispoziție a datelor despre specii. • Si celelalte convenții internaționale relevante pentru biodiversitate cum sunt Convenția de la Ramsar, Convenția de la Bonn, AEWA etc. sunt chemate să aducă aportul lor specific la instruirea de personal și promovarea cunoașterii și inventarierii biodiversității.