1 / 27

Tipuri de unde

Tipuri de unde. Undele sonore. UNDE SONORE. Ce este un sunet?. Sunetul = unda mecanica ce se proaga prin material (vibratie a materiei). Cat este viteza sunetelor in aer? :. v aer = 340 m/s. Cum se propaga sunetul?. Sunetul se propaga rectiliniu din aproape in

vic
Télécharger la présentation

Tipuri de unde

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Tipuri de unde

  2. Undele sonore

  3. UNDE SONORE

  4. Ce este un sunet? Sunetul = unda mecanica ce se proaga prin material (vibratie a materiei) Cat este viteza sunetelor in aer?: vaer= 340 m/s Cum se propaga sunetul? Sunetul se propaga rectiliniu din aproape in aproape prin oscilatiile mediului de propagare

  5. 1. UNDE SONORE • Sunetele sunt vibraţii mecanice care se propagă în medii continuu deformabile sub formă de unde longitudinale şi provoacă senzaţii sonore urechii umane • Sunetele produse de o sursă sonoră se propagă prin unde longitudinale în medii elastice (continuu deformabile) şi ajung la urechea noastră. • Viteza undelor sonore (între anumite limite) depinde de proprietăţile mediului, de tipul undei şi de temperatură. • Proprietăţile sunetelor (depind de sursă şi de receptor): a) înălţime; b) intensitate (tărie); c) timbrul • La distanţă mare de sursa sonora, undele sferice pot fi considerate unde plane (cel mai frecvent tip întâlnit in fluide). Receptorul de unde sonore recepţionează undele ce se propagă pe o anumită direcţie, ecuaţia devenind unidimensională: e = A sin (ωt – φ). • În cazul în care două surse sonore (ex. diapazon) emit unde cu frecvenţe foarte apropiate nu se mai percep două sunete distincte ci un singur sunet cu intensitate variabilă oscilatorie. Acest fenomen poartă denumirea de bătăi şi se poate explica prin suprapunerea celor două unde. Accesaţi următoarea adresă şi veţi găsi o ilustrare virtuală a fenomenului de bătăi : http://www.walter-fendt.de/ph14ro/beats_ro.htm Primele două diagrame arată dependenţa de timp ale elongaţiilor (y1 respectiv y2) a două unde de aceeaşi amplitudine. Elongaţia y a undei rezultante la un moment de timp rezultă din adunarea elongaţiilor individuale (y = y1 + y2). Din diagrama de jos rezultă cum depinde această elongaţie  y de timp t. Variaţiile periodice ale intensităţii sonore observate rezultă din oscilaţiile amplitudinii oscilaţiei rezultante.

  6. molecule de aer comprimate molecule de aer dilatate p (atm) t (s) Caracteristicile undelor sonore

  7. Frecventa = caracteristica importanta in descrierea undelor sonore ne ajuta sa distingem sunetele intre ele: 300 Hz 500 Hz

  8. Aplicatiile undelor sonore Sonarul Ecograful Senzor cu ultrasunete de recunoasterea amprentelor

  9. Sonarul - sensor pentru robot Pentru a îmbunătăţi performanţele de “vedere” ale unui robot, acesta poate fi echipat cu mai multe sonare care să acopere unghiuri de “vedere“ din zone diferite. www.societyofrobots.com/sensors_sonar.shtml

  10. Sonarul delfinului www.dinosoria.com/marine_cetaces.htm

  11. Sonarul liliacului Sonarul balenei www.exploratorium.edu/theworld/sonar/sonar.html

  12. Sondarea fundului unei ape cu ajutorul sonarului

  13. UNDEMECANICE

  14. Fenomenul de propagare, din aproape în aproape, a unui fenomen variabil în timp se numeşte undă. Dacă în mediul material perturbat se manifestă numai forţe elastice, unda este o undă elastică. Unda transportă energie prin spaţiu, transportul de energie realizat de undă are loc fără transport de substanţă. Se numesc puncte de fază egală punctele din mediul de propagare a undei care oscilează în fază (au permanent vectorii de oscilaţie egali în mărime şi cu aceeaşi tendinţă de variaţie – creştere sau scădere). Distanţa dintre două puncte de fază egală vecine, succesive pe direcţia de propagare, se numeşte lungime de undă (λ).

  15. Se numesc suprafeţe de undă sau suprafeţe de fază egală suprafeţele închise, în jurul centrului de oscilaţie, pe care se dispun punctele de fază egală. Suprafaţa de undă situată, la un moment dat, la cea mai mare depărtare de sursa de oscilaţie este numită front de undă. Clasificare după forma suprafeţei de undă Unde sferice suprafeţele de undă sunt sfere concentrice Unde plane Suprafeţele de undă sunt plane

  16. Viteza de fază este viteza de propagare a frontului de undă, adică a fazei. v = λ / T λ este lungimea de undă T este perioada de oscilaţie a punctelor materiale din mediul în care se propagă unda Clasificarea undelor după direcţia de oscilaţie a particulelor mediului Unde transversale Unde longitudinale

  17. Dispozitive experimentale

  18. Unde transversale • Se numeşte undă transversală acea undă la care direcţia de oscilaţie a particulelor din mediu este perpendiculară pe direcţia de propagare a undei. • Viteza de propagare a unei unde transversale într-o coardă este dată de relaţia: v = [ T/μ ]½ T= tensiunea la care este solicitată coarda μ = m/L este masa unităţii de lungime a corzii.

  19. UNDE LONGITUDINALE • Se numeşte undă longitudinală acea undă la care direcţia de oscilaţie a particulelor din mediu este paralelă cu direcţia de propagare a undei. • Viteza de propagare a unei unde longitudinale este dată de relaţia: v = [ E/ρ ] ½ E = modulul de elasticitate longitudinal (modulul lui Young) ρ = densitatea mediului de propagare a undei

  20. UNDE SEISMICE • Când are loc o fisură sau deplasare bruscă în scoarţa pământului, energia radiază în exterior sub forma unor unde seismice. • În fiecare cutremur, există mai multe tipuri de unde seismice.

  21. UNDE SEISMICE

  22. Intocmit de elevii: • OlarAlin-Dorin • MuscanMihai • Hasca Andrei • Iov Bogdan-Lucian

More Related