SLIC este o organizaţie ce reuneşte inspecţiile muncii din statele membre ale Uniunii Europene.

1. Campania europeană SLIC 2008de inspecţie şi comunicare privind manipularea manuală a maselor în sectoarele constructii si comert

2. SLIC SLIC este o organizaţie ce reuneşte inspecţiile muncii din statele membre ale Uniunii Europene. Comitetul Superior al Inspectorilor de Muncă (SLIC) reprezintă reţeaua de oficiali care lucrează în scopul aplicării eficace a legislaţiei sociale în Comunitate şi forumul pentru colaborarea şi schimbul de informaţii dintre experţii din statele membre şi Comisie.

3. iniţiată de către SLIC • sprijinită de Comisia Europeană • implementare în colaborare cu Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă • participanţi: toate Inspecţiile Muncii din statele membre UE

4. Obiectivele generale ale campaniei Îmbunătăţirea implementării în UE a Directivei 90/269/CEE “Manipularea manuală a maselor” pentru reducerea afecţiunilor musculo - scheletice Îmbunătăţirea metodelor de inspecţie şi comunicare ale Inspecţiilor Muncii, prin concluziile utile ce se pot trage din metodele existente Armonizarea aplicării legislaţiilor privind manipularea manuală a maselor în statele UE

5. Aşteptări din punct de vedere calitativ: Informarea partenerilor sociali privind proiectul SLIC 2007 Conştientizarea angajatorilor, lucrătorilor şi a tuturor părţilor implicate asupra riscurilor şi măsurilor de prevenire privind manipularea manuală a maselor O schimbare culturală în ceea ce priveşte abordarea riscurilor datorate manipulării manuale a maselor implică abordarea problemelor la sursă, ţinând seama de strategia de prevenire Armonizarea cu activităţile desfăşurate în cadrul Săptămânii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 2007

6. Aşteptări din punct de vedere calitativ: Pregătirea inspectorilor de muncă pentru efectuarea controalelor privind manipularea manuală a maselor Conştientizarea inspectorilor de muncă privind riscurile pe care le implică manipularea manuală a maselor Pregătirea inspectorilor de muncă pentru a utiliza sau realiza evaluarea riscurilor datorate manipulării manuale a maselor, în cadrul controalelor, cu scopul de a identifica zonele cu grad înalt de risc Inspectorii de muncă care iau parte la proiectul de manipulare manuală a maselor 2007 să poată judeca o evaluare a riscurilor datorate manipulării manuale a maselor.

7. Dimensiunea problemelor datorate manipulării manuale a maselor în Uniunea Europeană

8. Ce spun statisticile? • Rapoartele europene arată că manipularea manuală: • Este prezentă în practic toate activităţile profesionale • Reprezintă cauza a aproximativ 33% din afecţiunile lucrătorilor, în principal pentru durerile lombare • Afecţiunile musculo - scheletice reprezintă cea mai răspândită problemă de sănătate de ordin ocupaţional.

9. Exemple din Europa Source: Senior Labour Inspectorate Committee - EU Project on the Manual Handling of Loads (MHL) 2007/ Working 3 : Training Plan

10. Exemplu din Irlanda Source: Senior Labour Inspectorate Committee - EU Project on the Manual Handling of Loads (MHL) 2007/ Working 3 : Training Plan

11. Exemple din Franţa • Accidente de munca in 2004 Manipularea manuala a maselor: Cauza majora a accidentelor de munca in Franţa = costuri foarte mari umane si financiare

12. Sectoare implicate • Agricultură, construcţii, transporturi, comert, sănătate şi asistenţă socială • Creşterea durerilor de spate afectează profesiile intelectuale şi ştiinţifice Nu exisă diferenţe: • între femei şi bărbaţi, • angajaţi şi lucrători independenţi

13. Nu se cunosc riscurile Lipsa reglementărilor clare si a unei metode simple si uniforme de evaluare 5 CATEGORII Cost scăzut al muncii manuale Obstacole întâmpinate în implementarea directivei Mentalitatea angajatorului şi angajatului Riscul pierderii postului

14. Manipularea Manuală a Maselor Cadrul legal

15. Ierarhizarea Normelor de securitate şi sănătate în muncă în Europa DIRECTIVA CADRU 89/391/CEE Directive specifice în aplicarea articolului 16 §-1 Directiva 90/269/CEE Legislaţie naţională

16. Reglementări naţionale • Directiva nr. 90/269/CEE s-a transpus integral în legislaţia română prin: Hotărârea nr.1051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

17. DIRECTIVA CADRU 89/391/CEE • Angajatorii au obligaţia să implementeze măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor pe baza următoarelorprincipii de prevenire: • Evitarea riscurilor; • Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; • Combaterea riscurilor la sursa; • Adaptarea muncii la om; • Adaptarea la progresul tehnic; • Înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos; • Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente; • Adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală; • Furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

18. DIRECTIVA 90/269/CEE Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare • Orice tip de transport sau susţinere a unei mase precum: • ridicarea, • aşezarea, • împingerea, • tragerea, • purtarea, • deplasarea unei mase. • de către unul ori mai mulţi lucrători, • care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, • prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare REMINDER Definiţia manipulării manuale

19. DIRECTIVA 90/269/CEE • 1 /Angajatorul trebuie să respecte principiile generale: • Să evite manipularea manuală a maselor de către lucrători. • Dacă nu se poate evita manipularea manuală a maselor de către lucrători, să se reducă riscul legat de manipulare.

20. DIRECTIVA 90/269/CEE • 2 / Informaţii pentru a defini riscurile: • 2-1 Factori "Externi" a / Caracteristici ale masei: • Prea grea sau prea mare; • Prea voluminoasă sau greu de ţinut; • În echilibru instabil sau cu un conţinut care se poate mişca; • Poziţionată astfel încât necesită a fi ţinută sau manipulată la distanţă faţă de trunchi sau necesită îndoirea sau răsucirea trunchiului; • Susceptibilă să producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau consistenţei sale, în special în cazul unei coliziuni.

21. DIRECTIVA 90/269/CEE b / Efort fizic necesar: • Prea intens; • Poate fi realizat numai prin răsucirea trunchiului; • Poate duce la o mişcare bruscă a masei; • Realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă.

22. DIRECTIVA 90/269/CEE c / Caracteristici ale mediului de lucru: • Spaţiu liber insuficient pentru realizarea activităţii; • Solul prezintă denivelări sau este alunecos; • Loc de muncă sau mediu care nu permit manipularea manuală a maselor la înălţime în securitate sau intr-o poziţie de lucru corectă; • Sol sau punct de sprijin instabile; • Temperatură, umiditate sau circulaţie de aer necorespunzătoare.

23. DIRECTIVA 90/269/CEE d / Cerinţe ale activităţii : • Eforturi fizice frecvente sau prelungite care solicită în special coloana vertebrală; • Recuperare fizică sau timp de refacere insuficiente; • Distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport ; • Ritm de muncă impus printr-un proces pe care lucrătorul nu îl poate controla.

24. DIRECTIVA 90/269/CEE • 2-2 Factori individuali: • Incapacitate fizică de a îndeplini sarcina in cauză; • Îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte efecte personale necorespunzătoare; • Nu are cunoştinţe sau instruire suficientă sau adecvată.

25. DIRECTIVA 90/269/CEE • 3 / Obligaţiile angajatorului: • Evaluarea condiţiilor de securitate si sănătate pentru tipul de lucrare respectiv, în special a caracteristicilor masei. • Luarea măsurilor corespunzătoare, luând în considerare caracteristicile mediului de munca si cerinţele activităţii.

26. Evaluarea riscului REMINDER Principiile de prevenire Luarea in considerare a factorilor de risc individual Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate Reducerea riscurilor Consultarea si participarea lucratorilor Evitarea riscurilor Adaptarea muncii la om Furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor privind masa si centrul de greutate al unei incărcături Adaptarea la progresul tehnic Plan de prevenire

27. Plan de prevenire 1 2 3 Evitarea riscului Reducerea riscului Informarea şi pregătirea lucrătorilor Planul de prevenire, focalizat pe domeniile stabilite de directivă

28. Planul de prevenire: Evitarea riscurilor • Printr-o organizare corespunzătoare • De exemplu: dotarea posturilor de lucru si mărirea spaţiului pentru a permite utilizarea echipamentelor mecanice de manipulare (ex: benzi transportoare,…) • Utilizarea echipamentelor mecanice; • Printr-o proiectare corespunzătore a locului de munca

29. Mijloace mecanice Măsuri organizatorice Planul de prevenire: Reducerea riscurilor Reducerea riscurilor necesită…

30. Acţionare asupra sarcinii • Adaptarea muncii la om: se tine cont de morfologia si caracteristicile individuale (femei, tineri etc.). • Alunecarea încărcăturii pe plan inclinat ca alternativă a purtării ei • Mijloace corespunzătoare pentru prinderea maselor Evitarea mişcărilor de răsucire • Împingerea maselor in locul tragerii lor. Masuri organizatorice Acţionare asupra efortului necesar Planul de prevenire: Reducerea riscurilor • Marcarea masei şi centrului de greutate • Condiţii de depozitare (la nivelul trunchiului, stabilă) • Modul de ambalare (reducerea dimensiunii sau masei ambalajelor).

31. Acţiuni asupra mediului de lucru • Spaţiu suficient si ordonat • Podele drepte, fără găuri sau denivelări • Condiţii de temperatură optime Masuri organizatorice Planul de prevenire: Reducerea riscurilor • Ritmul de lucru • Pauze • Managementul fluxurilor si circuitelor • Îmbrăcăminte corespunzătoare de lucru • Stres (munca monotonă, probleme relaţionale, lipsa de vizibilitate la locul de munca) Acţiuni asupra modului de lucru

32. DIRECTIVA 90/269/CEE • Informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire in special la: • Greutatea unei mase; • Centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când conţinutul pachetelor nu este centrat. • Instruirea lucrătorilorcu privire la modul corect de manipulare a maselor şi la riscurile la care se expun, în special atunci când activităţile nu se realizează in mod corect.

33. Privind metodele sigure de manipulare manuala • Privind riscurile specifice legate de manipularea manuala • Privind procedurile sigure de lucru • Privind utilizarea materialelor si echipamentelor • Privind marcarea ( masa încărcăturii şi centrul de greutate) Instruire şi informare

34. Managementul manipulării manuale a maselor

35. Managementul Manipulării Manuale a Maselor în companii este organizat pe 5 domenii Politica de MMM Consultarea Evaluarea riscurilor şi efectuarea inspecţiilor Formarea Rolul ergonomiei în proiectarea activităţilor

36. Politica de MMM Consultarea Evaluarea riscurilor şi efectuarea inspecţiilor Formarea Rolul ergonomiei în proiectarea activităţilor Managementul Manipulării Manuale a Maselor Avută în vedere în proiectarea întreprinderii Avută în vedere la alegerea echipamentelor Avută în vedere la Planificarea cursurilor de instruire şi a conţinutului tematicii Avută în vedere la Implementarea şi analiza indicatorilor Avută în vedere la evaluarea riscurilor Avută în vedere la definirea planurilor de prevenire Avută în vedere la evaluarea resurselor umane, tehnice şi financiare Avută în vedere la implementarea procedurilor

37. Politica de MMM Consultarea Evaluarea riscurilor şi efectuarea inspecţiilor Formarea Rolul ergonomiei în proiectarea activităţilor Managementul Manipulării Manuale a Maselor Reprezentanţilor lucrătorilor Medicilor de medicina muncii

38. Politica de MMM Consultarea Evaluarea riscurilor şi efectuarea inspecţiilor Formarea Rolul ergonomiei în proiectarea activităţilor Managementul Manipulării Manuale a Maselor riscurile imediate estimarea gravităţii, frecvenţei şi probabilităţii de apariţie implementarea indicatorilor de monitorizare

39. Politica de MMM Consultarea Evaluarea riscurilor şi efectuarea inspecţiilor Formarea Rolul ergonomiei în proiectarea activităţilor Managementul Manipulării Manuale a Maselor modul corect şi poziţii corecte de manipulare utilizarea echipamentelor/materialelor

40. Politica de MMM Consultarea Evaluarea riscurilor şi efectuarea inspecţiilor Formarea Rolul ergonomiei în proiectarea activităţilor Managementul Manipulării Manuale a Maselor Riscurile referitoare la manipulare trebuie să fie avute în vedere în proiectarea întreprinderii La posturile de lucru În fluxurile de producţie

41. Manipularea Manuală a Maselor Metodologia de control

42. Observarea:Controlul începe cu observarea situaţiilor de muncă. Înţelegerea/analiza: Se face o diagnoză. Acţiune/recomandare:Se recomandă acţiuni. Evaluare/acţiuni ulterioare evaluării /raportare:Un document scris stabileşte recomandărileşi permite organizarea acţiunii ulterioare evaluării, furnizând informaţii persoanelor implicate. Controlul este un proces logicdesfăşurat în etape …

43. … şi se aplică următoarelor zone: • Mediu: Împrejurimile companiei inclusiv căile de circulaţie şi parcările. • Clădiri: Clădirile în care este amplasat locul de muncă. • Atelier/birou: Locul unde se desfăşoară activitatea. • Post de lucru:Locul unde lucrătorii îşi îndeplinesc sarcinile de muncă. • Dotări sociale: Locurile de odihnă pentru lucrători.

44. Şi se bazează pe metoda LMFOP Locaţie :Unde ne aflăm? Ce fel de unitate este? Maşini şi echipamente: Ce resurse sunt folosite? Factori de risc:La ce factori atmosferici sunt expuşi lucrătorii? Organizare:Ce tip de organizare este aplicată? Personal :Câţi oameni sunt implicaţi?