1 / 19

METODE DE CERCETARE

METODE DE CERCETARE. CURS 6 www.geocities.com/g_badescu www.geocities.com/g_badescu/p6.ppt. Indicatori ai tendintei centrale: Modus, Mediana, Media Modus (valoare modala): valoarea cel mai des intalnita Mediana : valoarea individului de mijloc. Media : suma valorilor / numarul de indivizi.

noam
Télécharger la présentation

METODE DE CERCETARE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. METODE DE CERCETARE • CURS 6 www.geocities.com/g_badescu www.geocities.com/g_badescu/p6.ppt

  2. Indicatori ai tendintei centrale: Modus, Mediana, Media Modus (valoare modala): valoarea cel mai des intalnita Mediana: valoarea individului de mijloc. Media: suma valorilor / numarul de indivizi.

  3. Exercitii: • Variabila ‘eficienta administratiei locale’: … • Distributia de frecvente: 1-10, 2-5, 3-5, 4-30. • Distributia procentuala • Distributia procentuala cumulativa • Reprezentari grafice • Indicatori ai tendintei centrale

  4. Indicatori de imprastiere: Amplitudine, Interval interquartilic, Abatere standard Amplitudine: val.max. – val. min. Interval interq.: q3 – q1 Abatere standard (dispersie): radical ( media (Vi-media(V))2)

  5. Principalele metode de cercetare in stiintele sociale 1. Experimentul 2. Ancheta 3. Interviul 4. Observatia 5. Analiza documentelor

  6. Experimentul ____________________________________________ T1 X T2 grup de control   grup experimental    ____________________________________________ T1: pretestare T2: testare X: factorul care actioneaza asupra grupului experimental dar nu si asupra celui de control

  7. Quasiexperimentul Structura similara cu cea a experimentului, insa cu unele constrangeri pt. cercetator in alegerea subiectilor si ‘manipularea’ lor. Ex. Dezvoltare comunitara; Q: perioada optima privind durata facilitarii intr-un sat.

  8. Ancheta Unitatile de analiza sunt subiecti umani care raspund intrebarilor unui chestionar. Subiectii sunt alesi astfel incat sa formeze un esantion din populatia de interes. Tipuri de ancheta: 1. Fata in fata (pe teren) 2. Telefonica 3. Prin posta 4. Prin e-mail

  9. Esantionarea esantionarea: procedeul prin care este selectata o submultime a unei populatii astfel incit cunoscind anumite caracteristici ale submultimii pot fi estimate caracteristicile corespondente pentru intreaga populatie. esantion: submultimea obtinuta in urma esantionarii. reprezentativitate a unui esantion. Termenul de reprezentativitate are in vedere calitatea esantionului de a fi asemanator populatiei din care este extras. Tipuri de esaantionare: 1. Aleatoare 1.1. Simplu aleatoare 1.2. Stratificata 1.3. Stadiala 2. Nealeatoare

  10. Interviul • Individual • De grup; focus grupul

  11. Observatia Observatia participativa Ex. Lucrari de antropologie (K. Verdery, G. Kligman, V. Mihailescu)

  12. Analiza documentelor Analiza de continut Ex. Reprezentari ale romilor in presa locala din Cluj si Iasi

  13. Tabelul 14. Atitudinea fata de romi in articole din presa locala, in functie de orasul in care sunt publicate ziarele. Tabelul 15. Relatia dintre suprafata (cm2) articolelor despre romi, orasul in care au fost publicate si atitudinea generala a articolului.

  14. Tabelul 16. Atitudinea fata de romi in articole din presa locala, in functie ziar.

  15. Fidelitate (reliability) Atunci când spunem că măsurile trebuie să fie fidele ne referim la faptul că ele trebuie să dea aceleaşi rezultate când se aplică aceloraşi unităţi , în aceleaşi imprejurări , indiferent de cine efectuează masurarea . Măsurarea stabileşte procedurile prin care se poate spune cât de mult dintro proprietate este demonstrat de fiecare unitate . Dacă , urmând acele proceduri , alţii vor clasifica cazurile diferit faţă de cum le clasifică cercetătorul , măsura nu este fidelă .

  16. Validitatea Măsurile valide sunt cele care vor măsura o proprietate aşa cum a fost definită . Ex. Somaj masurat prin ‘rata somajului’.

  17. Comparatie intre ANCHETA, INTERVIU DE GRUP, INTERVIU INDIVIDUAL din punctul de vedere al VALIDITATII si FIDELITATII

More Related