1 / 18

Cristian Petre – Partener SCA “Danila, Petre & Asociatii” si

Cristian Petre – Partener SCA “Danila, Petre & Asociatii” si. FIDEIUSIUNEA, GARANTIILE AUTONOME, GAJUL SI IPOTECA IN ACCEPTIUNEA NOULUI COD CIVIL. GARANTIILE PERSONALE : FIDEIUSIUNEA.

sonora
Télécharger la présentation

Cristian Petre – Partener SCA “Danila, Petre & Asociatii” si

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Cristian Petre– Partener SCA “Danila, Petre & Asociatii” si FIDEIUSIUNEA, GARANTIILE AUTONOME, GAJUL SI IPOTECA IN ACCEPTIUNEA NOULUI COD CIVIL

  2. GARANTIILE PERSONALE : • FIDEIUSIUNEA • Definitie (art. 2280 NCC) : Contractul prin care o parte (fideiusorul) se obliga fata de cealalta parte – care are intr-un alt raport obligational calitatea de creditor, sa execute, cu titlu gratuit sau in schimbul unei remuneratii, obligatia debitorului daca acesta din urma nu o executa • Debitorul obligatiei garantate nu este parte a contractului de fideiusiune. • Perfectarea contractului se poate realiza fara stiinta si chiar impotriva vointei debitorului (art. 2283). • Continutul garantiei. Fideiusorul nu garanteaza indeplinirea obligatiei cu un bun anume – asa cum se intampla in cazul garantiilor reale – ci, raspunde generic, cu intregul sau patrimoniu, adaugand gajul general pe care creditorul il are asupra patrimoniului debitorului, inca un gaj general asupra patrimoniului fideiusorului, consolidand astfel protectia acordata realizarii dreptului creditorului. Obligatia de garantie este o obligatie proprie fideiusorului. • Cauza. Obligatia de garantie are intotdeauna izvor contractual, chiar si in cazul “fideiusiunii obligatorii” prevazute de art. 2281 NCC, in care obligatia de aducere a unui fideiusor rezulta din lege sau este impusa printr-o dispozitie a instantei. Prin urmare, obligatia de garantare se naste in sarcina fideiusorului numai daca exista acordul sau de vointa in acest sens.

  3. FORMA FIDEIUSIUNIIFideiusiunea nu se prezuma, ea trebuie asumata in mod expres printr-un inscris, autentic sau sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute. Contract solemn – fideiusiunea trebuie sa rezulte in mod expres, ea neputand fi prezumata sau dedusa din uzante, precedente, practici statornicite intre parti sau diverse calitati ale persoanei (ex. – administratorul unei societati nu poate fi prezumat fideiusor pentru obligatiile societatii). Obligativitatea formei scrise (inclusiv prin inscris sub semnatura privata) – conditie pentru existenta valabila a contractului (vechiul cod prevedea pentru contractul de fideiusiune forma scrisa ad probationem). Exprimarea acordului de vointa al fideiusorului trebuie sa existe inclusiv in cazul fideiusiunii judiciare. Consimtamantul fideiusorului nu trebuie sa fie afectat de vicii. Modificarea contractului de fideiusiune trebuie facuta, sub sanctiunea nulitatii absolute prevazuta si pentru incheierea lui, tot in forma scrisa (art. 1243 NCC).

  4. CONSIMTAMANTUL DEBITORULUI PRINCIPALFideiusiunea poate fi contractata fara stiinta si chiar impotriva vointei debitorului principal. Contractul de fideiusiune se incheie prin acordul de vointa dintre creditorul garantat si cel care garanteaza. Nu se impune acordul debitorului. In situatia incheierii contractului de fideiusiune fara stiinta debitorului principal, fideiusiunea se confunda cu gestiunea de afaceri. Nu are drept de regres anticipat fideiusorul care s-a obligat fara acordul debitorului. BENEFICIARUL FIDEIUSIUNII Fideiusiunea se poate constitui pentru a garanta obligatia unui alt fideiusor (art. 2304 NCC) Fideiusorul care garanteaza pentru alt fideiusor se obliga tot fata de creditor. Raspunderea lui este una secundara, subsidiara, care se naste numai daca cei obligati in primul rand (debitorul principal si fideiusorul acestuia) sunt insolvabili sau liberati prin efectul unor exceptii personale.

  5. Stingerea obligatiei principale prin darea in plata – art. 2317 NCC“Atunci cand creditorul a primit de bunavoie un imobil sau un bun drept plata a datoriei principale, fideiusorul ramane liberat chiar si atunci cand creditorul este ulterior evins de acel bun.” Odata cu transferul dreptului, obligatia principala se stinge prin dare in plata si, in acelasi timp, se stinge si obligatia accesorie. Daca, ulterior – creditorul este evins de bunul ce i-a fost dat in plata, are dreptul de a solicita de la debitor prestatia initiala, fara insa ca odata cu renasterea obligatiei principale sa renasca si fideiusiunea (liberarea fideiusorului opereaza indiferent care a fost cauza evictiunii, cu exceptia cauzei in care evingator este chiar fideiusorul). Urmarirea debitorului principal (o noua regula privitoare la incetarea fideiusiunii): “Fideiusorul ramane tinut si dupa implinirea termenului obligatiei principale, in cazul in care creditorul a introdus actiune impotriva debitorului principal in termen de 6 luni de la scadenta si a continuat-o cu diligenta.” Ajungerea obligatiei principale la scadenta nu conduce la stingerea fideiusiunii, nici chiat cand fideiusorul si-a limitat garantia la termenul obligatiei principale, daca creditorul manifesta diligenta in valorificarea creantei sale. In cazul in care, prin contract, creditorul isi asuma limitarea garantarii de catre fideiusor la termenul de executare a obligatiei principale, termenul pe care il are la dispozitie pentru actionarea debitorului este mai scurt – de numai 2 luni. Daca, in termenele mentionate – creditorul nu a introdus actiune impotriva debitorului sau nu a fost diligent (ex. – a lasat-o sa se perime) – fideiusiunea este stinsa de la data scadentei obligatiei principale.

  6. Decesul fideiusorului (mijloc de incetare al fideiusiunii) – art. 2319 NCC : “Fideiusiunea inceteaza prin decesul fideiusorului, chiar daca exista stipulatiea contrara.” (art. ce nu are corespondent in vechea reglementare) Fideiusiunea nu se transmite la decesul fideiusorului, mostenitorilor acestora, creditorul pierzand garantia. Cazul special : “Fideiusiunea constituita in considerarea unei anumite functii detinute de debitorul principal se stinge la incetarea acestei functii” Exista functii in care se impune oferirea unor garantii din partea celui care este numit in functia respectiva (cand exercitarea functiei implica administrarea sau gestionarea patrimoniului altuia/ ex. – tutorelui i se poate cere “sa dea garantii reale sau personale, daca interesele minorului cer o astfel de masura” sau obligatia de a aduce garantii in sarcina gestionarilor). Constituirea garantiei este o conditie pentru numirea. continuarea sau exercitarea functiei debitorului. In momentul incetarii functiei in virtutea careia a fost instituita garantia – inceteaza si ratiunea mentinerii acesteia.

  7. GARANTIILE REALEGAJUL – art. 2480 NCC “Gajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise in forma materializata” • Prin gaj se desemneaza toate garantiile reale mobiliare care necesita deposedarea debitorului de bunul afectat garantiei, indiferent de momentul si de temeiul juridic al constituirii lor (gajul nu poate avea ca obiect decat bunuri mobile susceptibile de stapanire materiala/ spre deosebire de vechea reglementare, gajul nu poate fi exercitat asupra bunurilor incorporale, garantarea unor obligatii cu astfel de bunuri putandu-se realiza doar prin intermediul ipotecii mobiliare). • Titlul negociabil (sau titlul de valoare/ ex. : titlurile reprezentative de bunuri, titlurile participative, valorile mobiliare sau efectele de comert) este un inscris constatator al unei valori, care se caracterizeaza prin aceea ca documentul respectiv incorporeaza dreptul constatat, astfel incat persoana care este in posesia acestui inscris poate exercita dreptul (titlul negociabil care constituie obiectul gajului trebuie sa fie emis in forma materializata). CONSTITUIREA GAJULUI : “Gajul se constituie prin remiterea bunului sau titlului catre creditor sau, dupa caz, prin pastrarea acestuia de catre creditor, cu consimtamantul debitorului, in scopul garantarii creantei.” • Contractul de gaj este un contract real, care se incheie valabil prin remiterea bunului mobil corporal. Un inscris nu este necesar, dar, pentru a face dovada dreptului sau de garantie, creditorul gajist trebuie de obicei sa prezinta o dovada referitoare la aceasta operatiune.

  8. CONSTITUIREA GAJULUI : - este posibila si predarea bunului catre un tert, direct de la constituire, cu acordul partilor.- bunurile viitoare NU pot face obiectul unui gaj, ci doar obiectul unei ipoteci mobiliare.- este posibila incheierea unei promisiuni de gaj, care in caz de neexecutare poate genera doar daune interese. Titlurile negociabile pot fi : 1) Titlul nominativ - in cuprinsul sau este inscris numele titularului dreptului, iar transmisiunea se realizeaza prin anumite formalitati speciale. 2) Titlul la purtator – nu determina persoana titularului , acesta fiind cel care este posesorul documentului. 3) Titlul la ordin – constata un drept ce poate fi exercitat numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau de o persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir sau andosare, dobanditorul exercitand drepturile “la ordinul” beneficiarului. • Gajul asupra titlurilor negociabile se constituie prin remitere in scop de garantie – in cazul titlurilor nominative sau la purtator, sau prin andosare in scop de garantie – in cazul titlurilor la ordin. • Alte caracteristici ale contractului de gaj : contract unilateral deoarece da nastere la obligatii doar in sarcina creditorului; pentru ca se incheie in vederea garantarii unei obligatii – gajul prezinta titlu oneros si caracter accesoriu. PUBLICITATEA GAJULUI – art. 2482 NCC : “Publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului, fie prin inscrierea gajului la arhiva. Publicitatea gajului asupra sumelor de bani se realizeaza numai prin detinerea acestora. Gajul asupra titlurilor negociabile este perfectat prin remiterea sau, dupa caz, andosarea titlurilor.”

  9. GARANTIILE AUTONOME SCRISOAREA DE GARANTIE Definitia data de art. 2321 NCC : “Angajamentul irevocabil si neconditionat prin care o persoana denumita emitent , se obliga, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, in considerarea unui raport obligational preexistent, dar independent de acesta, sa plateasca o suma de bani unei terte persoane, denumita beneficiar, in conformitate cu termenii angajamentului asumat.” Scrisoarea de garantie reprezinta inscrisul constatator al unei garantii oferite de obicei de o institutie bancara in folosul si la solicitarea unui client al sau, angajat in raporturi de productie, comert sau prestari servicii in care are calitatea de debitor. Prin scrisoarea de garantie se pot constitui diverse tipuri de garantie (inclusiv fideiusiunea). Este esential ca din cuprinsul scrisorii sa rezulte tipul de garantie. ! In cazul garantiei autonome, emitentul (banca) este obligat sa execute garantia pe baza simplei cereri a beneficiarului sau la prezentarea unor documente indicate in scrisoare, fara insa a mai face verificari asupra raportului juridic dintre creditor (beneficiarul garantiei) si debitor (ordonator).

  10. Tipuri de scrisori de garantie intalnite in practica : pentru participarea la licitatii, pentru buna executie (executarea corespunzatoare si la termen a obligatiei), a restituirii avansului platit (cumparatorul se asigura ca avansul ii va fi restituit daca vanzarea nu va avea loc), de garantie a platii (cand plata are loc la o data ulterioara fata de livrarea produselor). In cazul garantiei personale (fideiusiunea) garantul isi asuma o obligatie accesorie celei principale/ in cazul emitentului unei garantii independente (autonome) acesta isi asuma o obligatie noua, distincta fata de obligatia principala (obligatia de garantie nu mai depinde de soarta obligatiei principale). Creditorul care beneficiaza de o garantie autonoma are avantajul de a nu i se putea opune de garant (banca) exceptiile proprii debitorului garantat (banca nu poate invoca, asa cum poate fideiusorul, exceptia de neexecutare a contractului proprie debitorului garantat). Emitentul nu poate refuza plata beneficiarului decat “in caz de abuz sau de frauda vadita”. Garantia autonoma este limitata : 1) in timp – la expirarea termenului stipulat de parti si 2) sub aspectul obiectului, respectiv al sumei de bani pe care emitentul trebuie sa o plateasca beneficiarului. Garantia autonoma este un act juridic irevocabil si neconditional : emitentul nu poate retrage garantia inauntrul perioadei de valabilitate si nu-si poate asuma angajamentul sub vreo conditie. Obligatia de garantie se naste la data emiterii scrisorii de garantie. Emitentul nu poate opune beneficiarului exceptiile intemeiate din acest raport obligational (exceptii precum neplata comisioanelor de catre ordonator pentru emiterea garantiei, neconstituirea garantiilor colaterale, insolvabilitatea ordonatorului sau nulitatea contractului dintre emitent si ordonator)

  11. Garantia autonoma : - este incorporata intr-un inscris cu caracter constitutiv (in lipsa inscrisului garantia nu exista).- trebuie sa cuprinda toate elementele care sa permita bancii sa efectueze plata fara verificari suplimentare (la simpla cerere sau la prezentare unor documente, durata de valabilitate a scrisorii de garantie, suma maxima ce poate fi platita, moneda etc.) EFECTELE GARANTIEI AUTONOME INTRE EMITENT SI BENEFICIAR : Beneficiarul trebuie sa indice in mod expres, odata cu cererea de plata – obligatia neexecutata de debitor si care justifica executarea garantiei. Daca in cazul fideiusiunii, intre fideiusor si debitorul principal este posibil sa nu preexiste raporturi obligationale (fideiusorul putand garanta fara stirea debitorului sau chiar impotrigva acestuia, in cazul scrisorii de garantie, intre emitent si ordonator exista raporturi obligationale rezultate din contractul bancar. Emitentul poate refuza plata la cererea beneficiarului in caz de abuz sau in caz de frauda vadita. Abuzul se manifesta sub forma cererii de plata formulata de beneficiar inainte de termen (din textul de lege rezulta ca abuzul este o posibilitate a emitentului si nu o obligativitate). Frauda - implica atitudinea intentionata a beneficiarului de a cere executarea garantiei fara a exista niciun motiv pentru aceasta. Frauda trebuie sa fi fost cunoscuta emitentului la data cererii de plata sau cel tarziu la data efectuarii platii. Cazuri de frauda in practica : formularea cererii de plata a garantiei desi obligatia garantata a fost executata integral de debitor sau de un alt garant sau falsificarea documentelor prezentate in vederea executarii garantiei. Beneficiarul poate transmite dreptul sau de a cere executarea scrisorii de garantie unui alt beneficiar (dare in plata catre un creditor propriu, cesiune de creanta). Aceasta posibilitate exista doar daca optiunea a fost stipulata in textul scrisorii de garantie.

  12. EFECTELE INTRE EMITENT SI ORDONATORDupa efectuarea platii catre beneficiar, emitentul are drept de regres impotriva ordonatorului. INCETAREA GARANTIEI AUTONOME : A) la data platii garantiei sau B) la expirarea termenului pentru care a fost constituita (daca un astfel de termen a fost stabilit de parti sau la data producerii unui alt eveniment de care partile au legat valabilitatea garantiei) SCRISOAREA DE CONFORT – art. 2322 NCC Definitie – constituie un instrument prin care o persoana juridica specializata (institutie bancara) sprijina, prin asumarea unor obligatii proprii, o alta persoana cu care se afla in relatii contractuale (client al bancii) in raporturile comerciale pe care acesta le stabileste cu un tert si in care are sau va avea calitatea de debitor. Desi in cazul scrisorii de confort nu este prevazuta expres pre-existenta unor raporturi contractuale intre debitor si emitent ca in cazul scrisorii de garantie, pentru a emite o scrisoare de confort emitentul face o analiza financiara asupra solvabilitatii si seriozitatii debitorului, analiza ce presupune existenta unor premise contractuale intre debitor si banca emitenta.’ Emitentul nu poate opune creditorului nicio aparare sau exceptie derivand din raportul obligational dintre creditor si debitor. Odata emisa si acceptata scrisoarea de confort, angajamentul emitentului nu poate fi restras in perioada de valabilitate a scrisorii. Scrisoarea de confort este redactata in forme standard, stabilite prin norme interne ale bancilor.

  13. SCRISOAREA DE CONFORT – are o durata de valabilitate determinata de vointa partilor (de regula intre 3 si 6 luni), cu posibilitatea de prelungire a acestei perioade si totodata cuprinde suma maxima pentru care emitentul garanteaza. Obiectul scrisorii de confort. Spre deosebire de scrisoarea de garantie, obligatia asumata irevocabil de emitent nu este una de a da, ci o obligatie de a face sau de a nu face (obligatia asumata de banca este aceea de a finanta pe debitor, daca anumite conditii privitoare la debitro sau la raporturile dintre debitor si creditor – sunt indeplinite). Scrisoarea de confort nu asigura executarea obligatiei de catre debitor si nu obliga pe emitentul garant la executarea obligatiei debitorului (neexecutate). Nu are aceeasi eficacitate pentru creditor ca si scrisoarea de garantie, care permite executarea obligatiei de catre emitent la simpla cerere a creditorului. Creditorul are posibilitatea sa obtina de la emitent daune interese, in ipoteza in care neexecutarea de catre debitor a obligatiei sale a fost cauzata de neindeplinirea obligatiei asumate de emitent prin scrisoarea de confort. Emitentul raspunde fata de creditor (spre deosebire de scrisoarea de garantie bancara) pentru neindeplinirea propriei sale obligatii rezultata din scrisoarea de confort (acordarea finantarii propriuzise, corecta evaluare a potentialului financiar al debitorului etc.). Emitentul unei scrisori de confort care a cazut in pretentii fata de creditor beneficiaza de dreptul de regres impotriva debitorului – care este tinut sa repare prejudiciul cauzat cu intentie sau din culpa.

  14. Ipoteca • Reglementare legala – cap. III din Titlul XI din NCC Definitie: Ipoteca este acea garantie reala care se constituie fara deposedarea constituitorului si care presupune afectarea unui bun, mobil sau imobil, in scopul garantarii unei obligatii, conferind titularului ei atat un drept de urmarire cat si un drept de preferinta. Element de noutate – este reglementata pentru prima data ipoteca bunurilor mobile • Observatie: in raport de reglementare din Noul Cod Civil care vizeaza dreptul de ipoteca, remarcam o modificare de ordin terminologic, in sensul ca garantia reala instituita asupra bunurilor mobile este denumita “ipoteca mobiliara”, in timp ce notiunea de gaj este folosita doar pentru garantiile mobiliare cu deposedare. Scop: asigurarea executarii obligatiei principale. • Caractere juridice: a) ipoteca este un drept real accesoriu conferind titularului sau un drept de urmarire si un drept de preferinta. Dreptul de urmarire este acea prerogativa in temeiul careia creditorul ipotecar este indreptatit sa urmareasca si sa valorifice bunul grevat in mainile oricui el s-ar afla. Aceasta prerogativa permite urmarirea si valorificarea bunului grevat chiar daca a fost instrainat de constituitor ( art. 2345 si art. 2360 Cod Civil). Terti vor fi considerati toti cei care care vor fi obligati la plata din simplul fapt al intrarii bunului ipotecat in patrimoniul lor.

  15. Ipoteca Dreptul de preferinta este acea prerogativa recunoscuta creditorului ipotecar de a-si realiza cu prioritate creanta inaintea creditorului ipotecar cu rang inferior si al creditorului chirografar. Preferinta recunoscuta creditorului ipotecar este componenta esentiala a ipotecii. b) este un drept real accesoriu – ipoteca nu are o existenta de sine statatoare, ea este consituita pentru a insoti si garanta o obligatie principala. Legatura de accesorialitate in care se afla obligatia garantata este o aplicatie a regulii accesorium sequitur principale ( nasterea dreptului de ipoteca implica existenta unei drept de creanta valabil; transmiterea obligatiei principale are drept consecinta si transmiterea ipotecii; stingerea creantei conduce si la stingerea ipotecii. Exceptie: daca dreptul la actiune privind creanta principala se stinge, prin prescriptia extinctiva, ipoteca va putea functiona in continuare asigurand executarea obligatiei debitorului. c) este indivizibila – ceea ce se intelege ca bunul in integralitatea lui sau dupa caz fiecare parte din el sunt afectate garantarii creantei in totalitatea ei. Daca ipoteca poarta asupra mai multor bunuri fiecare dintre ele este afectat garantarii intregii obligatii, ceea ce inseamna ca disparitia unuia dintre bunuri constuite ca si garantie nu face ca obligatia de garantie sa fie diminuata. • Opozabilitatea ipotecii Art. 2.346 NCC prevede ca ipoteca este opozabila tertilor din ziua inscrierii sale in registrele de publicitate

  16. Ipoteca Operatiuni asimilate - Contractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept pentru a asigura executarea unei obligaţii (e.g. clauza de rezervă a proprietăţii, pactele de răscumpărare, cesiunile de creanta incheiate in scop de garantie) sunt asimilate ipotecilor de noul Cod Civil, sub aspectul cerinţelor de publicitate, ordine de preferinţă şi executare. Exceptie de la aceasta regula – in cazul cesiunii drepturilor succesorale si cesiunii drepturilor de proprietate intelectuala • Izvoarele ipotecii : conventia partilor sau legea Obiectul ipotecii Noul Cod Civil dispune posibilitatea constituirii ipotecii asupra unei universalităţi de bunuri, inclusiv asupra unei universalităţi de bunuri imobile (Art.2350 alin. (1), Art.2357). În cazul ipotecii convenţionale însă, ipoteca asupra universalităţii de bunuri mobile sau imobile, prezente sau viitoare, este permisă însă numai cu privire la bunurile afectate activităţii unei întreprinderi (Art.2368 NCC). Totuşi, ipoteca constituită asupra universalităţii de bunuri nu grevează bunurile imobile decât din momentul înscrierii ipotecii în cartea funciară cu privire la fiecare dintre imobile. Concret – ipoteca poate avea ca obiect atat bunuri mobile cat si imobile, respectiv bunuri corporale cat si incorporale

  17. Alte moduri de garantare • Fondul de Garantare • Avantaje – • Dezavantaje -

  18. 15 Noiembrie 2012 VA MULTUMESTE PENTRU ATENTIE

More Related