oglinzi, lentile

1. oglinzi, lentile si cateva aplicatii

2. oglinzi • Oglinzile = suprafeţe lucioase • Dispozitivele funcţionează pe baza reflexiei luminii plane • Clasificare concave (convergente) sferice convexe (divergente)

3. Oglinzi plane

4. Oglinda plană Forma: imagine dreaptă (în aceeaşi poziţie ca obiectul) Natura : imagine virtuală (nu poate fi prinsă pe un paravan) Mărimea : imagine egală cu obiectul Locul : imagine în partea opusă obiectului Construcţia imaginilor în oglinda plană

5. Oglinzi convergente

6. Oglinzi sferice fac parte dintr-o sferă (o calotă sferică) Raza de curbură Axa optică principală (unica) O = centrul optic al oglinzii V = vârful oglinzii axă optică secundară ( o infinitate)

7. raza incidentă normala (raza de curbură) F ( focar ) C = O f = distanţa focală = VF = R / 2 raza reflectată

8. Oglinzi concave (convergente) (partea lucioasă în interiorul sferei) raze uzuale în construcţii

9. 1 V F O raza care soseşte paralel cu axa optică principală, după reflexie trece prin focar VF = OV /2 = f = distanţă focală 2 V F O raza care soseşte prin centrul optic al oglinzii, se întoarce pe acelaşi drum ( tot prin centrul optic)

10. 3 F O dacă raza incidentă ar sosi trecând prin focar, s-ar reflecta paralel cuaxa optică principală

11. Notaţii uzuale y O F V obiect y.’ oglindă f linie continuă = rază reală linie punctată = prelungire (rază virtuală) imagine x’ distanţa oglindă-imagine x distanţa obiect-oglindă

12. Convenţie de semne a). pentru segmente y y >0 (pozitiv; +y ) x < 0 (negativ; - x) x >0 (pozitiv; +x ) x O y < 0 (negativ; -y)

13. Convenţie de semne • Pentru unghiuri sens negativ sensul acelor de ceasornic - α sens pozitiv sens trigonometric direct + α

14. exemple de construcţie a imaginilora) oglinzi convergente 1) obiectul foarte departe de oglindă ( -x > -2f) Forma : imagine răsturnata (y > 0, y’ < 0 sau y < 0, y’ > 0 ) Natura : imagine reala ( poate fi prinsă pe un paravan) Mărimea : imagine mai mica decât obiectul ( y’ < y) Locul : imagine intre f si centrul optic ( -2f < x’< - f)

15. b) obiectul foarte aproape de oglindă ( x < f) Forma : imagine dreapta (y > 0, y’ > 0 sau y < 0, y’ < 0 ) Natura : imagine virtuala ( nu poate fi prinsă pe un paravan) Mărimea : imagine mai maredecât obiectul ( y’ > y) Locul : imagine in spatele oglinzii ( x’> 0)

16. Oglinzi convergente ( concave)

17. Aplicaţii ale oglinzilor

18. Proiectoare auto (faruri)

19. Proiectoare auto (faruri)

20. Proiectoare cu oglinzi convergente

21. Proiectoare II

22. Centrală solară cu oglinzi

23. reflectoare

24. Reflectoare I

25. Reflectoare II

26. Oglinzi convexe (divergente) ( lucioase pe exteriorul sferei) raze uzuale în construcţii

27. Oglinzi divergente

28. 1 O Fv raza care soseşte pe o direcţie paralelă cu axa optică principală, se reflectă pe o direcţie ce trece cu prelungirea prin focar 2 Fv O raza care soseşte pe direcţia centrului optic se reflectă pe aceeaşi direcţie ( cu prelungirea prin centrul optic principal)

29. exemple de constuctii imaginib)Oglinzi divergente (convexe) 1) obiectul foarte departe de oglindă Fv C 5 ) obiectul foarte aproape de oglindă Obs: totdeauna oglinzile divergente dau imagini mai mici decât obiectul Dimensiunea imaginii creşte cu apropierea obiectului de oglindă

31. Oglinzi divergente stradale

32. Lentile • Medii transparente cu feţe sferice ( plane= sfere de rază infinită) • din sticle sau material plastic • Funcţionează pe baza fenomenului de refracţie a luminii convergente biconvexă plan-convexă menisc convergent simbol Clasificare divergente biconcavă plan-concavă menisc divergent

33. tipuri de lentile în practică

34. elementele şi drumul razelor la o lentilă convergentă

35. elementele şi drumul razelor la o lentilă divergentă

36. raze uzuale în construcţia imaginilor 1. Raza care soseşte pe lentilă paralel cu axa optică principală după refracţie trece prin focar; 2. Raza care cade pe direcţia centrului optic trece pe aceeaşi direcţie ( nu este deviată – refractată);

37. 3. Raza ce vine pe direcţia focarului după refracţie merge paralel cu axa optică principală

38. notaţii uzuale lentilă y obiect y’ imagine f distanţă focală x x’ distanţa lentila-imagine distanţa obiect-lentilă

39. Exemple de construcţii ale imaginilora) lentile convergente 1) obiectul foarte departe delentilă (- x > -f) Forma : imagine răsturnata (y > 0, y’ < 0 sau y < 0, y’ > 0 ) Natura : imagine reala ( poate fi prinsă pe un paravan) Mărimea : imagine mai mica decât obiectul ( y’ < y) Locul : imagine intre f si centrul optic (2f > x’ > f)

40. Forma : imagine dreapta (y > 0, y’ > 0 sau y < 0, y’ < 0 ) Natura : imagine virtuala ( nu poate fi prinsă pe un paravan) Mărimea : imagine mai mare decât obiectul ( y’ > y) Locul : de aceeaşi parte a lentilei ca si obiectul ( x’< 0) obs: lentilele convergente pot da imagini reale sau virtuale ( virtuală numai dacă obiectul e foarte aproape de lentilă x < f sau –x < -f) 5) obiectul foarte aproape de lentilă (- x < -f)

41. Lentile convergente

42. b) lentile divergente 1) obiectul foarte departe de lentilă ( -x > - 2f) Fv Fv Forma : imagine dreapta (y > 0, y’ > 0 sau y < 0, y’ < 0 ) Natura : imagine virtuală ( nu poate fi prinsă pe un paravan – se formeaza prin prelungirea razei reale) Mărimea : imagine mult mai mica decât obiectul ( y’ < y) Locul : imagine de aceeasi parte cu obiectul (x < 0 ; x’ <0 sau x > 0; x’ > 0)

43. 6) obiectul foarteaproape de lentilă ( -x > -f) Forma : imagine dreaptă (y > 0, y’ > 0 sau y < 0, y’ < 0 ) Natura : imagine virtuală ( nu poate fi prinsă pe un paravan – se formează prin prelungirea razei reale) Mărimea : imagine mai mica decât obiectul ( y’ < y) Locul : imagine de aceeasi parte cu obiectul (x < 0 ; x’ <0 sau x > 0; x’ > 0) obs: lentilele divergente nu dau niciodată imagini reale

44. Lentile diferite

45. Lentila bifocala

46. Lentile de contact

47. ochelari

48. aberaţiigeometrice cromatice astigmatism coma aberaţia geometrică (de sfericitate) în cazul ideal – refracţia aceeaşi – focar unic în realitate – razele refractate diferit, datorită grosimii diferite – focare multiple Corecţie: diafragmarea razelor periferice imaginea produsă de razele paraxiale

49. Aberaţia cromatică diversele culori care compun lumina albă focalizează în locuri diferite ( datorită fenomenului de dispersie) fiecare culoare va avea focarul ei Corecţie:asocierea unei lentile convergente (cu dispersie pozitivă) cu una divergentă ( cu dispersie negativă)

50. astigmatismul = deformarea imaginii în raport cu obiectul exemplu: obiectul pătrat – imaginea „pernă” - imaginea „butoi” coma: focarul nu este punctiform ci de forma unui segment de dreaptă