EXTINDEREA Ş I REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE AP Ă Ş I AP Ă UZAT Ă Î N JUDE Ţ UL HUNEDOARA (VALEA JIULUI)

1. EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂŞI APĂUZATĂÎN JUDEŢUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI) Proiect co-finantat din Fondul de Coeziune Aspecte privind namolurile de epurare

2. Consumul uman de apa, indiferent de natura lui (industrial, menajer), conduce la generarea de ape uzate care, datorita continutului de substante poluante, necesita un proces de tratare (epurare) pentru a putea fi reintroduse in circuitul natural fara riscuri pentru sanatatea umana si mediul inconjurator. In general, procesul de epurare a apelor uzate este un proces complex, care cuprinde mai multe trepte de tratare ce retin diferitele tipuri de materii reziduale organice sau anorganice, grosiere sau fine, existente in apele uzate, si care urmareste obtinerea parametrilor calitativi ce permit evacuarea apelor uzate tratate intr-un receptor natural (rau) fara a se produce poluarea acestuia. In urma procesului de epurare a apelor uzate rezulta un produs secundar, denumit namol de epurare, care reprezinta, de fapt, un produs indirect al activitatilor antropice. Procesele de epurare a apelor uzate concentreaza si elimina materiile reziduale din apele uzate tratate. Aceste materii reziduale concentrate, in amestec cu apa, formeaza namolul de epurare. Astfel, namolul de epurare poate contine o varietate de compusi dizolvati sau in suspensie, din care unii au valoare agronomica (compusi cu azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, silicati, aluminati, materie organica, oligoelemente – bor, cobalt, selenium, iod, etc.), iar altii reprezinta potentiali poluanti (metale grele, compusi organici, organisme patogene). Caracteristicile namolului de epurare depind de natura poluantilor si gradul de poluare al apelor uzate supuse epurarii si de metodele de tratare a namolurilor.

3. Surse de namol • Principalele surse de namol de epurare sunt reprezentate de statiile de epurare a apelor uzate menajere si/sau industriale. • Aditional, in categoria namolurilor sunt considerate si namolurile de la tratarea apei potabile rezultate din statiile de tratare a apei. In general, namolul de tratare contine compusi organici sau anorganici existenti in apa prelevata din surse naturale sau asociati cu hidrogeologia de fond si substante chimice asociate cu procesul de tratare a apei potabile, iar cantitatile de namol de tratare generate sunt mult mai mici decat cele de namol de epurare provenite de la statiile de epurare. • Tratarea namolului • Namolul de epurare este supus unor procedee de tratare, in vederea reducerii cantitatii si asigurarii unor parametrii de calitate care sa permita evacuarea acestuia in conditii de siguranta pentru sanatatea umana si mediul inconjurator. • Procedeele de tratare a namolului includ: • ingrosarea si deshidratarea namolului (mecanica sau naturala – paturi de uscare), in vederea reducerii continutului de apa si a volumenlor de namol; • conditionarea namolului (chimica sau termica) pentru cresterea eficientei proceselor de ingrosare sau de deshidratare a namolului. Aditional, conditionarea namolului poate contribui si la eliminarea potentialilor agenti patogeni; • stabilizarea namolului (chimica sau biologica – fermentare aeroba sau anaeroba) in vederea reducerii fermentabilitatii acestuia (reducerea materiilor organice biodegradabile), a mirosurilor si eliminarii potentialilor agenti patogeni.

4. Gestionarea namolului tratat Namolul de epurare, fiind un deseu rezultat din activitatile antropice, intra sub incidenta reglementarilor legale referitoare la deseuri, care prioritizeaza optiunile de gestionare a acestora in vederea reducerii efectelor negative asupra mediului, optiunea ultima fiind considerata cea a eliminarii intr-un depozit de deseuri. Producatorii de deseuri au obligatia de a identifica si utiliza toate posibilitatile de valorificare a deseurilor inaintea eliminarii acestora prin depozitare finala. Astfel, in conformitate cu ierarhia gestionarii deseurilor, namolul de epurare trebuie valorificat ori de cate ori este posibil inaintea depozitarii finale.Deoarece namolul de epurare contine compusi cu proprietati agronomice utile (materii organice, azot, forfor, potasiu, calciu, magneziu, microelemente, etc), principala modalitate de valorificare a acestuia vizeaza utilizarea in agricultura, nefiind insa excluse posibilitatile de utilizare in silvicultura sau pentru remedierea terenurilor degradate. Aceasta modalitate de valorificare a namolului trebuie aplicata astfel incat sa nu dauneze calitatii solului si sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea omului, a animalelor si pentru mediul inconjurator. Pentru utilizarea in agricultura, sunt stabilite cerintele minime de calitate, atat pentru pentru namolul utilizat in agricultura, cat si pentru solul pe care se aplica namol, precum si obligatiile producatorilor si utilizatorilor de namol sau atributiile autoritatilor competente. Urmatoarea alternativa de gestionare a namolului de epurare o reprezinta recuperarea energiei din namol prin incinerarea acestuia in incineratoare de deseuri sau coincinerarea in fabrici de ciment sau termocentrale. Aceste optiuni sunt insa conditionate de mai multi factori: existenta incineratoarelor, costurile asociate tratarii namolurilor pentru a corespunde cerintelor specifice in vederea incinerarii/coincinerarii. Optiunea ultima in ceea ce priveste evacuarea namolului o reprezinta eliminarea acestuia prin depozitare finala in cadrul unui depozit de deseuri, fiind recomandata doar in cazul in care nu exista alta cale de eliminare sau de valorificare a namolului.

5. Surse de namol in Valea Jiului Pentru imbunatatirea calitatii apelor uzate epurate, Proiectul “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Hunedoara (Valea Jiului)” include extinderea Staţiei de epurare a apei uzate Dănuţoni, prin marirea capacitatii de tratare a apelor uzate orasenesti si instalarea unei trepte de tratare tertiara (biologica) care sa conduca la reducerea continutului organic si eliminarea azotului in exces din apele evacuate in raul Jiu. Statia de epurare Danutoni nu colecteaza si nu trateaza ape uzate industriale, astfel ca namolul rezultat in urma procesului de epurare are in principal o compozitie apropiata de cea a apelor uzate menajere. Proiectul prevede si modernizarea liniei existente de tratare a namolului, care va cuprinde, in principal: instalatie mecanica de ingrosare, fermentator anaerob, cu recuperarea biogazului, instalatie mecanica secundara de ingrosare, instalatii de deshidratare si zona depozitare temporara namol tratat inaintea evacuarii. Linia de tratare va fi folosita atat pentru tratarea namolului generat in cadrul Statiei de epurare Danutoni, cat si a cantitatilor (mai mici) de namol generate in Statia de epurare Uricani si in statiile de tratare a apei din Valea Jiului.

6. EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂŞI APE UZATE ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI) Autoritatea de Management POS Mediu Calea Serban Voda, nr 30-32 sector 4Bucureşti Tel:021 300 62 50 Fax:021 316 07 78ciprian.ghioc@posmediu.ro Organismul Intermediar Timisoara, Regiunea 5 Vest Str. Amurgului nr. 1, Timişoara Tel: 0256/226675 Fax: 0356/819064/ 0256/226675 E-mail: anca.colceriu@posmediu.ro SC APA SERV Valea Jiului SA Unitatea pentru Implementarea Proiectului Strada Cuza Voda 23, Petroşani, Judeţul Hunedoara Tel: 0254.543.144 Fax: 0254.546.672 contact@asvj.ro www.asvj.ro Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţiwww.fonduri-ue.ro”. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Proiect cofinantat din Fondul de Coeziune